Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Surse de alimentare


Vizitator straton

Postări Recomandate

Vizitator straton

Tot mai des sunt folosite sursele reincarcabile in locul celor chimice . In magazine se gasesc diferite tipuri de incarcatoare , mai ales pentru doi elementi in serie . Constructorul recomanda incarcarea bateriilor cu un curent constant 1/10 din capacitatea lor pana ce tensiunea ajunge la 1,25 din tensiunea nominala : 1,20 x1,25 pentru un element s.a.m.d.Am 3 incarcatoare toate fiind in fond niste transformatori coboratori de tensiune o punte si cativa capacitori. Pe una scrie 2,8V la 250mA ori pentru doi elementin ar trebui 2x1,2x1,25=3 V. Cu toate astea elementii se incalzesc la 50-60 grade C ceia ce cred ca este daunator bateriilor. In plus nu stii cat trebuie tinute la incarcat mai ales ca evident capacitatea lor scade in timp.Cum trebuie facut ?En m-am gandit sa fac o sursa avand urmatoarele etaje : - trafo coborator la 8-10 V + puntea redresoare - generator de curent constant comutabil pentru diferiti curenti de incarcare prestabiliti - un sezizor de prag (si el comutabil ) care sa comande intreruperea alimentarii la atingerea unei anumite tensiuni -un sezizor de tempetatura care sa reduca curentul de incarcare sau sa deconecteze sursa - un releu cu autoretinere (la amorsare prin buton) care sa deconecteze reteaua . Mai poat fi adaugate un cronomertu care sa masoare cat a durat incatcarea , semnalizai etc. Inainte de a am apuca sa fac dracovenia as vrea sa stiu si parerea altora , sugestii sau scheme concepute de altii . Multumesc celor ce imi vor raspunde !

Link spre comentariu
  • Răspunsuri 5
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

  • radusa

    2

  • gauss

    1

  • Nostalgic

    1

La functiile pe care ti le doresti sa construiesti o schema cu componente discrete va fi un montaj foarte stufos(componente in numar mare),un montaj cu un numar mai mic de piese numai cu microcontroler,cu softul respectiv,etc...Asteapta si alte pareri de la ceilalti colegi de forum.

Link spre comentariu

Exista circuite integrate specializate pentru controlul incarcarii acumulatoarelor ( banuiesc dupa descrierea incarcatoarelor pe care le posezi ca te referi la Ni-Mh , eventual ( si ) Ni-Cd ) , care folosesc metoda Delta V la incetarea incarcarii si comutarea in regim " trickle charge " , unele au si ceva protectii la diferite situatii nefavorabile . O schema care sa indeplineasca aceste conditii poate fi destul de complexa , merita facuta doar ca exercitiu de capabilitate home - made . Se gasesc in comert si incarcatoare demne de aceasta denumire , cu incarcare independenta a mai multor elementi , masurarea si refacerea capacitatii , regim programabil de incarcare , etc . , si care nu sint foarte scumpe ( parere personala ) . Daca vorbim de Li-Ion , acolo se mai schimba un pic situatia , sint mai pretentiosi ( periculosi ) la incarcare , preturile din comert sint absolut decente pentru incarcatoare dedicate .

Link spre comentariu

.... Constructorul recomanda incarcarea bateriilor cu un curent constant 1/10 din capacitatea lor pana ce tensiunea ajunge la 1,25 din tensiunea nominala : 1,20 x1,25 pentru un element s.a.m.d. !

Nu stiu de unde aveti aceste informatii, dar sunt depasite deja demult. Exista acumulatori care se pot incarca si la 1C (C=capacitatea nominala a acumulatorului) in ceva mai mult de o ora, sau acumulatori folositi in special la navo/aero modelism, care se incarca si la 4C in aprox 15 minute. Incarcarea la NiCd sau NiMH nu se face in tensiune ci in limitare de curent. Asa cum spunea si 'gauss' terminarea incarcarii se stabileste prin trei metode specifice, si cele mai bune incarcatoare tin cont de toate trei- Delata V / Delta t- Delta T / Delta t- minus Delta Vunde V = tensiune, T=temperatura, t=timpiar minus Delta V inseamna ca urmareste tensiunea pe acumulator (care este in continua crestere) si in momentul cand acesta incepe sa scada se considera incarcarea terminata. Bineintales ca toate masuratorile se fac intr-o pauza a incarcarii. In plus incarcatoarele bune urmaresc si temperatura pe acumulator si opresc temporar incarcarea daca se depaseste un anumit prag, reluand incarcarea cand acumulatorul s-a racit.Inainte de a prelua uP aceste functii, incarcatoarele se faceau cu integrate specializate precum - U2402 de la Temic- MAX713 pt NiCd sau MAX712 pt NiMH de la MAXIMsi au mai existat si altele.Incarcatoarele cu punte si rezistenta de limitare curent sunt bune doar in cazul ca nu axista altceva si nu este indicat a se folosi prea des, decat daca se doreste sa se distruga acumulatorii f repede. De tinut cont ca fiecare chimie de acumulator se incarca dupa alti parametri, deci nu se poate folosi un incarcator de NiCd la LiIon s.a.m.d.Mai multe informatii gasiti aici:http://www.powerpulse.net/techPaper.php?paperID=114http://www.buchmann.ca/faq.aspToate bune
Link spre comentariu
Vizitator straton

As incepe prin a multumi celor trei colegi de forum care au avut amabilitatea de a-mi raspunde . Inainte de a scrie aici m-am uitat si eu prin reviste carti am cautat subiectul cu google etc. Nu sunt electronist de meserie dar am o oarecare experienta mai ales in montaje cu CI logice (numerice ) Gasesc problema f. importanta deoarece in ultima vreme multe aparate casnice , de la periute de dinti ,ceasuri ,aparate foto si pana la laptopuri telefoane etc. folosesc surse chimice . Multe din ele se defecteaza sau devin anacronice desi au inca baterii bune sau cel putin folosibile in alimentarea diferitelor montaje de amator. Mi s-a umplut casa de baterii alcaline descarcate doar pe jumatate dar refuzate de aparatele foto , de filmat , radiouri etc. si pe care nu ma indur sa le arunc . Reincarcarea lor cred ca e o gogorita. Nu mai spun ca unii producatori fac si baterii specifice si te obliga sa le cumperi tot de la reprezentantele lor , practic in doi trei ani le mai platesti odata aparatul cumparat. Astfel dupa ce dai pe o proteza audio cat pe o plasma buna cumperi de la ei ,si nu gasesti decat la ei ,baterii cu zinc la 7 lei care nu te tin mai mult de 3 zile , tensiunea scade iar amplificatorul incepe sa fasaie sa dea bipuri s.a.m.d Nu mai vorbesc de incarcatoarele de la telefoane . Dar sa trec la subiect : !- Problema temperaturii nu este asa de greu de rezolvat daca ai sti temperarura de la care trebuie redus curentul de incarcare eventual chiar intreruperea lui .Am gasit 90 de grade C ceia ce mi se pare exagerat. Care credeti ca ar fi temperarura optima ? Eu zic 50-60 grade. 2- Problema determinarii momentului cand s-a incarcat elementul( bateria ) la o valoare apropiata de capacitatea nominala .Nu am pretentia sa pot incarca orice fel de elemant rechargeabil doar cateva tipuri folosite mai des. Cred ca batreriile de serie chiar daca nu sunt identice au parametri apropiati . La anumiti curenti constanti de incarcare ,care pot fi prestabiliti , la o anumita temperarura , pentru un element nou pot stabili tensiunea de varf de la care ea incepe sa scada . Problema este ce tensiune trebuie masurata in gol sau in sarcina . Tensiunea de prag este aproape egala cu tensiunea in gol iar teniunea pe o sarcina ( ce absoarbe un curent aproape egal cu cel de incarcare) imi indica tensiunea de prag de la care tensiunea pe sarcina nu mai creste sau poate chiar sa scada. Tensiunea pe element cand incarc cu un anumit CC creste de la o valoare mica pana la tensiunea de prag determinata Montajul reduce sau intrerupe curentul .Cred insa ca aceasta tensiune nu depinde de capacitate si de fabricantul bateriei . In fond au loc aceleasi peocese chimice in toate bateriile LiMH Metoda desi este migaloasa la inceput , nu incarca bateria 100% , evita insa supraincarcarea . Cred ca este mai precisa decat masurand timpul . Cu voltmetru numeric poti citi si milivoltii .

Link spre comentariu

Am sa incerc sa fiu cat mai punctual.

V-am dat doua link-uri, in care puteti afla cam totul despre toate tipurile (chimiile) de acumulatori.

Daca pt dvs este mai greu de intales in alta limba, am incercat sa gasesc cu google cate ceva si in romana si la intrebarea mea "metode de incarcare acumulatori", doar pe prima pagina mi-au venit urmatoarele rezultate:

http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=173 - partea I

http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=178 - partea II

 

www.armyacademy.ro/biblioteca/almamater/2005/a14.pdf

 

www.carpatenergy.ro/pdf/shop/.../Datash ... 002_RO.pdf

 

www.etti.utcluj.ro/download/794_Rezumat_te.pdf

 

Gasiti in aceste articole cam totul despre acumulatori. Trebuie sa cititi cat mai multe si sa incercati sa vedeti care afirmatii apar la fel in mai multe articole, deoarece am intalnit si cazuri de afirmatii, care nu sunt f corecte d.p.m.d.v.

 

Si acum inapoi la ce ati spus dvs.

 

As incepe prin a multumi celor trei colegi de forum care au avut amabilitatea de a-mi raspunde .

Inainte de a scrie aici m-am uitat si eu prin reviste carti am cautat subiectul cu google etc.

Nu sunt electronist de meserie dar am o oarecare experienta mai ales in montaje cu CI logice (numerice )

Gasesc problema f. importanta deoarece in ultima vreme multe aparate casnice , de la periute de dinti ,ceasuri ,aparate foto si pana la laptopuri telefoane etc. folosesc surse chimice . Multe din ele se defecteaza sau devin anacronice desi au inca baterii bune sau cel putin folosibile in alimentarea diferitelor montaje de amator.

Mi s-a umplut casa de baterii alcaline descarcate doar pe jumatate dar refuzate de aparatele foto , de filmat , radiouri etc. si pe care nu ma indur sa le arunc. Sunt aparate care necesita un curent mare de descarcare, cum sunt cele foto, si unde peste un anumit prag de descarcare, acumulatorii (sau bateriile alcaline) nu mai pot fi folosite. Vor mai merge totusi in aparate care cer un curent mic, cum ar fi radiouri, ceasuri, etc. Reincarcarea lor cred ca e o gogorita. Bateriile alcaline nu se incarca. Nu mai spun ca unii producatori fac si baterii specifice si te obliga sa le cumperi tot de la reprezentantele lor , practic in doi trei ani le mai platesti odata aparatul cumparat. De aceea, eu personal, la alegerea unui aparat incerc sa gasesc modelul care foloseste baterii sau acumulatori format standard si nu proprietar. Acest lucru insa nu este intodeauna posibil. Astfel dupa ce dai pe o proteza audio cat pe o plasma buna cumperi de la ei ,si nu gasesti decat la ei ,baterii cu zinc la 7 lei care nu te tin mai mult de 3 zile, In manualele aparatelor ar trebui sa fie specificata si durata medie de viata a unui set de baterii/acumulatori. Este adevarat ca '3 zile' mi se pare cam putin, dar am vazut si aparate, unde un set de baterii tin 10 ore, specificat de producator in manual. tensiunea scade iar amplificatorul incepe sa fasaie sa dea bipuri s.a.m.d Nu mai vorbesc de incarcatoarele de la telefoane. Nu am intales afirmatia cu ' incarcatoarele de la telefoane'.

Dar sa trec la subiect :

Cititi documentele din link-uri si veti afla raspunsuri.

!- Problema temperaturii nu este asa de greu de rezolvat daca ai sti temperarura de la care trebuie redus curentul de incarcare eventual chiar intreruperea lui .Am gasit 90 de grade C ceia ce mi se pare exagerat.

Care credeti ca ar fi temperarura optima ? Eu zic 50-60 grade. 50-60 este prea mult si depinde de chimie.

2- Problema determinarii momentului cand s-a incarcat elementul( bateria ) la o valoare apropiata de capacitatea nominala . Terminarea incarcarii este determinata in mod diferit pt fiecare chimie in parte.

Nu am pretentia sa pot incarca orice fel de elemant rechargeabil doar cateva tipuri folosite mai des. Nici nu sunt prea multe tipuri, doar cateva: NiCd, NiMH, LiIon, LiPo, Pb. Cred ca batreriile de serie chiar daca nu sunt identice au parametri apropiati . Ce inseamna 'serie'? Chiar si in cadrul aceleiasi chimii, pot exista diferente, de la producator la producator, sau in functie de aplicatia in care se folosesc.

 

In urmatoarele randuri, vorbiti la modul general, fara sa dati importanta faptului ca fiecare chimie are alt mod de determinare a sfarsitului incarcarii.

La anumiti curenti constanti de incarcare ,care pot fi prestabiliti , la o anumita temperarura , pentru un element nou pot stabili tensiunea de varf de la care ea incepe sa scada . Problema este ce tensiune trebuie masurata in gol sau in sarcina . Tensiunea de prag este aproape egala cu tensiunea in gol iar teniunea pe o sarcina ( ce absoarbe un curent aproape egal cu cel de incarcare) imi indica tensiunea de prag de la care tensiunea pe sarcina nu mai creste sau poate chiar sa scada.

Tensiunea pe element cand incarc cu un anumit CC creste de la o valoare mica pana la tensiunea de prag determinata Montajul reduce sau intrerupe curentul .Cred insa ca aceasta tensiune nu depinde de capacitate si de fabricantul bateriei . In fond au loc aceleasi peocese chimice in toate bateriile LiMH

Metoda desi este migaloasa la inceput , nu incarca bateria 100% , evita insa supraincarcarea . Cred ca este mai precisa decat masurand timpul . Cu voltmetru numeric poti citi si milivoltii .

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări