bercioiu Postat Martie 16, 2009 Partajează Postat Martie 16, 2009 Si asta este schema: Link spre comentariu
bercioiu Postat Martie 17, 2009 Partajează Postat Martie 17, 2009 Si asta este schema electrica a balastutlui electronic de 36W. Ce ar trebui modificat sa pot alimenta tubul de 6w? Va multumesc: Link spre comentariu
Dr.L Postat Martie 17, 2009 Partajează Postat Martie 17, 2009 mai pune vre-o 2 bobine de tip L4 in serie cu cea existentaeu am modificat un balast de 36w sa mearga cu un tub de 58wde fapt mergea si fara modificari,da nu lumina tubul calumea,asa ca am pus o bobina mai mica si s-a rexolvat problemabobina aia e practic droserul din sistemele clasice,montajul electronic e acolo doar ca sa produca o frecventa suficient de mare,incat bobina sa devina mai mica Link spre comentariu
bercioiu Postat Martie 17, 2009 Partajează Postat Martie 17, 2009 mai pune vre-o 2 bobine de tip L4 in serie cu cea existentaeu am modificat un balast de 36w sa mearga cu un tub de 58wde fapt mergea si fara modificari,da nu lumina tubul calumea,asa ca am pus o bobina mai mica si s-a rexolvat problemabobina aia e practic droserul din sistemele clasice,montajul electronic e acolo doar ca sa produca o frecventa suficient de mare,incat bobina sa devina mai micaAm mai bobinat 50 de spire la L4 si nu se mai incinge asa tare. Multumesc pentru raspuns. Link spre comentariu
blazeu Postat Martie 26, 2009 Partajează Postat Martie 26, 2009 Majorarea cu 20% a nr de spire (1,2) conduce la marirea inductantei cu 44% si a rezistentei cu mai mult de 20% (sunt spire mai lungi decat media bobinei originale!). Se poate estima cresterea impedantei cu 70%...Spor la constructii! Link spre comentariu
Dr.L Postat Martie 26, 2009 Partajează Postat Martie 26, 2009 ai putea sa pui formulele de calcul aici? ca m-ar interesa sa fac niste experimente ms Link spre comentariu
blazeu Postat Aprilie 10, 2009 Partajează Postat Aprilie 10, 2009 Fara suparare, DrL, nu vreau sa am probleme cu autorii manualelor de fizica pentru liceu. (Hint: vezi cl X-a)Spor la calculi, pardon, calcule! Link spre comentariu
adrian82 Postat Aprilie 13, 2009 Partajează Postat Aprilie 13, 2009 si totusi nu s-a reusit pana la urma sa se alimenteze un tub de neon normal de 14-18W cu bornele in scurt deci nu s-a gasit o schema eletronica care sa fie alimentata la AC 220V si sa aprinda un tub de neon cu filamentele arse...Eu la asta ma gandesc acuma , montajele mici care se alimenteaza la 12V DC si furnizeaza 400-650V AC pot alimenta foarte bine un tub cu neon avand bornele in scurt sa nu sau cu filamentele arse . Asa ceva vreau sa transpun la 220V. Am incercat metoda cu triplorul functioneaza dar are randament slab fiindca suge curent mare din retea plus trebuie atins cu degetul neonul atunci cand e rece ca altfel nu se aprinde.S-ar putea modifica droserele eletronice doar ca trebuie extrasa o infasurare secundara pentru tub ca sa fie folosita metoda la rezonanta. Inca ceva daca nu se depaseste frecventa de lucru gen 20-35 khz ( din acesta cauza se tot ard droserele eletronice ) atunci tubul nu o sa mai dea coltu. Link spre comentariu
Dr.L Postat Aprilie 14, 2009 Partajează Postat Aprilie 14, 2009 un neon cu filamentele are e prafnu numai ca i lipseste cel putin un filament,dar si gazul dinauntru a cam scapat sa lumiforul e uzat,deci are un randament prostpentru 4 lei cat e un tub nou cu toti parametrii ok,nu merita reutilizat un tub vechid-aia droserele industriale se bazeaza pe filamentedaca tubul tau se aprinde doar cu mana,atunci e cam varza,nu sta deloc bine cu gazul Link spre comentariu
adrian82 Postat Aprilie 15, 2009 Partajează Postat Aprilie 15, 2009 ce e prost la CFl-uri cu balast eletronic ca genereaza frecvente inalte si asa se arde luminoforul trebuie sa existe o metoda ca sa nu se mai arda ... cum naiba la un convertizor mic care alimenteaza lampi de 8-12W cele de la lanternele de mana functioneaza vesnic lucrand cu filamentele in scurt iar astea la 220V nu se pot face la fel .Trebuie ntervenit la circuitul eletronic in asa fel in cat sa se faca un etaj in pus-pul. Am stat si am analizat schema eletrica la becurile cu balast eletronic si anume atunci cand filamentele s-au ars datorita tensiuni prea mari atunci se duce naiba si partea eletronica fiindca de obicei tensiunea de 1200 V se pune direct pe tranzistorul la care lampa e pusa in paralel pe acel tranzistor implicand condensatoarele si bobinele aferente. In acest fel el se distruge distrugand totul.Deci ideal ar fi sa fie puse lampile cu filamentele in scurt si facand in asa fel sa nu creasca frecventa si tensiunea la rezonanta. Frecventa mare arde tubul iar tensiunea mare distruge montajul indiferent de ce tranzistori ati utiliza , eu am pus si de 2500V si tot au crapat in cele din urma.Totusi sa dau mereu 20 de lei pe bec mai bine dau 120 de lei pe o lampa cu leduri si termin balciu iar lumina generata e mult mai puternica. Link spre comentariu
blazeu Postat Aprilie 16, 2009 Partajează Postat Aprilie 16, 2009 Parerea mea (dar nu oblig pe nimeni sa ma creada!) e ca tuburile se "ard" din cauza curentului excesiv, nicidecum a vreunei frecvente. (Din cauza "bombardamentului" cu ionii gzelor in care se produce descarcarea - vaporii sunt tot un fel de gaz -, electrozii se incalzesc, cu atat mai mult cu cat curentul e mai mare - nu uitati ca limitarea se produce pe un element extern tubului! Din dorinta de a "lua ochii" clientului, producatorii baga o densitate mare de curent pe tubul destul de mic, scurtand astfel durata lui de viata. Destul de putine becuri ajung sa arda miile de ore pretinse, e drept doar de unii producatori: unele sunt vandalizate, altele sunt montate in conditii improprii - lipsite de ventilatie=racire, in medii umede, variatii mari de tensiune etc. Ca si la tuburile fluorescente clasice, aprinderea si stingerea frecventa scurteaza durata de viata. In plus, constructiile ieftine (si chiar cele "de marca" sunt destul de strans realizate) fiind dimensionate foarte aproape de limita, defectarea nu e un fenomen rar.Tranzistoarele se defecteaza in mai multe feluri decat crezi tu @djasu!... In primul rand, foarte multi confunda Ucb max cu Uce max. Iar pe sarcina inductiva, supratensiunile care pot apare sunt surprinzator de mari...Circuitele de comutatie sufera adesea de probleme legate de comanda (am mai relatat cum in TV alb negru se ardeau tranzistoarele rusesti care functionau OK in televizoarele color, unde puterea la care lucrau era de 3-4 ori mai mare, din cauza comenzii insuficiente care le tinea prea mult timp in zona liniara...) Iar intr-un produs ieftin ca un bec, numai optimizari nu cred ca vom gasi...Foarte multi amatori (si pe aici sunt foarte putini cu oarecare formatie profesionala!) inteleg dimensiunea "fiabilitate" a unui echipament electronic. Ca sa fac o butada, trebuie sa ai pregatire profesionala ca sa fii un (realmente) bun amator (era sa spun hobby-st, dar termenul asta e prea compromis in limba romana). Eu cand construiesc ceva, in afara de a stabili FOARTE CLAR "caietul de sarcini", adica ce astept de la fie si un "gandac" cu 2 tranzistoare, iau toate masurile sa functioneze si in timp: nu pun NICIODATA condensatori la tensiune mai mica decat dublul valorii la care vor lucra, rezistoare la mai putin de dublul puterii pe care o vor disipa (adesea de 3-5 ori!), si regula se aplica si la diode, tranzistori si alte componente, si intotdeauna nu uit ca daca montajul va functiona 5-10 ani, condensatorii electrolitici se vor deteriora si vor trebui inlocuiti; de asemenea, multi neglijeaza solicitarile mecanice care apar pe echipamentele portabile, cele pe vehicole si chiar in alte situatii (exemplul cu protectia pe motor electric), vibratiile care rup firele lasate sa atarne, de exemplu, si nu e singura problema. Nu stiu cine a spus, dar bine a spus: " cand privesti la lucru pe cineva priceput, totul pare simplu si usor"...Spor la constructii si idei bune! Link spre comentariu
Felis Postat Aprilie 16, 2009 Partajează Postat Aprilie 16, 2009 Intr-un tehnium vechi o sa gasiti un montaj de aprindere a tuburilor fluorescente in curent continuu folosind doar cateva diode si condensatoare nepolarizate de valori intre 1........4,7 microF(tuburile putand avea filamentele arse)Un tub fluorescent poate fi aprins daca se poate obtine initial suficienta tensiune(peste 300V) pentru a strapunge mediul gazos ulterior tensiunea de mentinere a descarcarii fiind mult mai mica(aprox 120V) Inca ceva la tuburile fluorescente clasice alimentarea filamentului e necesara doar la amorsarea descarcarii in gaz(pana incepe sa lumineze)dupa aceea circuitul de filamente se intrerupe (poti si lua starterul si el va continua sa ramana aprins atata vreme cat e alimentat)rolul incalzirii filamentelor e sa fie usurata amorsarea descarcarii in gaz (la becurile economice insa alimentarea filamentelor se face permanent ducand la arderea lor)Toate invertoarele ieftine nu au protectie la intreruperea filamentului sau lipsa tubului fluorescent din soclu de aceea daca un tub e scos din soclu si e aprinsa lumina de la intrerupator poti za zici pa la invertorul electronic(exista si sisteme de protectie care blocheaza functionarea oscilatorului in momentul cand se arde filamentul sau lipseste tubul.Functioneaza asemanator cu protectiile din sursele in comutatie). Link spre comentariu
blazeu Postat Aprilie 17, 2009 Partajează Postat Aprilie 17, 2009 Schema aia din Tehnium e gandita sa functioneze ca un dublor de tensiune pentru 20W (cei 600 de volti ajung pentru amorsare) si ca un cvadruplor pt 40W, cu particularitatea ca treapta a 2-a are condensatori mici (parca 6,8nF), astfel ca dupa amorsare, la curentul prin tub ei nu se mai incarca semnificativ. Desigur, ambele variante au un element de limitare a curentului (balast inductiv, inductiv-capacitiv, sau chiar rezistiv), si problema alimentarii in curent continuu a tubului (inegrire puternica a catodului)Da, filamentele au rolul de a emite electroni termici (precum catozii tuburilor cu vid), ajutand amorsarea; la "becurile economice" nu e chiar asa cum ati prezentat dv situatia, domnule Felis. Inainte de amorsare, tubul are o impedanta foarte mare si se formeaza un divizor capacitiv pe condensatorul de aprindere (2,2 - 6,8 nF) si cel de reactanta-separare cc (33-47nF); din cauza ca reactanta capacitiva a condensatorului "mic" e mult mai mare, tensiunea pe el atinge sute de volti, amorsand tubul (acest proces tranzitoriu solicita tranzistorii la tensiune). Dupa amorsare, impedanta tubului scade foarte mult, aceasta aparand in paralel cu condensatorul de aprindere; practic, tubul sunteaza acest condensator. Chiar daca trece prin acest condensator si filamentele inseriate cu el un curent, acesta e mult mai mic decat la pornire, atat ca urmare a derivarii curentului prin tubul ionizat ( plasma e un gaz ionizat?) cat si datorita scaderii frecventei de descarcare fata de cea de amorsare. Indraznesc sa repet, tubul nu se "arde" din cauza curentului prin filamente ci din cauza incingerii electrozilor de la energia cedata de bombardamentul ionic si suprafata/volumul lor mic fata de curentul suportat. Lumina buna! Link spre comentariu
blazeu Postat Aprilie 17, 2009 Partajează Postat Aprilie 17, 2009 Schema aia din Tehnium e gandita sa functioneze ca un dublor de tensiune pentru 20W (cei 600 de volti ajung pentru amorsare) si ca un cvadruplor pt 40W, cu particularitatea ca treapta a 2-a are condensatori mici (parca 6,8nF), astfel ca dupa amorsare, la curentul prin tub ei nu se mai incarca semnificativ. Desigur, ambele variante au un element de limitare a curentului (balast inductiv, inductiv-capacitiv, sau chiar rezistiv), si problema alimentarii in curent continuu a tubului (inegrire puternica a catodului)Da, filamentele au rolul de a emite electroni termici (precum catozii tuburilor cu vid), ajutand amorsarea; la "becurile economice" nu e chiar asa cum ati prezentat dv situatia, domnule Felis. Inainte de amorsare, tubul are o impedanta foarte mare si se formeaza un divizor capacitiv pe condensatorul de aprindere (2,2 - 6,8 nF) si cel de reactanta-separare cc (33-47nF); din cauza ca reactanta capacitiva a condensatorului "mic" e mult mai mare, tensiunea pe el atinge sute de volti, amorsand tubul (acest proces tranzitoriu solicita tranzistorii la tensiune). Dupa amorsare, impedanta tubului scade foarte mult, aceasta aparand in paralel cu condensatorul de aprindere; practic, tubul sunteaza acest condensator. Chiar daca trece prin acest condensator si filamentele inseriate cu el un curent, acesta e mult mai mic decat la pornire, atat ca urmare a derivarii curentului prin tubul ionizat ( plasma e un gaz ionizat?) cat si datorita scaderii frecventei de descarcare fata de cea de amorsare. Indraznesc sa repet, tubul nu se "arde" din cauza curentului prin filamente ci din cauza incingerii electrozilor de la energia cedata de bombardamentul ionic si suprafata/volumul lor mic fata de curentul suportat. Lumina buna! Link spre comentariu
Vizitator Pan Dele Postat Iunie 16, 2009 Partajează Postat Iunie 16, 2009 Schema 21W Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum