G811 SE A2

[RockDok]

No, prioritate Mullard 3-3 apoi continui caracterograful( de fapt G811 si 6C41C m-au convins sa incep caracterograful) sau, daca ma gindesc mai bine, fac si pentru mine un 3-3.

Editat Septembrie 12, 2014 de RockDok

[RockDok]

Daca tot este vorba despre un interstage in schema poate ar fi interesanta varianta atasata. Problema pe care o vad eu la un interstage, cu primarul in anodul driverului si secundarul intre masa si grila finalului ( sau orice altceva), este diferenta de potential relativ mare intre infasurari. Cred ca sint greu de realizat bifilar. In cazul schemei atasate gindesc ca diferenta de potential atit intre capetele infasurarilor cit si intre infasurari in sine este foarte mica drept care se poate infasura cu bifilar si in vrac. O eventuala strapungere intre infasurari nu ar avea efecte catastrofale. Vitala insa ar fi calitatea condensatorului din grila celui de al doilea tub.

[RockDok]

Pai smecheria la cere ma duce mintea este sa nu am tensiune mare intre primar si secundar. In momentul in care oricare dintre capetele secundarului vine la masa atunci intre infasurari am chiar tensiunea de alimentare. Daca bobinez bifilar si in vrac emailul rezista cu greu la un uzual 300V.

Editat Septembrie 16, 2014 de RockDok

[RockDok]

Din pacate ceea ce stiu eu in electronica se rezuma la cultura generala, poate o liniuta deasupra. Inteleg faptul ca secundarul dimpreuna cu acel condensator de pe grila formeaza un LC serie. Un C suficient de mare poate coboara destul f_o astfel incit sa nu influenteze liniaritatea. Nu sint convins ca ceea ce am zis are vre-o logica drept care un pic de clementa ar fi binevenita.( iuuu, ce scoate o zi de protocol din om...)

Editat Septembrie 16, 2014 de RockDok

[THOMAS]

Din pacate ceea ce stiu eu in electronica se rezuma la cultura generala, poate o liniuta deasupra. Inteleg faptul ca secundarul dimpreuna cu acel condensator de pe grila formeaza un LC serie. Un C suficient de mare poate coboara destul f_o astfel incit sa nu influenteze liniaritatea. Nu sint convins ca ceea ce am zis are vre-o logica drept care un pic de clementa ar fi binevenita.( iuuu, ce scoate o zi de protocol din om...)

Nu ar merge asa,ca idee,nu ca va invat eu pe dv.?...scapati de condensator in felul acesta.

Editat Septembrie 16, 2014 de LMOlimpiu

[adigh]

Nu ar merge asa,ca idee,nu ca va invat eu pe dv.?...scapati de condensator in felul acesta.

 

A lasa secundarul unui traf audio fara o rezistenta de sarcina duce la distorsiuni in cele mai multe cazuri. Pentru alte aplicatii nu conteaza.

[RockDok]

Desigur, poate fi rezistenta de sarcina pe secundar, la fel si in catozi, schema este doar de principiu. Multumesc.

Editat Septembrie 17, 2014 de RockDok

[THOMAS]

Desigur, poate fi rezistenta de sarcina pe secundar, la fel si in catozi, schema este doar de principiu. Multumesc.

  Este intr-adevar o schema de principiu,dupa cum bine ati spus si uneori trebuie o rezistenta paralel pe secundarul trafului de cuplaj dar nu intotdeauna,sa nu uitam ca pe semialternanta pozitiva grila de comanda G1 a tubului final trage curent (clasa A2 in exemplul de fata).Prezenta rezistentei despre care vorbim depinzand foarte mult si de raportul de transformare,dupa experienta mea si din colaborarea cu multi constructori de amplificatoare de acest gen (A2),uneori rezistenta aceea chiar a stricat calitatea sunetului,oricum asta nu-i o problema,vedeti dv. practic.In general pentru rapoarte de transformare de 1:1 sau apropiate de 1:1 nu este obligatoriu utilizarea unei rezistent in paralel pe secundarul trafului de cuplaj.

  Mai jos cateva exemple,sunt cu sutele pe net...,schemele de mai jos sunt de la monoblocuri realizate si comercializate,deci testate.

Editat Septembrie 17, 2014 de LMOlimpiu

[adigh]

  Este intr-adevar o schema de principiu,dupa cum bine ati spus si uneori trebuie o rezistenta paralel pe secundarul trafului de cuplaj dar nu intotdeauna,sa nu uitam ca pe semialternanta pozitiva grila de comanda G1 a tubului final trage curent (clasa A2 in exemplul de fata).Prezenta rezistentei despre care vorbim depinzand foarte mult si de raportul de transformare,dupa experienta mea si din colaborarea cu multi constructori de amplificatoare de acest gen (A2),uneori rezistenta aceea chiar a stricat calitatea sunetului,oricum asta nu-i o problema,vedeti dv. practic.In general pentru rapoarte de transformare de 1:1 sau apropiate de 1:1 nu este obligatoriu utilizarea unei rezistent in paralel pe secundarul trafului de cuplaj.

  Mai jos cateva exemple,sunt cu sutele pe net...,schemele de mai jos sunt de la monoblocuri realizate si comercializate,deci testate.

 

Prezenta unei rezistente in paralel cu secundarul linearizeaza raspunsul si micsoreaza distorsiunile intotdeauna. Daca in cazul interstage uneori poate fi diferit asta se datoreaza faptului ca acolo nu se cer distorsiuni minime ba chiar putem avea nevoie de (contra)distorsiuni, iar rezistenta linearizind strica socotelile.

Dar asta e un caz particular si in general vorbind o rezistenta isi impune propria liniaritate intotdeauna mai buna decit linearitatea trafului.

 

Cel putin in cazul unui traf de intrare e obligatorie prezenta acelei rezistente.

Recent, colegul nostru DVB in ultimul lui topic a prezntat niste figuri lissajous ale unui traf de intrare.

 

http://www.elforum.info/topic/92751-transformator-de-intrare-universal/page-5

postul nr 63

 

Foarte interesante figurile si se puteau spune multe despre acele figuri dar cum se intimpla de multe ori ne-am luat la harta pentru nimicuri si s-a inchis topicul.

Daca tot a venit vorba, profit sa spun acum citeva lucruri. Eventual se poate muta acolo comentariul meu sau in topicul meu cu distorsiunile transformatoarelor. Aici venise vorba de influenta rezistentei din secundar si am abordat distorsiunile generate de latimea curbei de histerezis.

 

Ideal ar fi fost sa fie facute vizualizari modificind de fiecare data doar un parametru nu 3 deodata (tensiune, frecventa si valoare rezistenta).

Dar chiar si asa tot se pot observa niste lucruri.

 

 

Figura din dreapta intra in saturatie datorita tensiunii mai mari. Chiar daca creste frecventa creste mult mai mult tensiunea.

Pe masura ce rezistenta de sarcina creste, latimea curbei de histerezis se lateste. De ce ? Fiindca in realitate acea curba de histerezis nu e a trafului ci a trafului+rezistenta, e o medie. Pentru a vedea doar curba trafului trebuie lasat in test doar traful. Cu cit valoarea acelei rezistente e mai mica cu atit curentul de test va trece mai mult prin rezistenta decit prin traf si vom vedea mai mult curba de histerezis a rezistentei decit a trafului, iar histereza rezistentei e o dreapta.

In gol adica fara nici-o rezistenta, ma astept ca acea curba sa se mai lateasca inca. Latimea curbei de histerezis nu are treaba cu saturatia, e o proprietate a materialului. Saturatia doar indoaie in lateral virfurile curbei de histerezis.

O latime mare a curbei de histerezis ne arata un miez cu remanenta mare adica nepotrivit pentru trafuri audio. Totusi cu rezistenta in secundar se pot folosi cu succes si aceste miezuri. Pretul platit e pierderea de putere pe rezistenta dar cistigam micsorarea distorsiunilor.

 

Pentru o mai usoara intelegere ginditi-va ca avem de a face cu o bobina in paralel cu o rezistenta. Aceea pe care o avem translatata in paralel cu primarul cu valoare modificata tinind cont de raportul de transformare. Vom avea 2 curenti, cel din bobina si cel din rezistenta.

 

Acum se pune intrebarea cum distorsioneaza o curba de histerezis lata si neliniara. De fapt daca e lata e imposibil sa fie liniara.

Orice generator de semnal are o anumita rezistenta interna, generatoare ideale nu exista. Pe acea rezistenta interna avem o cadere de tensiune in functie de sarcina. O bobina sau transformator cu miez nu va avea o dependenta lineara a curentului de tensiune. Adica la dublarea tensiunii nu vom avea fix dublu curent. Asta pentru ca permeabilitatea miezului nu e constanta iar reactanta bobinei va fi in functie de tensiunea aplicata.

O asemena bobina sau transformator in paralel cu sarcina va produce caderi de tensiune neliniare(conform variatiei permeabilitatii) pe rezistenta interna a sursei. Caderi ce nu sunt altceva decit modificari ale semnalului audio, adica distorsiuni ce se transmit mai departe in sarcina. Transformatorul nu e sarcina, el se comporta ca o boina in paralel cu sarcina.

 

Puteti vedea niste figuri lissajous interesante aici http://ttradio.net/images/tubetrx.htm

Nu e precizat cum au fost facute acele figuri lissajous dar cum nu vad vreo rezistenta prin preajma sper ca au fost facute corect.

In orice caz e de bun simt sa presupunem ca toate trafurile au fost testate in aceleasi conditii si deci le putem compara intre ele.

Se poate vedea ce inseamna un miez bun la un Tamura F 2013.

Nu merge sa luam un miez din tirg si daca are tabla subtire sa spunem ca e bun, ignorind curba de histerezis.

 

PS: Sper sa nu inteleaga DVB ca i-am atacat transformatorul. Adesea se inteleg gresit lucrurile si ne certam degeaba. Demult voiam sa vorbesc despre distorsiunile generate de latimea curbei de histerezis.

Editat Septembrie 17, 2014 de adigh

[THOMAS]

Prezenta unei rezistente in paralel cu secundarul linearizeaza raspunsul si micsoreaza distorsiunile intotdeauna. Daca in cazul interstage uneori poate fi diferit asta se datoreaza faptului ca acolo nu se cer distorsiuni minime ba chiar putem avea nevoie de (contra)distorsiuni, iar rezistenta linearizind strica socotelile.

Dar asta e un caz particular si in general vorbind o rezistenta isi impune propria liniaritate intotdeauna mai buna decit linearitatea trafului.

 

Cel putin in cazul unui traf de intrare e obligatorie prezenta acelei rezistente.

Recent, colegul nostru DVB in ultimul lui topic a prezntat niste figuri lissajous ale unui traf de intrare.

 

http://www.elforum.info/topic/92751-transformator-de-intrare-universal/page-5

postul nr 63

 

Foarte interesante figurile si se puteau spune multe despre acele figuri dar cum se intimpla de multe ori ne-am luat la harta pentru nimicuri si s-a inchis topicul.

Daca tot a venit vorba, profit sa spun acum citeva lucruri. Eventual se poate muta acolo comentariul meu sau in topicul meu cu distorsiunile transformatoarelor. Aici venise vorba de influenta rezistentei din secundar si am abordat distorsiunile generate de latimea curbei de histerezis.

 

Ideal ar fi fost sa fie facute vizualizari modificind de fiecare data doar un parametru nu 3 deodata (tensiune, frecventa si valoare rezistenta).

Dar chiar si asa tot se pot observa niste lucruri.

 

interpretare histerezis 2.gif

 

Figura din dreapta intra in saturatie datorita tensiunii mai mari. Chiar daca creste frecventa creste mult mai mult tensiunea.

Pe masura ce rezistenta de sarcina creste, latimea curbei de histerezis se lateste. De ce ? Fiindca in realitate acea curba de histerezis nu e a trafului ci a trafului+rezistenta, e o medie. Pentru a vedea doar curba trafului trebuie lasat in test doar traful. Cu cit valoarea acelei rezistente e mai mica cu atit curentul de test va trece mai mult prin rezistenta decit prin traf si vom vedea mai mult curba de histerezis a rezistentei decit a trafului, iar histereza rezistentei e o dreapta.

In gol adica fara nici-o rezistenta, ma astept ca acea curba sa se mai lateasca inca. Latimea curbei de histerezis nu are treaba cu saturatia, e o proprietate a materialului. Saturatia doar indoaie in lateral virfurile curbei de histerezis.

O latime mare a curbei de histerezis ne arata un miez cu remanenta mare adica nepotrivit pentru trafuri audio. Totusi cu rezistenta in secundar se pot folosi cu succes si aceste miezuri. Pretul platit e pierderea de putere pe rezistenta dar cistigam micsorarea distorsiunilor.

 

Pentru o mai usoara intelegere ginditi-va ca avem de a face cu o bobina in paralel cu o rezistenta. Aceea pe care o avem translatata in paralel cu primarul cu valoare modificata tinind cont de raportul de transformare. Vom avea 2 curenti, cel din bobina si cel din rezistenta.

 

Acum se pune intrebarea cum distorsioneaza o curba de histerezis lata si neliniara. De fapt daca e lata e imposibil sa fie liniara.

Orice generator de semnal are o anumita rezistenta interna, generatoare ideale nu exista. Pe acea rezistenta interna avem o cadere de tensiune in functie de sarcina. O bobina sau transformator cu miez nu va avea o dependenta lineara a curentului de tensiune. Adica la dublarea tensiunii nu vom avea fix dublu curent. Asta pentru ca permeabilitatea miezului nu e constanta iar reactanta bobinei va fi in functie de tensiunea aplicata.

O asemena bobina sau transformator in paralel cu sarcina va produce caderi de tensiune neliniare(conform variatiei permeabilitatii) pe rezistenta interna a sursei. Caderi ce nu sunt altceva decit modificari ale semnalului audio, adica distorsiuni ce se transmit mai departe in sarcina. Transformatorul nu e sarcina, el se comporta ca o boina in paralel cu sarcina.

 

Puteti vedea niste figuri lissajous interesante aici http://ttradio.net/images/tubetrx.htm

Nu e precizat cum au fost facute acele figuri lissajous dar cum nu vad vreo rezistenta prin preajma sper ca au fost facute corect.

In orice caz e de bun simt sa presupunem ca toate trafurile au fost testate in aceleasi conditii si deci le putem compara intre ele.

Se poate vedea ce inseamna un miez bun la un Tamura F 2013.

Nu merge sa luam un miez din tirg si daca are tabla subtire sa spunem ca e bun, ignorind curba de histerezis.

 

PS: Sper sa nu inteleaga DVB ca i-am atacat transformatorul. Adesea se inteleg gresit lucrurile si ne certam degeaba. Demult voiam sa vorbesc despre distorsiunile generate de latimea curbei de histerezis.

  100% de acord cu ce spuneti dv.,cam asa ar trebui sa decurga discutiile serioase pe anumite teme,cred ca se poate muta aceasta discutie in topicul lui Dorin,@dvb

Editat Septembrie 17, 2014 de LMOlimpiu

[adigh]

  100% de acord cu ce spuneti dv.,cam asa ar trebui sa decurga discutiile serioase pe anumite teme,cred ca se poate muta aceasta discutie in topicul lui Dorin,@dvb

Da, sau in topicul meu cu distorsiunile trafurilor. Imi propusesem sa adun mai multe lucruri intr-un singur loc despre distorsiunile generate de trafuri.

Venise vorba aici.....

Editat Septembrie 17, 2014 de adigh