balastul electronic

[Vizitator ban]

La filamente întrerupte ma refeream. Inteleg ca filamentul trebuie sa fie prezent. De asta intrebam daca nu pot gasi o astfel de schema "from the shelf".

[blazeu]

Nu filamentul e problema; trebuie sa existe suficienta suprafata de electrod (unind electrozii, tubul poate functiona). Filamentul e fragil (wolframul - sau tungstenul, alta denumire, acelasi element chimic - este realizat prin SINTERIZARE - analog feritelor, granule de oxizi sunt reduse in atmosfera de hidrogen la metal, insa granulele se lipesc superficial, nu se topesc in masa; din aceasta cauza, filamentele raman fragile, se pot scutura destul de usor la socuri sau vibratii intense)Iluminatul fluorescent mie mi se pare atragator prin faptul ca tubul produce lumina difuza, intensitatea e redusa, fluxul fiind repartizat pe o suprafata relativ mare; in plus tubul (clasic) se incalzeste foarte putin. Alimentat cu frecventa inalta din balastul electronic NU mai produce efect stroboscopic.Singura obiectie care i se mai aduce e forma care nu se preteaza la 95% din lampile gandite pentru bec cu incandescenta.Spor la lumina!

[Vizitator ban]

Păi nu filamentul constituie electrodul? In fine, întrebarea era de un balast care sa suporte asa ceva, dar gata făcut!Nu stiam detaliile despre sinterizare, credeam ca doar se comprima pulberea, mersi.

[blazeu]

Filamentul se intrerupe doar. In afara de filamentul propriu-zis mai exista si doua sarmulite care-l sustin (e destul de asemanator cu constructia din becurile cu incandescenta, insa "piciorul" care sustine filamentul e mult mai scurt, iar filamentul e drept, ca la becurile de tensiune joasa)(nu va recomand sa spargeti vreun tub, din cauza continutului de mercur).Unii sustin ca filamentul ar fi acoperit cu un material care mareste emisia de electroni, analog catodului oricarui tub electronic, insa modul cum se produce conductia difera, iar faptul ca tubul poate functiona cu filamentul intrerupt ma face sa cred ca filamentul e simplu.Modificarea balastului e foarte simpla; e posibil si sa scurtcircuiteze un singur capat, tubul ramanand cu un filament functional (incercat de mine). Singura problema e faptul ca iluminatul cu tuburi nu e prea popular in spatiile de locuit, insa exista destule spatii unde se pot utiliza (debarale, magazii, subsoluri, poduri, garaje, etc). Odata cu cresterea uzurii tubului insa, aprinderea la temperatura scazuta (frig) poate fi problematica (am avut ocazia sa constat chestia asta la un CFL ieftin pus in pod, care nu se mai aprindea iarna; cum s-a incalzit, a reinceput sa functioneze...)Inca ceva: s-a discutat despre eficacitatea conversiei energiei electrice in lumina legata de solutia fluorescenta. Am incercat sa masor curentul absorbit de o lampa cu tub de 18-20W cu balast electronic. Am intercalat in serie o rezistenta de cativa ohmi, pe care am masurat tensiunea (nu stiu cat de corecta e metoda, avand in vedere distorsiunile produse de redresare; nu aveam ampermetru de alternativ, doar voltmetru). Puterea absorbita era de ordinul a 11W, desi tubul lumina destul de bine (eu nu am observat o scadere a fluxului fata de lampa cu balast clasic)Spor!

[XAN77]

ce stiti de tuburile T5 ? am inteles ca sunt ceva diferente de parametrii, tensiunea de functionare, curentul. Am un datasheet al unui tub Philips de 39W (am si tubul) unde scrie ca tensiunea de functionare e de 119V.Aveti solutii de balast diy pentru T5 ?

[blazeu]

La mine in targ (nu ati dezvaluit locatia dv.), am cumparat recent cu 9 sau 9,5 lei bucata doua balasturi pentru 40W, pe care le-ati putea folosi pentru tubul dv. de 39W. Notatia T5 vine parca din SUA, unde tuburile sunt identificate si prin lungime (tubul clasic "cade cam 100 volti/metru).Spor!

[XAN77]

domiciliez prin judetul Constanta. T5 vine de la diametru tubului, 5-ul reprezentand cate optimi de inch are tubul in diametru. Cele vechi de pe vremuri erau T12, cele de ieri T8 (2,54 cm diametru) iar cele de azi sunt T5 (cam 16 mm diametru). Nu stiu daca e doar marketing, dar parese ca au balasturi diferite decat T8-urile. Un lucru e clar, functioneaza la temperaturi mai ridicate decat T8. Multi zic ca nu s-ar potrivi balasturile pentru T8 la ele.

[Blind]

Tensiunea pentru tuburile T5 e aceeasi ca pt cele T8. Diferentele principale intre T5 si T8 sunt: - puterea o idee mai mica a tubului T5 fata de T8 (ex: 14W in loc de 18, 49W in loc de 54W, etc); diferenta de flux luminos este neglijabila! - dimensiuni - nu poti folosi corp de il pentru T8 la tub T5, difera atat lungimea cat si distanta intre pinii de alimentare - durata de viata - mai mare la T5 fata de T8 "normal". - pretul - ceva mai scumpe T5 fata de T8, insa te scoti la consumul de energie si durata de viata (daca ai un magazin se simte foarte bine, acasa... mai putin)cel de 115V pe care il gasisei cred ca era facut pentru america, aia merg pe 110/120V din cate stiu. Si englezii la fel parca.

[Dr.L]

De aici reiese ca T5 e si mai eficient: http://sound.westhost.com/articles/incandescent.htm#lum

 

Aparent exista adaptoare pt a monta T5 in locul T8,si e vorba de un balast electronic (balastul magnetic ramane la locul lui):

 

Si tot articolul: http://sound.westhost.com/lamps/fluorescent.html

[XAN77]

cel de 115V pe care il gasisei cred ca era facut pentru america, aia merg pe 110/120V din cate stiu. Si englezii la fel parca.

poate nu m-am exprimat corect, 119 este tensiune de fumctionare a tubului in regimul normal de lucru, la fel cum pentru tuburile T8 ea este si mai joasa, vreo 60 de volti. Nu are legatura cu tensiunea avuta la dispozitie in retea. Pai ce, dupa amorsare tubul clasic are 220Vca pe el ? Din pacate nu am un tub amorsat cu balast magnetic prin casa sa pot masura da sigur tensiunea de lucru e mult mai mica. Iar la acest nivel zic eu ca T5-ul ar fi diferit.

[Dr.L]

Eu am masurat (T8 de 36w) si tensiunea era 110v sau 130v (nu mai stiu care era pe balast si care pe bec)

[blazeu]

Doctor L, am citit si eu link-ul din post-ul din 6 martie.Acel domn australian ne lauda cel mai mult "tubul" cu LED!Desigur, avantajele exista (lipsa riscului de poluare cu mercur si a cheltuielilor pentru procesarea tuburilor uzate, lipsa cheltuielilor de mentenanta-inlocuire a tuburilor, consumul redus), insa costul initial e realmente descurajant si multi nu agreeaza culoarea "aspra" a LED-urilor "albe", precum si efectul de directionalitate a luminii generate.Da, legat de topicul discutiei, randamentul tubului nou (T5) e mai ridicat, atat din cauza perfectionarii tehnologice cat si din cauza balastarii electronice (si eu am constatat, e adevarat ca subiectiv, nevand aparat pentru masurat fluxul luminos, ca randamentul de conversie a energiei electrice in lumina e mai bun la frecventele (mult) mai ridicate cu care este alimentat tubul din balastul electronic. Factorul de putere e mai bun, in cazul particular al alimentarii prin balastul inductiv initial, si ca urmare a efectului de filtrare a armonicilor, situatie care nu apare in majoritatea lampilor balastate electronic. In ultimul timp nu m-am mai ocupat de subiect, insa as vrea sa-mi instalez o baterie de 2 x 40 (36)W in garaj... Electronicele pot aprinde si tuburi (noi) cu filamente scuturate... Am ajuns si sa arunc (in cutiile pentru reciclare) tuburi cu vidul deteriorat, care nu se mai aprindeau nicicum.Va doresc spor maxim!

[blazeu]

Trebuie sa marturisesc ca sunt ingrijorat de adictia pe care o resimt fata de balasturile electronice!Trecand pe la Carre.... am depus niste tuburi si tubuletze (astea sunt fluorescente de bec economic) in cutia aia pentru "chestii cu mercur", si nu m-am putut abtine sa nu "pescuiesc" doua alte CFL-uri...La disectie, cel "mare" (23W) avea condensatorul de aprindere strapuns (totusi era marcat 1200 volti!), iar cel "mic" (18W) avea tranzistoarele bulite (e interesant ca era echipat cu 13001, care mie mi se par mici pentru 18W, si in plus nu erau plesnite, aveau amandoua intrerupt colectorul si topita (in scurt) jonctiunea baza-emitor? (multe transistoare care s-au defectat la asemenea tensiune au capsula "explodata")) Am incercat sa inlocuiesc transistoarele cu altele (aveam 13002 tot in capsula to92), dar nu s-a aprins. Am inlocuit si traful de reactie (inelul de ferita cu 3 bobine) cu cel de la montajul donator, tot nimic. In final i-am transplantat cu totul o placuta de la un bec T&G de 13W la care se defectase tubul; s-a aprins! L-am lasat vreo jumatate de ora, eram curios daca se incinge ceva; in afara de tub, care era, ca la alte becuri, destul de fierbinte, restul parea ok - doar usor caldute bobina si transistoarele. Chestia e ca becurile astea au tuburile de o nuanta mult mai placuta decat multe chinezisme... Ramane de vazut cat va fi de durabila mica mea corcire...Spor!

[Dr.L]

De obicei,cand se ard tranzistorii se mai ard si ceva rezistente din jurul lor (in special cele din emotor/colector de valoare mica)

In general sunt usor de reparat balasturile astea

 

Mai nou vreau sa fac un super bec economic,cu un balast electronic de la un bec philips spart si un tub d-asta: http://iluminat-special.ro/product_info ... cffa2dc534

Balastul e calitativ: http://i1212.photobucket.com/albums/cc4 ... 401504.jpg

Un tub normal de 18W lumineaza perfect cu el. Sa vedem ce-o sa iasa (15.000h viata)

[blazeu]

Imi amintesc ca la inceputul activitatii profesionale, la un transfer in alt loc de munca, "seful" m-a intrebat ce ma preocupa, si i-am spus ca tehnologia de fabricatie a semiconductorilor. Acela s-a mirat, exprimand opinia ca asta e de folos doar daca as lucra in fabrica (in epoca se produceau semiconductori in Romania). Eu am replicat ca imi sunt utile aceste cunostinte pentru a intelege cum se defecteaza semiconductorii, problema care ma asteptam sa-mi apara in situatia in care as avea de realizat practic vreun proiect (pe vremea aia inginerii faceau si proiectare!!!) De obicei, proiectantul era cel care realiza {modelul experimental}, pe care adesea se faceau modificari, in special pentru a-l adapta la ce se producea in industria autohtona (de pe atunci lucram vintage!)Semiconductorii (diode, tranzistori) se defecteaza prin topirea, in prima faza a materialului semiconductor; dispozitivele de putere mica, sau poate ar fi mai corect sa spun de curent mic, avand cristalul mic, adesea se intrerup. In cazul unor tensiuni mari insa, mai ales in prezenta unor rezerve suficiente de energie (sarcina in condensatorii de filtraj), curentul de impuls poate crapa capsula dispozitivului.Piesele capabile de a suporta curenti mai mari, avand cristalul mai mare, suporta curent mai mare fara a se topi (cedeaza alte componente), ramanand "in scurtcircuit".Eu am disecat poate 100 de balasturi (majoritatea de la CFL care nu mai functionau, dar si vreo 2-3 balasturi din lampi cu tub clasic, unul singur pentru reparat. Statistic, cel mai frecvent defect a fost intreruperea unui filament (calitatea slaba a tuburilor ieftine a chinezariilor celor mai ieftine, gen Vij-Hitz-Bang), urmat indeaproape de strapungerea condensatorului de aprindere (desi la exemplarele recente sunt marcate clar, intre 630 si 1200 volti!). Mai putine condensatoare electrolitice defecte (urme de scurgere, umflare si capacitate reziduala de ordinul 1-10 nanofarazi). Destul de putine exemplare cu tranzistoare defecte (majoritatea unul singur explodat), insa si cu siguranta explodata si chiar un exemplar cu 2 diode 1N4007 evaporate! Desigur si rezistenta din emitor (unde exista!) crapa odata cu tranzistorul.Exemplarele depanate au fost majoritatea cele cu condensatorul de aprindere strapuns; (cele mai multe din acestea fiind de marca relativ cunoscuta, gen Philips; ultimile exemplare intalnite au tubul cu o culoare mai placuta ); balasturile cu tubul cu filament intrerupt cu putere afisata apropiata de cea intalnita la tuburi drepte, au fost obiectul unor transplantari pe lampi cu tub drept. Preferintele mele se indreapta clar spre tuburile drepte, deoarece acestea au lumina mai difuza si lucreaza mai reci; multe CFL au o stralucire suparator de intensa, avand suprafata redusa.Desi nu are foarte multe ore de functionare, experimentul meu de a utiliza scurtcircuitarea capetelor filamentelor intrerupte ale unor tuburi clasice, inca merge.Spor si toate cele bune!