balastul electronic

[XAN77]

am mai dat pe net de scheme asemănătoare în care balasturile serie cu tubul sunt de aceeași inductanță dar totuși schemele respective comanda becuri de puteri considerabil diferite.@tyc aș fi bucuros dacă ați incerca să clarificați răspunsul.p.s. am pus în funcțiune de vreo 2 ore tubul T5 de 39W pe balastul vito de 36 (la care i-am scos ceva spire de pe bobină). Va merge zilnic la acvariu, îl urmăresc să văd cum e. Luminează puternic, cam la fel cu fostele 3 tuburi T8 de 18W care întradevăr erau și cam vechi.

[Vizitator tyc]

Bobina inseriata cu becul e practic un drosser la frecventa mare. Prin modificarea ei modifici alimentarea tubului!

, în afară de polarizarea tranzistoarelor.

[Vizitator tyc]

Ai observat bine referitor la rapoartele de transformare,dar factorul de umplere si frecventa de lucru difera. Acestea sant si in functie de materialul din care e confectionat miezul magnetic .

[XAN77]

de ce difera factorul de umplere? de unde se poate modifica? e raportul de transformare al torului responsabil? Ideea e daca pot scadea puterea tubului micsorand factorul de umplere.Observ ca la puteri mari raportul de transformare este mic (4/3/3 la un balast vito 36W), iar la puteri mici este mai mare (10/3/3 la un cfl de 13w).

[Vizitator tyc]

Un balast electronic e o sura in comutatie si functioneaza dupa regulile SMPS

[XAN77]

cam zgîrcit în explicații

[Vizitator tyc]

Nu-mi permite timpul sa tin un curs online despre SMPS. Pune mana si cauta pe net , ca explicatii sant.

[XAN77]

ești răutăcios, dacă nu ai timp mai bine nu mai postai.

[blazeu]

de ce difera factorul de umplere? de unde se poate modifica? e raportul de transformare al torului responsabil? Ideea e daca pot scadea puterea tubului micsorand factorul de umplere.Observ ca la puteri mari raportul de transformare este mic (4/3/3 la un balast vito 36W), iar la puteri mici este mai mare (10/3/3 la un cfl de 13w).

Traful acela pe tor e FOARTE important!In el se produce reactia care intretine oscilatia tranzistoarelor; in plus, acesta lucreaza ajungand la saturatie, de materialul lui, sectiune si numarul de spire in "primar" (ca secundarele dintre baza si emitorul tranzistoarelor eu le-am vazut doar de 3 spire!) depinzand FRECVENTA oscilatiei.Reactanta bobinei celelalte, inseriata cu tubul depinde de aceasta frecventa, motiv pentru care cu aceeasi inductanta se poate balasta o varietate mare de tuburi, din frecventa reglandu-se curentul!La puteri mici, primarul trafului de reactie are multe spire, deci atinge saturatia mai repede => frecventa mai mare => cadere mai mare pe bobina cealalta => tensiune mai mica pe tub.La putere mai mare, frecventa ceva mai redusa, reactanta mai mica, tensiunea mai mare (valabil la tuburile unde puterea variaza cu lungimea, cum sunt cele drepte, sau chiar circulare, care au cam aceeasi sectiune=>cam acelasi curent (la T8 parca era cam 100 volti/metru)La CFL lucrurile difera intrucatva, insa poate ati observat ca tuburile au ansele cu atat mai lungi si mai multe cu cat au puterea mai mare....Oarecum interesant e faptul ca reactanta acelui condensator serie (33-47nF) (acolo unde nu s-a folosit divizor capacitiv pe filtraj) e considerabil mai mica decat a bobinei. Raportul aceluia cu cel de aprindere (1,5-6,8nF) da tensiunea de varf care aprinde tubul; oarecum interesant e ca valoarea condului de aprindere e proportionala cu puterea tubului (desi cerinta aprinderii ar cere un raport invers), din cauza reactantei bobinei, probabil, care e mai mare la puteri mici. Aceasta bobina am observat ca are miezul de sectiune mai mare pentru puterile mari, unde probabil ca se asteapta si cresterea curentului si astfel se previne saturatia miezului.Privitor la "factorul de umplere": dat fiind ca avem un montaj autooscilant, nu vad cum s-ar putea "umbla" la factorul de umplere; chestia asta se practica doar la sursele de tip "forward", unde comanda se face dintr-un oscilator dependent de un grup RC, generator de rampa si impuls generat prin compararea cu un prag de referinta, obtinut de fapt ca o reactie in tensiune la iesire; prin reducerea timpului de conductie pe timpul semialternantei (fiecare tranzistor conduce cate o semialternanta) se controleaza cantitatea de energie injectata in miez si implicit tensiunea secundara. Ceea ce nu e cazul la balasturi, unde culmea sofisticarii e un generator de impulsuri cu diac pentru amorsare...Referitor la afirmatia ca balastul electronic e "un SMPS", singura trasatura comuna e utilizarea unor componente inductive, si controlul curentului prin frecventa, ca la sursele fly-back. Altfel, sursa in comutatie gen ATX e FOARTE diferita (prin prisma modestelor mele cunostinte de electronica).Spor!

[XAN77]

deci la un balast daca ii scot o spira din primar maresc tensiunea pe tub. Ma intereseaza aspectul pentru ca la tuburile T5 difera tensiunile fata de T8. Exemple luate din datasheet-uri de tuburi Philips:Putere tub T8, tensiune alimentare, curent alimentare:15 51V 340mA 43,7 cm18 59V 360mA 59 cm30 98V 360mA 89,46 cm36 103V 440mA 120 cm58 111V 670mA 150 cm70 132V 690mA 176,38 cmPutere tub T5, tensiune alimentare, curent alimentare:8 56V 150mA 28,83 cm13 90V 170mA 51,7 cm14 83V 170mA 55 cm21 125V 170mA 85 cm24 80V 300mA 55 cm28 166V 170mA 115 cm35 208V 170mA 145 cm39 119V 330mA 85 cm54 118V 460mA 115 cm80 151V 540mA 145 cmDupa cum se vede un tub de 21W necesita 125V alimentare fata de un tub de 18W care necesita 59V. Desi puterea lor nu e foarte diferita, tensiunile de alimentare insa da. Doar modificand bobina de balast nu cred ca e deajuns pentru a alimenta tubul de 18 dintr-un balast pentru cel de 21.Daca am inteles eu bine, modificand nr. spire primar la tor, modific inductanta primarului respectiv timpul de ajungere la saturatie ceea ce se traduce in modificarea frecventei de lucru si implicit a tensiunii pe tub.Multumesc de informatii.L.E. pentru o informatie completa, daca tot am dat copy-paste dintr-un tabel, am adaugat si lungimile tuburilor respective in cm. E mai clar asa.

[Dr.L]

@blazeu -eu am modificat raportul torului pt reactie,fara nici un rezultat vizibil pe tub!Ca sa lumineze mai tare tubul,a trebuit sa schimb inductanta serie

[blazeu]

Mentionez ca nu am experimentat (inca). Ceea ce am scris era doar teoria. In afara de modificarea reactantei inductive a bobinei, cred ca trebuie verificata si variatia reactantei condensatorului serie, dar si posibilitatea de a aduce miezul bobinei mai aproape de saturatie, sau la pierderi mai mici odata cu reducerea frecventei. Caderea de tensiune pe rezistenta ohmica a bobinajului cred ca se poate neglija.Poate ar fi de luat in considerare si ca filtrajul e adesea subdimensionat si la cresterea curentului se produce o scadere a valorii medii a tensiunii redresate, ceea ce "contracareaza" tentativa de modificare. Din efecte eu as trage concluzia ca s-a neglijat unul sau mai multi factori semnificativi. Important ramane sa intelegem ce se intampla si sa putem corecta situatia.Succes!PS Xan, parcurgand mai atent tabelul postat de dvs, observ ca in general tuburile din al doilea tabel sunt mai lungi, au tensiunea ceva mai mare (corelat cu lungimea mai mare) si curentul mai mic (probabil sun si mai subtiri). Singurele exceptii sunt cele de 24 si 39W, mai scurte, cu tensiunea mai mica si cu curentul aproape dublu! La prima vedere ar trebui calculata "rezistenta" in punctul de functionare dat si apoi reactantele de balastare (acestea depind in primul rand de frecventa). Problema e ca tubul are o rezistenta "negativa" (adica tensiunea scade la cresterea curentului?). E mai complicat de calculat.

[Dr.L]

Am modificat si condensatorul serie,tot fara nici un rezultat. (1,5 x valoarea initiala)Intr-adevar nu am modificat condensatorul de filtrare (era de 10uF pentru un tub de 36W iar eu am pus un tub de 58W)La bobinele astea,trebuie tinut cont si de rezistenta ohmica,pentru ca sunt destule spire cu sarma subtire

[XAN77]

am modificat și eu condensatorul serie și nu am obținut nimic. Cînd am testat tubul de 39 pe balastul vito de 36 am scos spire de pe bobina de balast, măsurînd curentul tras din rețea (știu ca nu pot afla puterea astfel, dar măcar pentru comparație). Am observat ca inițial s-a produs o creștere a curentului consumat după care tot scoțînd spire creșterea era din ce în ce mai liniară, adică nu mai era. Cineva introducea o limitare, posibil chiar condensatorul de filtraj, sau, mă gîndeam eu, secțiunea și sîrma bobinei de balast care poate era calculată la sînge pentru puterea default și nu ducea mai mult. Din tabelul meu se vede că pentru tubul de 39 îmi trebuia o ușoară creștere de tensiune pe tub, nu de curent, tubul de 39 consumînd mai puțin curent decît cel de 36. Bazîndu-mă pe subdimensionarea în general a acestor balasturi ieftine am ținut morțiș să scot totuși ceva spire, să știu că mă apropii de cei 3500 lumeni promiși de producător.

[salsa]

Putere tub T5, tensiune alimentare, curent alimentare:8 56V 150mA 28,83 cm13 90V 170mA 51,7 cm14 83V 170mA 55 cm21 125V 170mA 85 cm24 80V 300mA 55 cm28 166V 170mA 115 cm35 208V 170mA 145 cm39 119V 330mA 85 cm54 118V 460mA 115 cm80 151V 540mA 145 cmDupa cum se vede un tub de 21W necesita 125V alimentare fata de un tub de 18W care necesita 59V. Desi puterea lor nu e foarte diferita, tensiunile de alimentare insa da. Doar modificand bobina de balast nu cred ca e deajuns pentru a alimenta tubul de 18 dintr-un balast pentru cel de 21................................................................................................................................

Scuze, dar nu cumva e o greseala la tubul de 21W? Stiu ca tubul de 14 W are 55 cm lungime, am unul in fata, dar cel de 21 nu cred ca poate avea 85 cm.Ma intereseaza sa pun un tub de 21W pe un corp de 18W (de fapt cu balast pe care scrie 20W). Cu piciorusele ma descurc, folosesc pinii de la tuburi T8 defecte. Corpul l-as putea "lungi" cativa cm (nu 15). Daca trebuie modific si bobina. Dar oare tensiunea pe tub nu se modifica automat in functie de putere? Fac analogie cu un "hot de curent" (Joule Thief), unde poti sa pui sau un led sau un bec cu neon, chiar si un led inseriat cu un bec si fiecare isi ia tensiunea necesara...Ratiunea pentru care vreau sa fac asta e ca am citit ca tuburile T5 ar fi mai rezistente decat T8. In plus e posibil ca balastul de 20W sa nu fie potrivit pentru corpurile de 18W in care a fost pus (din nastere).Stie cineva de ce nu pot vedea anumite scheme de pe forum? Ma intereseaza de ex cele de la pagina 10 din acest thread. Sunt eu prea nou? Sau au fost sterse din anumite motive?