sfat achizitie invertor

[sesebe]

O inductanta la iesire de numai 3-5µH este suficienta ca sa te ajute sa mentii arcul.

Am facut un test acum mai multi ani cu invertorul unui prieten care nu avea inductanta din fabricatie.

Am un fel de rezistor de putere foarte mare si valoare mica pe care il folosesc la testarea invertoarelor de sudura. Pot obtine orice curent intre <10A si curentul maxim al invertorului (<200A).

Am cuplat masa la capatul rezistentei si am cautat cu clestele pe rezistenta sa obtin ~120A (masurat cu sonda de osciloscop de 500A). La decuplare aproape ca nu facea arc electric.

Apoi am prins in cleste o bobina de 10-12 spire cu fi-3.5mm facuta pe un miez cilindric de ferita avind 3.3µH. Cu celalalt capat al bobinei am atins pe rezistenta in acelasi loc ca la tesuul anterior. La decuplare arcul electric se mentinea pina la peste 5mm. Eu consider ca-i suficient pt un sudor cu putina experienta.

Editat Februarie 4, 2021 de sesebe

[lepetir]

Analizand mai in detaliu, placa de cablaj, lipiturile la elementele de putere, lipsa conectorilor si lipirea firelor direct pe cablaj (a se vedea la senzorii termici ), semiconductorii folositi (made china/asia), constructia transf. de iesire, care nu este cea tipica cu miez tip E folosita de regula la mai toate invertoarele Telwin, semanand cu cele china si pana la culoarea cablajului, ma fac sa cred ca aparatul este % made china si in cel mai bun caz cutia care poarta sigla de made in italy este facuta si asamblata in vreo unitate a Telwin. Tens.de iesire in gol cca.58 V

Greseala mea, m-am uitat la fisa tehnica la MUR6030C, MUR6030BCT este de 2x30 A.

Daca nu ma insel, dupa modul cum sunt legate diodele de iesire, trafo este cu priza mediana. Nefiind specialist in surse in comutatie de putere, intreb, este mai avantajos acesta schema? redresarea fiind tot bialternanta.

[digioptic]

 Nu stiu ce nu e facut in china acum. Eu cred ca mai toate sunt fabricate acolo. Acum ceva timp era o vorba printr-e cei mari, fabricanti de diverse bunuri de consum. "-Daca nu produci in china, nu existi pe planeta". 

 

 Bun inteles ca e mai bine cu priza mediana la masa si capetele rezultate la diodele de putere. Din ce am observat eu, tipologia asta e folosita la invertoare cu frecvente moderate, 33-40 de khz. La ale mele trifazate, se folosesc patru infasurari secundare, doua cate doua fazate inceput bobina cu sfarsit bobina la masa, capetele ramase la diodele de putere fiind in antifaza. Rezulta doua grupuri de diode, ansamblu cu capabilitatea in curent, dublata. Nu e deloc slab telvinul daca e asa, mai ales daca are o tipologie a invertorului in punte. Chinezul meu trifazat MMA 300i de la proweld e in semipunte.

 

 Si de la mine, daca v-ati hotarat sa-l pastrati, sa va bucurati de el !

Editat Februarie 4, 2021 de digioptic

[validae]

Ceva invertor doar MMA, de folosit ocazional pe acasă, în limita a 500-600 Lei uşor reparabil (adică fără IGBT-uri smd) care să aibă real 180A ce aţi recomanda ? E pentru fiul unui coleg de serviciu, nu pentru mine.Eu nu am ştiut ce să-i recomand, fiindcă eu practic nu folosesc din astea, deşi ocazional le mai repar.El ar vrea să-l ia cu un card de cumpărături (rate fără dobândă, cică).Alegerea lui...

Editat Februarie 4, 2021 de validae

[sesebe]

Topologia folosita la redresarea de la iesire este in functie de topologia convertorului.

La schemele de tip forward cu 2 tranzistoare (comutare la ambele capete ale primarului) si 2 diode se foloseste doar jumatate din curba de magnetizare a miezului iar redresarea este cu dioda serie si dioda de la masa. Dioda care este spre masa descarca doar energia din bobina de iesire si permite obtinerea unui arc continu (in anumite limite).

La schemele full-bridge si cele semipunte (invertorul meu este semipunte) se folosestein intregime curba de magnetizare a miezului si in concluzie puterea ce o poate transfera miezul se dubleaza dar secundarul trebuie sa fie dublu cu priza mediana si cie o dioda de pe fiecare secundar sau redresare cu punte redresoare (pierderi mari).

 

@lepetir

Editat Februarie 4, 2021 de sesebe

[digioptic]

@validae 

 

Sincer, dupa cum spune @sesebe, cel mai fain e invertorul in topologia punte sau semipunte. Din ce am observat eu, astea se gasesc in invertoarele de peste 160 de amperi. La 180 ori 200, ba unele si la 250, sigur sunt in punte. Eu personal as recomanda sa fie trifazat. Unul semipunte, trifazat, nu mai are capacitoarele electrolitice si circuitul de pornire pentru protectia puntii, care pot, stiti foarte bine, face probleme. Au doar un capacitor de cateva zeci de uF. In fine, nu toata lumea are la indemana alimentare trifazata. Eu m-am inteles bine cu DLS-ul 220 de la proweld, initial am vrut sa iau DLS 180. Nu greseam nici cu asta, mai mult de 3.2, nu folosesc la asta mic, nu am nevoie. Au service, sunt importatori directi, nu sunt un magazin mic sa faca probleme.

 

https://www.gshop.ro/proweld-mma-180dls-lcd-invertor-sudare-mma-lifttig.html

 

Poate il gasiti si in varianta fara LCD, mai ieftin. O mai fi pe undeva pe stoc. Garantat ca e fara bobina pe iesire, pentru mici reparatii in gospodarie e excelent. Ma gandesc sa iau un cablu de vreo 8 metri de 25mm2 la al meu, sa gasesc o ferita mai groasa si imediat dupa mufa tata care intra in aparat sa dau pe ferita sau pe niste I-uri de Ferosiliciu, vreo doua straturi de spire, restul cablului neintrerupt, sa mearga la clestele port electrod. Trebuie sa gasesc o solutie sa prind spirele alea cu ceva. Deci bobina pe cablu de sudura, din cablu de sudura. Si uite asa rezolv si cu bobina.

 

PS Multumesc @sesebe pentru lamuririle cu tipologia invertoarelor !

Editat Februarie 5, 2021 de digioptic

[cipriyan123]

Cam așa arată placa de la un Technology186 fabricat in Italia(pe vremea când se făcea treaba asta). 

Editat Februarie 6, 2021 de cipriyan123

[Ion_Bumbu]

La 04.02.2021 la 19:24, sesebe a spus:

O inductanta la iesire de numai 3-5µH este suficienta ca sa te ajute sa mentii arcul.

 

Pentru a mentine arcul nu este nevoie de inductanta, merge bine si cu 2 baterii de masina inseriate, cu 3 si o rezistenta de limitare pe circuitul de masa si bineinteles cu rutilici.

Problema este cind se stinge arcul din cauza ridicarii electrodului sau pastei sarite de pe electrod, mai sint si cazuri din acelea, distanta aia este de peste 10mm in general, atunci trebuie o inductanta serioasa pentru a reaprinde arcul.

Pe linga tensiune mai trebuie si curent ca sa initieze vaporizarea pastei, altfel poate da scintei ca bujia si degeaba!

Masurati inductanta unui aparat facut pentru a suda cu orice electrozi si vedeti cam de cite ori e mai mare decit acel soculet contra perturbatiilor electromagnetice.

[digioptic]

La trifazatul meu chinez in semipunte, inductanta bobinei de soc este de 43uH. Miezul e unul baban din doua pachete de tole "L" cu intrefier de sticlotextolit de cel putin 1.5mm, si bobina...cu bara de aluminiu.

schema bloc.pdf

[Ion_Bumbu]

Da, ala are soc sanatos si asa cum este construit are si racire foarte buna.

Aluminiul are conductivitatea mai mica decit a cuprului, de asta se tine cont in proiectare si nu este un impediment.

Problema mai mare este la executia conexiunilor, se merge pe sertizare cu material compatibil si asta e.

 

 

[digioptic]

Nici nu-mi bat capul sa o bobinez cu cupru la asta. Pot foarte bine sa pun cateva spire din cablu de sudura de 25, e suficient. Dar ce rost are, merge de numa asa cum l-au facut chinezii. Conexiunile, toate, sunt facute cu surub, Papuci pe sarmele care ies din traful de putere puse pe niste...nu stiu cum sa le zic:

 

https://www.aliexpress.com/i/32811408567.html

 

Astea lipite pe placile separate de putere, cele cu IGBT si cele cu diode. Bara din bobina, aplatizata mai mult la capete si prins la fel cu surub. Evident ca le-am strans sa iasa...zeama din ele.  Ar fi fost fain sa puna un pasivant peste toata conexiunea facuta intre bara de aluminiu a bobinei si mufa de la panou, o sa caut eu o solutie. Acolo in timp pot aparea corodari fiind doua metale cu potentiale diferite aluminiu-bronz. In fine, bronzul mufei e un aliaj, dar tot diferit de aluminiu. Jasicul are un asa pasivant sticlos peste conexiunea cu mufa de panou.

Editat Februarie 9, 2021 de digioptic

[Ion_Bumbu]

In foto sint terminale cu surub pentru lipire pe imprimat, ma rog, le mai spuneam si cose insa termenul nu`i chiar cel mai corect.

Un lac peste placa de baza este numai bun, electroizolant a fi excelent, daca nu am folosesc un lac auto transparent la spray.

Inca n`am avut nici o surpriza cu lacul auto.

Editat Februarie 9, 2021 de Ion_Bumbu

[digioptic]

Toate placile, si cele de semnal mic (2 bucati) si cele de putere (4 module), sunt lacuite. Este unul din invertoarele chinezesti facute cu o cat de cat grija, inainte de valul de stifturi care curg de acolo acum. Inca se mai gasesc...  

 

Asa arata placa de comanda catre IGBT-uri. Placa comuna si pentru unul in semipunte ori pentru unul full-bridge:

 

https://www.aliexpress.com/i/32946531875.html

[nickrvl]

   Pe voi va multumesc placile astea.... eu i-mi mentin parerea si opinia, acela care ziceti ca e lac e doar o umbra de lac iar in alta ordine de idei chinezariile nu se desmint, sa ne uitam la imaginea din link-ul atasat unde se vad tranzistorii aia (4 la numar) cat de departe sant pozitionati de dosul placii verticale... daca socotim si lungimea pinilor pieselor care ies fix catre acei tranzistori va faceti precis o idee cat de bune sant chinezariiile astea, adica un scurt e aproape garantat.....

Mi-erea teama de ziua cand o sa punem sau afisam toate ciurucurile la nivel de mare arta... adica cam aici am ajuns.

 

Altfel zis e un aparat chinezesc facut ieftin, la ce te poti astepta?! Stim toti asta si lasa-l asa......

 

Uite un alt exemplu intalnit des pe astfel de placi chinezesti bine facute, pini indoiti catre alte trasee de pe cablaj....

[cipriyan123]

Acum 25 minute, nickrvl a spus:

   Pe voi va multumesc placile astea.... eu i-mi mentin parerea si opinia, acela care ziceti ca e lac e doar o umbra de lac iar in alta ordine de idei chinezariile nu se desmint, sa ne uitam la imaginea din link-ul atasat unde se vad tranzistorii aia (4 la numar) cat de departe sant pozitionati de dosul placii verticale... daca socotim si lungimea pinilor pieselor care ies fix catre acei tranzistori va faceti precis o idee cat de bune sant chinezariiile astea, adica un scurt e aproape garantat.....

Mi-erea teama de ziua cand o sa punem sau afisam toate ciurucurile la nivel de mare arta... adica cam aici am ajuns.

 

Altfel zis e un aparat chinezesc facut ieftin, la ce te poti astepta?! Stim toti asta si lasa-l asa......

 

Uite un alt exemplu intalnit des pe astfel de placi chinezesti bine facute, pini indoiti catre alte trasee de pe cablaj....

Mulți văd, putini cunosc....au ajuns sa fie lăudate rahaturile chinezești. Trist!!!!!