Traf pistol de lipit

[vera]

Suprafata efectiva a miezului este 5,76x0,95=5,472 (se scade sectiunea izolatiei tolelor-in cazul de fata oxid pt. care coeficientului este 0,95 la tola de 0,35mm grosime). Acest trafo se calculeaza ca un trafo normal (cu aceleasi formule) la care se tine cont de urmatoarele:1-deoarece DA=20% se ia J=8A/mmp;2-inductia max. in miez se ia mai mare decat la trafo obisnuit (la un trafo 100VA este de 0,9T), peste 1Tesla, la limita de saturatie a miezului;3-este luata in calcul si rezistenta infasurarii (la trafo obisnuite aceasta valoare intereseaza pt. a calcula incalzirea, aici intereseaza in mod expres caderea de tensiune). Cu 1680sp/0,27(0,3-0,31)mm in primar sigur o sa mearga. Cum o sa mearga depinde de calitatea tolelor (colegul care l-a desfacut a numarat 1120sp pe 5,16cmp, deci tole f bune, eu am avut unul de la care am dat nr. de spire, facut in mileniul trecut pe 110/220V care avea tole mai proaste, stiu ca ultimile pistoale au fost facute pe tole de trafo semnalizare-deci aceste pistoale s-au facut pe 3 tipuri de tole si cred ca nu identice ca parametrii).Spor la bobinat

[tinel]

Am desfacut primul bobinaj si sarma avea izolatia compromisa in multe locuri. Probabil era recuperata ,si fiind bobinata f strans ,nu a rezistat.Am refacut bobinajul cu 1680 de spire de CuEm 0,224 (asa scria pe rola ) si pot spune ca merge perfect, ba parca se incalzeste mai putin traful fata de unul original (adica nereparat)..Iar rezistenta ohmica a bobinei e de aprox. 100 R .Fereastra trafului s-a umplut cu acest bobinaj cu sarma de 0,22 ..ma gandesc ca daca foloseam sarma de 0,3 sigur n-ar fi incaput acelasi nr de spire.

[gauss]

Totul depinde de tole ... cu cit varianta constructiva e mai veche , rezultatele sint mai bune ... Radioprogres a facut multe experiente pe fiecare tip de tola ( au fost vreo 3 , dupa cum s-a postat ... ) pina a ajuns la un compromis ... putere contra incalzire ... In fine , bine ca a reusit " resuscitarea " ...

[vera]

Sarma de 0,224 mm este un pic mai subtire, ca dovada rezistenta primarului este de 100 Ohmi-incalzire mai mica. Interesant este cum lipeste (la cate secunde se incalzeste ansa facuta cu sarma de 2,5 mmp). Daca bobinai cu 0,27(0,3) mmp, ingrijit, iti incapea primarul. Sa-l stapanesti sanatos si sa nu-l mai arzi.

[tinel]

A fost bobinat pe o masina industriala de fabricatie germana..deci destul de strans...Daca as fi bobinat cu sarma mai groasa sigur n-ar fi incaput...cu 0,2 a incaput la limita.Pistolul de lipit a fost cumparat de fii-miu ,si nu functiona corespunzator ,in sensul ca nu incalzea suficient ansa; de asta i l-am rebobinat(si ca sa salvez pistolul meu din mainile lui ). Dupa rebobinare ansa se incalzeste la fel de repede ca la unul nou .

[Vizitator Dumitru Horopciuc]

am bobinat multe pistoale RADIOPROGRES cu 1250 spire 0,25 Cu-Em in primar si 40 spire pt bec de 6,3v si functioneaza PERFECT.Cu stima.

[laur_electricman]

On 2/1/2013 at 11:57 AM, tinel said:

Stiu ca nu e normal sa masor bobina cu ohmetrul ,dar e totusi un reper ,in lipsa l-metrului...Faceam o comparatie intre rez bobinei unui pistol bun (65-70ohmi) cu bobina mea care are 15-17ohmi...Greseala mea a fost ca m-am luat dupa datele gasite pe net in care se spunea ca sarma e de 0.18...o sa refac bobinajul cu 0.3...

Cu sarma de 0,18 am bobinat eu de curand un pistol romanesc cu carcasa neagra iar rezistenta in primar este de 180 ohm  si putere mica...merge bine doar cu ansa de 1,5

 

[blazeu]

Mda, exista variatii, odata cu schimbarea calitatii (eventual si a sectiunii) miezului, dar si a 

sarmei din primar (sectiune si numar de spire). Pentru un pistol "dat", se pot realiza variatii

mari de comportament "umbland" la parametrii ansei: cu cat aceasta e mai scurta si mai groasa,

cu atat puterea de incalzire va fi mai mare, insa si pistolul (practic, trful) se va incalzi mai tare

(sau mai.... repede!). O ansa subtire va incalzi mai putin=lipituri mai fine si mai precise....

Personal nu am "reusit" sa defectez nici un pistol (oi fi avand vreun "simt" specific?), dar 

cineva mi-a ars (si, din fericire si reparat!) un pistol. Primul l-am cumparat in 1971, pe al doilea

in 1991 (cand fabricile si uzinele se inchideau pe rupte si inflatia incepuse sa-si arate chipul

hidos); actualmente am 5 sau 6 pistoale (vreo 3 sunt mostenire de pe la cunostinte cu

hobby electronica, plecati "pe lumea ailalta", ultimul fiind construit artizanal pe tole de trafo de sonerie

(sunt acolo cel putin 3 miezuri, la ochi!), dar cel mai grozav element e carcasa realizata prin 

modelare la cald din placa de plastic a semicarcaselor!! Beculetul original (6,3 volti, ars) a

fost inlocuit cu 2 leduri albe antiparalel inseriate cu un rezistor de 75-120 ohm, cum am mai facut

si la alte pistoale. Punctul cel mai "delicat" a ramas sitemul de fixare al ansei: filetul in cuprul moale

al secundarului s-a "mancat"; cea mai buna solutie a fost zencuirea gaurilor in partea din "interior",

introducerea unor suruburi cu cap inecat in acele zencuiri, schimbabile usor in situatia uzarii filetului

si fixarea ochiurilor din capetele ansei cu piulite+saibe. Contactul acesta e foarte important pentru 

o buna functionare!

Iar am scris un mic roman; puteti sa folositi acest text si pentru a ajuta somnolenta necesara adormirii....

Editat Iunie 19, 2019 de blazeu

[nel65]

La 30.01.2013 la 18:06, TESSLA a spus:

Asa arata secundarul pistolului pe care il am eu ( e vorba de un radioprogres cu carcasa alba). Intrebare: cate spire se vad acolo?

Doua...

[vera]

Eu vad 1,75 sp

[cristi7521]

Acum 32 minute, vera a spus:

Eu vad 1,75 sp

Si eu tot 1,75 spire vad, dar din punct de vedere electric sunt 2.

S-a mai discutat

 

Editat Iunie 20, 2019 de cristi7521

[nel65]

S-a mai discutat si tot prost inteles a ramas!E vorba de miezul unui pistol de lipit Radioprogres ,tole E ,deci doua ferestre.Daca treci un fir printr-una din ferestre se numeste ca ai facut o jumatate de spira ,daca-l treci si prin a doua ,ai o spira.Daca mai repeti inca o data  prin amandoua ferestrele ,ai mai facut inca o spira .S.a.m.d.

Indiferent cat de mult iti doresti sa faci 0.75 spire pe un miez cu doua ferestre ,n-ai cum !Ori numar intreg de spire ,ori jumatati de spire.

[vera]

Acum 5 ore, nel65 a spus:

S-a mai discutat si tot prost inteles a ramas!E vorba de miezul unui pistol de lipit Radioprogres ,tole E ,deci doua ferestre.Daca treci un fir printr-una din ferestre se numeste ca ai facut o jumatate de spira ,daca-l treci si prin a doua ,ai o spira.Daca mai repeti inca o data  prin amandoua ferestrele ,ai mai facut inca o spira .S.a.m.d.

Indiferent cat de mult iti doresti sa faci 0.75 spire pe un miez cu doua ferestre ,n-ai cum !Ori numar intreg de spire ,ori jumatati de spire.

Oare asa sa fie ?

Am intalnit intr-un TV rusesc AN, pe tuburi, la infasurarea de filament, scoasa priza la n-0,5sp. Tuburile apropiate de trafo retea aveau filamentele alimentate la n-0,5sp, celelalte la n.

Am luat testerii de la aparatul de masura, i-am scurcircuitat, i-am apropiat de pistolul de lipit si au indicat existenta unui curent, chiar si pe 0,125sp (jumatatea golului din desenul postat).

PS-cand se fac afirmatii, ar fi bine sa fie argumentate.

PPS-transferul max. de energie are loc cand este satisfacuta relatia Ri=Rs (Ri-R interna generator, Rs-R sarcina)-asta apropo sectiunea barei din sec. pistolului.

Editat Iunie 20, 2019 de vera

[nel65]

Printr-un traf de linii care are tole U,poti sa treci o spira intreaga sau n-o treci deloc..Nu exista s-o treci fractiuni.Mai pe romaneste,o bagi sau n-o bagi.Nu conteaza ce se intamla cu capetele,daca merg in directii opuse sau se incruciseaza sau orice altceva...

[validae]

Considerând o spiră/Volt ca fiind un cerc întreg pe care întrerupându-l şi măsurând tensiunea avem 1V, atunci putem avea şi fracţiuni de spiră pe care aparatul de măsură va indica fracţiuni de Volt.Că uzual acele fracţiuni de spiră nu prea contează, (mai ales la multe spire/Volt), atunci când sunt foarte puţine spire/Volt şi curenţi mari implicaţi, vor conta.....

Ca să simplificăm situaţia, se dă o simplă bară de ferită cu diametrul de 10mm şi se cere realizarea unei singure spire pe această bară.Spira va înconjura bara, pornind dintr-un punct arbitrar ales, terminându-se în acelaşi loc de unde a pornit.Nu se poate spune că spira e completă dacă nu înconjoară complet bara, cred că sunteţi de acord, nu ?

Editat Iunie 21, 2019 de validae