Calculul divizorului rezistiv de tensiune alternativă

[klaxxon]

Poate cineva să mă îndrume spre un sait sau o lucrarede specialitate ce tratează acest subiect?Ideea este aceea de a face un voltmetru analogic cu mai multedomenii de măsură avînd la dispoziţie un microampermetru de cccu 100 uA la cap de scală şi rezistenţa internă de 1500 ohmi.Frecvenţa de lucru este cea industrială, deci 50Hz.În almanahul Tehnium din '83 este un articol semnat defiz. Al. Mărculescu - „Breviar AVO”, dar se tratează doarpartea de curent continuu.Aparatul ar trebui să arate ca cel din ataşament, la care serenunţă la partea de măsură pentru tensiuni continue,curenţi continui şi rezistenţe.

AVOmetru.pdf

[ratza]

Divizorul rezistiv funcţionează la fel şi în cc, şi în ca. Sau cauţi un divizor compensat în frecvenţă?

[klaxxon]

Nu mă interesează compensarea frecvenţei.Mă interesează modul cum influenţează calculele redresorul pentru microampermetru.După cum ştim, rezistenţa de intrare a unui voltmetru de c.a.este mai mică decît a unuia de c.c. realizat cu acelaşi instrument.Alfel spus, consumul voltmetrului în alternativ este mai mare ca în continuu.

[ratza]

Cred că asta te poate ajuta:

http://en.wikipedia.org/wiki/Rectifier

[klaxxon]

Nu prea, mai ales că totu-i în engleză.Am fost şi eu pe-aici. Căutam ceva în românăşi care să trateze exact ce caut eu şi nu la modul general.Multă lume are impresia că noi ştim engleza suficient de bineca să înţelegem perfect explicaţiile tehnice din această limbă.Din păcate nu este deloc aşa. Engleza tehnică este mai dificilădecît cea literară.Oricum, mulţumesc pentru interesul acordat.

[ratza]

Din păcate devine din ce în ce mai greu fără engleză.

https://mail.uaic.ro/~ftufescu/labor/LL ... 20redr.htm

[klaxxon]

Nu, redresorul meu arată aşa:

[gauss]

La frecvente joase , sute de Hz , e absolut la fel ca in C.C . ( calculul ) ... dar trebuie compensat , iar mai sus trebuie rezistente neinductive , efect pelicular , etc . ... erau pe vremuri unele din carbune aglomerat , destul de greu de gasit , speciale pentru divizoare ... incerc sa caut ceva documentatie in romana ...

[ratza]

Am văzut schema, dar tot bialternanţă este redresarea. E o metodă foarte ingenioasă, pentru că foloseşte doar două diode. Dacă urmăriţi schema cu un creion, veţi putea extrage cu uşurinţă modul în care funcţionează.Presupunînd că avem tensiune pozitivă pe borna de plus şi negativă pe cea comună, curentul va circula prin K2, R9, D1, uA, R2 şi K1. Rezistenţa R1 va fi în paralel cu D1 înseriat cu uA. Dacă polaritatea este inversată, R1 şi R2 schimbă locurile, dar se va obţine acelaşi lucru, rezistenţele fiind egale. În acest mod inclusiv căderea de tensiune pe diode este minimă.

[corneillus]

vazusem cu mult timp in urma o schema de redresor fara prag intr-o revista tehnium , era cu amplificatoare operationale. avantajul mare era ca avea impedanta mare de intrare si nu avea prag de deschidere ca la diode (0.6 v la siliciu, si o.3 V la germaniu) deci puteai masura fara probleme si tensiuni mici.

[gauss]

" Aparate si metode de masurat si control " , manual pentru licee de specialitate . autori Ing . Radu Dordea si Costica Nitu va ajuta ?

[klaxxon]

Mulţumesc @gauss, dar pe mine mă interesează mai puţinmaterialul din care-s făcute rezistenţele. În aparatele de măsurămai vechi, se folosesc cele cu peliculă metalică RPM îmbătrînite artificial,dar şi cele cu manganină care sînt inductive. Deci nu asta-i problema.Editare:Am cartea despre care vorbeşti, dar explicaţiile sînt la modul general,destul de vagi, fără un exemplu concret de calcul.@ratzaFoarte corect ceea ce ai spus, dar de ce au rezistoarele valoarea de 2K şi nu alta?

[gauss]

Stiu ce componente se folosesc , am lucrat la AMC multi ani , si nu la MAVO , oricum , nu asta e problema ... v-am spus ca in c.a. la frecvente joase ( termen generic ... ) e acelasi lucru ca in c.c. din punct de vedere al divizorului de intrare , diferentele de sensibilitate apar la multimetrele clasice datorita redresarii c.a. , consumatoare de energie - schema clasica , numai cu componente pasive , fara alimentare , energie care o preiau din circuitul de masurat . Exemplu de calcul o sa gasiti numai pe scheme explicite , particulare , nu generale , cred ca e evident de ce ... impedanta diferita de intrare a redresorului , diodele vor tensiune minima de 0.2 V , ( cele speciale pentru redresare tensiune folosita la actionarea microampermetrului ) , de aici si valori mai mari ale capatului de scala in c.a. decit in c.c. , pe cea mai sensibila scala de tensiune , la acelasi multimetru " pasiv " , fara alimentare proprie .

[ratza]

@ratzaFoarte corect ceea ce ai spus, dar de ce au rezistoarele valoarea de 2K şi nu alta?

Păi, să vedem. Considerăm scala de 3V selectată. Pentru indicaţie maximă, e nevoie de un curent de 200uA prin microampermetru, adică o tensiune de 323mV. Căderea de tensiune pe R1 va fi egală cu cea de pe diodă adunată cu cea de pe microampermetru. R9 trebuie să fie aleasă astfel încît dioda să se deschidă cît mai devreme posibil. Prea mică nu e bine, pentru că scade prea mult rezistenţa internă a voltmetrului. Prea mare - va afecta tensiunea minimă de măsură. R1 va trebui aşadar să fie calculată astfel încît tensiunea de pe ea să nu poată scădea sub suma căderilor de pe diodă şi microampermetru.

[klaxxon]

Bine, am priceput, voi mai „rumega” mîine problema pt. că acum e tîrziu şi-s cam obosit.Mulțumesc tuturor pentru ajutor.