bcristian Postat Februarie 18, 2016 Partajează Postat Februarie 18, 2016 manualul pompelor de caldura Midea seria mini Link spre comentariu
cheluakame Postat Februarie 18, 2016 Partajează Postat Februarie 18, 2016 (editat) manualul pompelor de caldura Midea seria mini Multumesc. Din cate vad: - au un COP foarte bun, tinand cont ca instalatiile IPAT la casele termoizolate conform C107 au in jur de 30-35 temperatura de tur, iar media per iarna ar fi in jur de 0/5*C, asta ar insemna un SCOP de peste 4. Tinand cont si de pret, cred ca o sa incep sa le recomand. Sa vad mai intai cum se prezinta si reteaua de service. - au senzor de temperatura exterioara integrat in el (sau cel putin asa cred, este T4 pe diagrama), dar nu au functia de reglare a temperaturii agentului, cel putin nu reiese din manual (asta nu ar fi o problema caci as putea sa montez vas de acumulare intre pompa si circuitul din casa, iar temperatura as seta-o la 35*C tur) - au o pierdere hidraulica interna extrem de mare (2.8 mCA pentru un debit de 1.6 mc/h, sperand ca sunt Pascali si nu kilo-Pascali cum au scris). - si inca un dezavantaj ar fi ca nu au functie de preparare ACM, pentru asta ar fi nevoie de alta automatizare, sau de interventie din partea utilizatorului ... Editat Februarie 18, 2016 de cheluakame Link spre comentariu
bcristian Postat Februarie 19, 2016 Partajează Postat Februarie 19, 2016 COP-ul si pretul sunt din punctul meu de vedere chestiile esentiale. Pierderea hidraulica e nesemnificativa, atat dpdv al costurilor initiale (cel mult o pompa de circulatie in plus) cat si ca impact in consum. De senzor si reglarea dinamica a temperaturii am vorbit deja. Pentru ACM Midea are boilere cu pompa de caldura aer-apa. Cred ca sunt o solutie mai buna per total. Iarna e mai usor cu folosirea mixta, dar vara daca vrei sa o folosesti pentru racire se complica lucrurile. Link spre comentariu
gica70 Postat Februarie 19, 2016 Partajează Postat Februarie 19, 2016 Cheluacame, explica, te rog, urmatoarele: 1. "iar media per iarna ar fi in jur de 0/5*C" nu inteleg ce-i aia 0/5. 2. "2.8 mCA pentru un debit de 1.6 mc/h, sperand ca sunt Pascali si nu kilo-Pascali cum au scris" iar aici ai transformat coloana apa in pascali? Multumesc. Link spre comentariu
bcristian Postat Februarie 19, 2016 Partajează Postat Februarie 19, 2016 100 kPa = 1 bar = 10 mCA Evident ca pierderea de presiune e de 28 kPa. @cheluakame ca am uitat sa te intreb atunci, apropos de intrebarea ta cu antigelul. Pai tu cum ai fi instalat-o, doar cu apa? Si ce faci ca sa nu inghete? Mai e varianta cu 2 circuite, unul cu antigel prin pdc si cu apa simpla in casa, si un schimbator de caldura in casa. Dar mie mi-a iesit ca e mai scump asa - economiseam antigel, dar erau schimbatorul, inca un vas de expansiune, plus fittingurile si automatizarile. Link spre comentariu
cheluakame Postat Februarie 19, 2016 Partajează Postat Februarie 19, 2016 100 kPa = 1 bar = 10 mCA Evident ca pierderea de presiune e de 28 kPa. @cheluakame ca am uitat sa te intreb atunci, apropos de intrebarea ta cu antigelul. Pai tu cum ai fi instalat-o, doar cu apa? Si ce faci ca sa nu inghete? Mai e varianta cu 2 circuite, unul cu antigel prin pdc si cu apa simpla in casa, si un schimbator de caldura in casa. Dar mie mi-a iesit ca e mai scump asa - economiseam antigel, dar erau schimbatorul, inca un vas de expansiune, plus fittingurile si automatizarile. Evident ca tot la fel as fi montat-o, doar ca as fi folosit etilen glicol in locul propilenului, fiind mai putin vascos. Anterior nu am intrebat pentru ca ar fi gresit, intrebasem caci am crezut ca este tip split (cu unitatea hidro in interiorul casei) si atunci se poate folosi doar apa. In plus, cu schimbatorul intermediar va trebui sa avem temperaturi de tur mai ridicate caci si prin acel schimbator se pierde din temperatura. Cheluacame, explica, te rog, urmatoarele: 1. "iar media per iarna ar fi in jur de 0/5*C" nu inteleg ce-i aia 0/5. 2. "2.8 mCA pentru un debit de 1.6 mc/h, sperand ca sunt Pascali si nu kilo-Pascali cum au scris" iar aici ai transformat coloana apa in pascali? Multumesc. 1. Media temperaturii per sezon de incalzire, cu temperaturi exterioare medii intre 0 si 5*C. Oricum, pentru SCOP se face media ponderala a orelor de functionare a pompei si temperaturile de functionare. 2. Da, am transformat cei 28.000 Pa (trecuti de ei 28.000Kpa) in mCol Apa pentru a fi mai usor de utilizat in diagramele pompelor de circulatie. Link spre comentariu
bcristian Postat Februarie 19, 2016 Partajează Postat Februarie 19, 2016 E si mai ieftin etilen glicolul. Problema e toxicitatea f mare, cu atat mai grava cu cat este dulceag, marind considerabil riscul de a fi consumat de animale sau copii in cazul unei scurgeri accidentale. Propilen glicolul este mult mai putin toxic si are si un miros neplacut. Intrucat am pisici si o fata mica, nu am vrut sa risc. http://www.sciencelab.com/msds.php?msdsId=9927167 http://www.sciencelab.com/msds.php?msdsId=9927239 https://en.wikipedia.org/wiki/Ethylene_glycol_poisoning#Prevention Link spre comentariu
hpavictor Postat Februarie 19, 2016 Partajează Postat Februarie 19, 2016 Uleiul diatermic nu este mai bun ? Link spre comentariu
bcristian Postat Februarie 19, 2016 Partajează Postat Februarie 19, 2016 Nu e pentru temperaturi mult mai mari? La temperaturile dintr-o pompa de caldura o sa fie f vascos chiar si pe incalzire (35 - 45 de grade). Pe racire nu mai zic. Link spre comentariu
gica70 Postat Februarie 19, 2016 Partajează Postat Februarie 19, 2016 "Uleiul diatermic nu este mai bun ?" Pentru cine, pentru pisica sau pentru a mica! Link spre comentariu
hpavictor Postat Februarie 20, 2016 Partajează Postat Februarie 20, 2016 Pentru o centrală termică chioară , în condensare ... Este chiar asa de vâscos la temperaturi normale pentru calorifere ?Ucide repede pompa de circulație a agentului termic ?Scuze pentru offtopic , nu am fost atent la subiect . Link spre comentariu
Untold Postat Februarie 27, 2016 Partajează Postat Februarie 27, 2016 Nu am avut rabdare sa citesc tot topicul, insa vreau sa intreb daca si-a facut cineva o soba cu clopote. DIn ce am citit pana acum, acest tip de soba ar avea cel mai bun randament termic, aprox. 90%. Constructia ei este destul de laborioasa, necesitand un meserias adevarat, care a mai facut asa ceva. Ideea mea este sa fac aceasta soba in care sa bag si o serpentina pentru apa calda menajera la baie si bucatarie. Atasez o poza cu schema de principiu a unei sobe cu clopote, as dori sa stiu parerile voastre despre acest tip de soba si despre cum s-ar putea introduce o serpentina in ea. Desigur, serpentina va fi din teava de inox, am inteles ca rezista cel mai bine in timp, ea este asezata cumva in jurul clopotelor sau nu stiu...astept parerile voastre. Link spre comentariu
cheluakame Postat Februarie 27, 2016 Partajează Postat Februarie 27, 2016 Ce anume v-ar interesa la aceste sobe? Intr-adevar, o astfel de soba bine construita, are un randament de minim 85%, si, de multe ori, datorita constructiei, confortul resimtit in zona ei este superior uneia clasice. Pot sa iti confirm ca in Romania exista cel putin 10 astfel de agregate ce au incorporat un schimbator de caldura conectat la sistemul de incalzire centralizat (adica soba incalzeste camera in care se regaseste, iar radiatoarele prin intermediul schimbatorului incorporat restul casei). Link spre comentariu
Untold Postat Februarie 27, 2016 Partajează Postat Februarie 27, 2016 As avea la mansarda aprox 40 mp si la parter aprox 40 mp suprafata utila, cum ar fi bine sa fac: o singura soba la parter care sa incalzeasca livingul si doua calorifere la mansarda prin serpentina incorporata sau sa fac si la mansarda o soba mai mica pozitionata in peretele comun celor doua dormitoare, astfel incat sa incalzeasca ambele camere? Intrebarea mea este care din variante ar fi mai ieftina? O soba cu clopote ar costa mai mult decat doua calorifere si niste tevi amarate de PPR...pe de alta parte, construind o singura soba doar la parter, ea va trebui dimensionata astfel incat sa acopere si necesarul de caldura pt mansarda, deci va fi mai mare decat in cazul construirii unei a doua sobe la mansarda.... In plus, as vrea ca atat la parter cat si la mansarda, apa calda menajera sa fie produsa tot de soba, deci va trebui sa aiba incorporata o serpentina ori registru..(din inox). Si tot straina imi este si pozitionarea acelui registru in soba... Multumesc pentru orice sugestii. Link spre comentariu
cheluakame Postat Februarie 28, 2016 Partajează Postat Februarie 28, 2016 (editat) As avea la mansarda aprox 40 mp si la parter aprox 40 mp suprafata utila, cum ar fi bine sa fac: o singura soba la parter care sa incalzeasca livingul si doua calorifere la mansarda prin serpentina incorporata sau sa fac si la mansarda o soba mai mica pozitionata in peretele comun celor doua dormitoare, astfel incat sa incalzeasca ambele camere? Intrebarea mea este care din variante ar fi mai ieftina? O soba cu clopote ar costa mai mult decat doua calorifere si niste tevi amarate de PPR...pe de alta parte, construind o singura soba doar la parter, ea va trebui dimensionata astfel incat sa acopere si necesarul de caldura pt mansarda, deci va fi mai mare decat in cazul construirii unei a doua sobe la mansarda.... In plus, as vrea ca atat la parter cat si la mansarda, apa calda menajera sa fie produsa tot de soba, deci va trebui sa aiba incorporata o serpentina ori registru..(din inox). Si tot straina imi este si pozitionarea acelui registru in soba... Multumesc pentru orice sugestii. In primul rand, trebuie stabilit ce necesar termic are intregul imobil, adica atat parterul cat si mansarda. Apoi, in functie de cum este compartimentata casa, se poate stabili cat va radia soba si cat va ceda sistemul hidraulic. Eu unul, as construi doar o soba la parter, iar din ea as pleca cu o instalatie care sa functioneze natural (fara pompa) pentru radiatoarele de la etaj si parter. Pentru ACM as conecta un boiler termoelectric la aceeasi instalatie. Insa, asa cum am spus anterior, trebuie cunoscut necesarul termic, caci pe langa faptul ca as face-o "in clopote" as face-o si masiva (adica grea) pentru a-mi asigura o variatie cat mai mica a temperaturii interioare. Iar o astfel de soba, cu o putere de 4-6 kw, ajunge la o greutate de circa 3-4 tone (intra aprox 1000 caramizi la constructia ei), insa pentru mentinerea temperaturii interioare, nu sunt necesare mai mult de 1-2 focuri in decurs de 24 ore. Modificare ulterioara: In ceea ce priveste pozitionare registrului, eu recomand a fi facuta in zona clopotului. Focarul, l-as construi cu dubla combustie, si as cauta sa ating temperaturi cat mai ridicate in el pentru o ardere cat mai curata. Punand un schimbator in zona aceasta, ar reduce temperatura si ar duce la aparitia depunerilor pe schimbator. In plus, un schimbator dimensionat corect si montat in zona clopotului, va ajuta la mentinerea temperaturii in instalatia hidraulica si dupa terminarea focului, pe cand unul montat in zona focarului, nu va mai avea acelasi rezultat. A, ar mai exista o varianta, insa este mai "complicata", si nu se poate aplica oriunde, ma refer la montarea schimbatorului pe suprafata exterioara a sobei si tencuit ulterior pentru a forma "un intreg". Dar, dupa cum am spus, se poate aplica doar acolo unde necesarul termic este scazut, caci pozitionat in zona aceasta, schimbatorul capteaza sub 1 kw/mp Editat Februarie 28, 2016 de cheluakame Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum