Proiect buck converter cu uc3843

[Vizitator smilex]

Sigur ca e posibil atenuare. Rezistorul cu care citesti tensiunea poate fi mai mare de 2k2, in fond citesti 14,4V. Lipseste rezistorul spre masa (2k2 este parte a unui divizor), dar nu are influenta asupra caracteristicii. Poti merge pe panta de -40 dar reteaua iese mai simpla pe cea de -20. Un simplu RC peste care mai pui un cond experimental pentru defazare. Deci R3C3 dispar.Ulterior am vazut ca pe -20 te-ai dus. Renunta la idealul cu R3C3 ramai cu palierul de la rezonanta spre dreapta. Nu te intereseaza portiunea de -40 pentru ca nu va avea loc intersectia acolo si nu mai conteaza ce global ai in acea zona.In care caz nu ai atenuare din rezistoare, ci o amplificare de cativa dB.Polul de 40 ar putea fi modificat in functie de rezultatul pe multisim. Sa vedem ce obtii.

[Marian]

Ok pai asta simplifica mult lucrurile, am mers pe palier de la rezonanta pana la pol asa cum ai spus si amplificarea acolo e de cam 3db, adica ~1,41 deci ( voi face referire la denumirile componentelor din schema multisim pe care o atasez ) R5 3k1, apoi zeroul de la rezonanta este R5 cu C1 deci C1 66n, polul de la 40Khz este cu R5 si C4 deci C4 1,3n, atasez intai schema pentru referinta ( eviden valorile trebuiesc standardizate ):

 

Caracteristica LC

 

Corectia RC

 

Globalul-magnitudine

 

Asa cum se poate observa intersectia cu 0db nu e tocmai la 20Khz asa cum planificasem eu...dar cred ca tot e bine, e pe panta de -20 si spatiu suficient pana la pol unde incepe panta de -40, si fazarea mi se pare destul de buna:

 

Acuma vine partea mai sensibila, iata care ar putea fi influenta acumulatorului asupra globalului prin acea inductanta de separare:

Magnitudine

 

Fazare

 

Din cate vad intersectia nu este afectata decat foarte putin deci probabil n-ar fi o problema nu?

[Vizitator smilex]

Pare ok, dar mergi cu valori standardizate: 3k3, 68n, 1n, etc. Poate ar trebui sa maresti rezistoarele proportional cu scaderea condurilor pentru ca trebuie sa reglezi tensiunea cu rez. + semireglabil intre in- si masa la primul AO. Incearca R1=10k, si pleci de la asta. Pune si 2k2 la masa de la in-, cam asta ar fi valoarea pentru 14V. Cu 10k la intrare, 2k2 ar fi in practica 1k5+semireglabil 1k, iar punerea lui pe schema n-ar trebui sa influenteze cu nimic.

[Marian]

Pai am zis ca trebuiesc alese valori standardizate, intai am dorit sa pun la punct configuratia si apoi standardizarea valorilor ar fi ceva cat se poate de simplu. Acuma ma bucura vestile bune, ce-i drept renuntarea la acel R3C3 a simplificat destul de mult treaba, ar fi insa o chestiune, motivul pentru care am ramas la 2k2 pentru R1 este ca reglarea tensiunii o configurasem pentru o rezistenta de 4k7 inseriata cu potentiometru de 10k, care potentiometru va fi pus pe panou, aceeasi valoare de potentiometru ar fi si pentru reglajul curentului, deja am cumparat acele potentiometre de la onix si-as prefera sa le folosesc pe alea... acuma daca-i musai asta e, schimb si caut potentiometru din ala de panou de 1k numai ca nu prea gasesc la valoarea asta unde as dori eu...LE: De fapt oricum 2k2 din cate vad in schema nu-i bine pus acolo, nici in configuratia asta, am gresit eu la calcule, revizuiesc divizorul pentru a maputea folosi de potentiometru de 10k si revin.

[Vizitator smilex]

Pai la 431 ai referinta de 2,5V care se va afla pe 4k7 + pot.10k deci cam 10k in total daca cursorul e la mijloc. Daca pe 10k ai 2,5V, pe 2k2 ai... , tensiune care se inseriaza cu 2,5 si se obtine iesirea.

[Marian]

Tocmai ce am editat mai sus, am gresit eu divizorul, acuma il refac. Daca raman la 4k7+10k potentiometru jos, atunci sus ar trebui 47k, ce zici raman asa?

[Vizitator smilex]

Ar putea fi 47k.

[Marian]

Am recalculat si eu compensarea dupa noua valoare la R1 de 47k si am ajuns la valori standardizate cam asa R5 68k, C1 3,3n, C4 68p, intersectie la 18Khz si fazarea la intersectie este de 47gr cu 68p ales, adaugand condul ala mare pentru simularea acumulatorului fazarea urca pe la 51gr deci cred ca e ok asa nu?La tine vad C4 pus direct pe R5, care este ideea? in multisim nu am sesizat vre-o diferenta de comportament..

[Vizitator smilex]

care este ideea

Niciuna, am mai ingramadit totul pentru spatiu mai mic si asa s-a potrivit, nu exista diferente majore, 47p se manifesta la fel prin 10n.E ok la acele date, cum si tu stii. Incearca cu separare de 10uH, daca e mai convenabil.

[Marian]

Revin cu oarece intarziere din lipsa de timp. Asadar cam atata cu compensarea, am facut si inductanta principala folosind un tor galben cu alb de pe la surse ATX, am folosit 14 sarme de 0,4 in paralel putin torsadate, ( pentru densitate de 3A ar fi trebuit 17 sarme dar nu am mai avut ), la masuratoare mi-au iesit 41,9uH deci suficient de precis zic eu, apoi cautand solutii pentru inductanta de separare am gasit una bucata tor mai mic ce era folosit la o sursa ATX pe partea de 3v3, placandu-mi sarma destul de groasa cu care era facut l-am masurat si am gasit 64uH, am testat in multisim valoarea asta pentru inducatnta de separare si de data asta influenta la intersectie este practic zero atat la magnitudine cat si la fazare deci ramane asta, si iata schema finalizata ( cred eu ):

http://img824.imageshack.us/img824/2865/schema8.png

 

O poza si cu inductantele in cauza

http://img209.imageshack.us/img209/921/inductante.jpg

 

Cea mai mare evident este cea principala, am izolat muchiile torului cu leucoplast ( are o foarte buna rezistenta mecanica si este un bun izolator ) pentru a fi sigur ca acestea nu afecteaza izolatia sarmelor, apoi dupa bobinare in lipsa de lac am folosit super-glue pentru fixarea ferma a bobinei. Inductanta cea mica este cea pentru separare.

 

Inainte de a ma apuca de proiectarea pcb-ului tre sa aleg si AO ce-l voi folosi, si ca sa nu o mai dau in bara ca si cu 082 ala, as vrea sa-mi confirmi daca criteriile ce le voi enumera sunt corecte pentru alegerea lui:

-Posibilitate de alimentare asimetrica pana la sub 5V;

-Saturatie mica a iesirii ( si aici cred ca unul cu iesire pe bipolari e mai bun ) pentru ca aceasta sa poata varia intre sub 1V si 4,5 la 5V alimentare;

-Viteza de crestere minim 5V/uS;

-Ft peste 1Mhz;

 

Sunt ok criteriile astea? ideea e ca stii de unde tre sa fac comanda si tre sa caut sa vad ce este disponibil in functie de criteriile astea.

[Vizitator smilex]

Viteza de 5V/us e acceptabila. Frecventa nu te intereseaza decat in masura in care trebuie sa asigure de 2-3 ori amplificarea interesata la frecventa ta. Tensiunea la iesire trebuie sa poata cativa milivolti fata de masa, nu intereseaza fata de +. Trebuie sa poata citi de la zero. In rest ok. TLC272, TS272, MCP6022, OPA2350 ...

[Marian]

Cand spui ca tre sa poata citi de la zero te referi la asta:?Apoi ar fi totusi o nelamurire referitoare la iesiri, la TLC272 pentru alimentare la 5V sunt prezentate cursele astea ( minima si maxima )Iesirea low level gandesc ca este cea la care te referi cand spui ca tre sa poata cativa mV fata de masa, dar la varianta de iesire maxima se specifica 3,8V, acuma la AO din pin 3 nu ar fi o problema unde tensiunea tre sa mearga maxim la 1V, in schimb la AO ce comanda pinul 1 ar trebui asa cum ai spus ca sa se mearga pana la 4,2V ori asta nu poate atat si mai pica ceva tensiune si pe dioda inseriata pe iesire ( putin ce-i drept ), deci unde nu-mi pica mie fisa?

[Vizitator smilex]

"Common-mode input voltage range" iti arata limita functionarii normale ca AO (-0,2-3,5). Cealalta e limita peste care nu se mai garanteaza integritatea CI, fac parte din "absolute maximum ratings".Majoritatea ajung la 3,8 dar presupune si tu 0,6V pe dioda de pe schema ta, foloseste una cu siliciu (1N4148) nu schottky. Exista si alte AO (zeci, sute) daca ai dubii cu asta. Eu zic ca merge, iar ca pret, e bun. Daca doresti se poate alimenta si din alta sursa mai mare ca cea de referinta de 5V. Parerea mea e ca nu-i cazul. Dar in ideea asta, cred ca n-ar strica la potentiometrul de curent inserierea unui rezistor si spre +5V care sa nu te lase sa depasesti cca. 3,6V, folosind astfel toata cursa potentiometrului. Pe el ar fi deci 0,6-3,6 de cules.

[Marian]

Ok acum am inteles unde greseam eu, atunci ramane asa si schimb schottky cu 1N4148, nasol ca tre sa fac comanda la... doar pentru AO asta ca restu le cam am, si transportu e prin curier...in fine asta e, poate iau si indicatoarele tot de acolo desi sunt cam scumpe..

[Marian]

Nu mai pot edita asa ca postez in continuare. Am zis sa ma apuc de pcb devreme ce schema este finalizata, si uitandu-ma inca o data pe ea mi-am zis ca poate n-ar strica si o protectie la conectare inversa pe acumulator, cea mai simpla varianta la care m-am gandit ar fi cu o dioda de putere pe iesire si o siguranta dupa ea, la conectarea inversa dioda ar conduce si siguranta ar pocni numai ca ar pocni oare numai siguranta? adica eu ma gandeam sa folosesc tot diode din astea schottky din redresarea de la ATX dar chestia e ca si anume capacitatea acumulatorului e mult mai mare decat ce diode am eu, teoretic o siguranta de 8 sau 10A maxim ar trebui sa cedeze inainte ca dioda sa fie afectata dar practic nu sunt sigur si apelez la tine, spre exemplu o dioda de 20A ar face fata la chestiunea asta? ( cu redresorul nu va umbla nimeni in afara de mine evident ). Si ma mai gandeam la o chestie, o modalitate de izolare suplimentara a acumulatorului de sursa ar fi o alta dioda inseriata pe iesire, numai ca astfel randamentul ar scadea si cand mai iau in calcul si shuntul pentru ampermetru...ce spui este nevoie sau e mai degraba o fita?