Alt proiect 6Н2П+6П3С-е push-pull

[Lonerider]

O problemă de alimentare.Ieri am făcut secundarul transformatorului ce va alimenta filamentele tuburilor 6N2P şi tensiunea pentru negativare. L-am calculat şi l-am executat (primarul fiind folosit cel bobinat deja, de fabrică) în spaţiul unde şurubăresc când mai "fug" de acasă. Am asamblat tolele şi l-am conectat la retea. 6,9Vca în gol şi 6,7Vca cu patru tuburi ECC85 (filamente) conectate ca sarcină. În priză am măsurat 218-220Vca. M-am dus acasă, l-am conectat la priză şi, surpriză: 7,45Vca în gol, cu 7,2Vca în sarcină cu aceleaşi patru tuburi. Tensiunea la priză 238-240Vca.Am vazut că plaja de tensiune pentru filamentele tuburilor este 5,7-6,6V. Oare rezista filamentele la tensiunea asta? Sau să mai desfac, odată, tolele şi să mai scot vreo trei spire?

[zal]

Pune linişit o rez în serie cu filamentele.

[mila]

Daca ai grije 3 sp poti scoate si fara sa desfaci tot transformatorul.

[Lonerider]

Daca ai grije 3 sp poti scoate si fara sa desfaci tot transformatorul.

E adevărat, m-am gândit la varianta asta, dar trebuie să tai preşpanul exterior şi apoi va arăta urât. Dacă nu plec mâine în delegaţie îl mai desfac odată.Nu m-aş încumeta să pun o rezistenţă serie cu filamentele.

[PL500]

Doua diode cu siliciu (de putere corespunzatoare) montate in antiparalel, ansamblul inseriat cu filamentele ar trebui sa reduca cu 0,6V.

[zal]

...Nu m-aş încumeta să pun o rezistenţă serie cu filamentele.

Care e motivul ptr alte complicaţii, cînd asta e cea mai simplă metodă, plus că are şi un efect de aprindere mai lentă a filamentelor, lungind viaţa lămpilor?

[Lonerider]

Care e motivul ptr alte complicaţii, cînd asta e cea mai simplă metodă, plus că are şi un efect de aprindere mai lentă a filamentelor, lungind viaţa lămpilor?

Ar trebui să fie destul de mare ca wattaj, o să disipe destul de multă căldură...Am rectificat secundarul, până una alta, la 6,45Vca (jumătate de oră de lucru).Doresc un sfat:Am desenat o schemă cu amplasarea şi orientarea transformatoarelor pe suprafaţa şasiului. Sub şasiu vor fi amplasate două şocuri (drosel), câte unul pentru fiecare ramură de alimentare a amplificatoarelor. Amplasarea lor am de gând să o fac sub fiecare OT şi cu aceeaşi orientare, ca să ascund şuruburile de fixare. Vor influenţa în vreun fel funcţionarea amplificatoarelor prin inducere? Vreau să apară cât mai puţine şuruburi pe placa şasiului.

[bobo_romania]

Puteti utiliza rezistori de putere mai mica cu conditia sa puneti cate una in serie cu fiecare filament,nu una babana in serie cu toate.

[Lonerider]

Transformatoarele de iesire... priza pentru UL la 23%. Am o schema de bobinare OT, dar simpla, fara prize. Este suficient sa scot priza simplu, asa cum apare in imagine, cu rosu sau e necesar a se imparta altfel infasurarile? M-as apuca maine de bobinat infasurarile.

[allexx1968]

BunaPriza se scoate la 23% de la tensiunea anodica(+UA), nu de la anodul finalelor.SporAlex

[Lonerider]

BunaPriza se scoate la 23% de la tensiunea anodica(+UA), nu de la anodul finalelor.SporAlex

Multumesc de corectie. Asa am citit si eu pe pagina anterioara, dar am calculat gresit. O sa refac calculele. Asa invat si eu.

[zal]

Încearcă să scoţi priza la un capăt de rînd, chiar dacă asta înseamnă mutarea ei spre 20 sau 25%, diferenţa e minoră. Scoaterea fixă la un anume nr de spire poate forma gîlme în bobinaj.Se poate calcula elegant cîte spire încap pe un rînd.

[Lonerider]

Încearcă să scoţi priza la un capăt de rînd, chiar dacă asta înseamnă mutarea ei spre 20 sau 25%, diferenţa e minoră. Scoaterea fixă la un anume nr de spire poate forma gîlme în bobinaj.Se poate calcula elegant cîte spire încap pe un rînd.

Am calculat la 23% şi am scos priza la capăt de rând, chiar dacă am fost nevoit sa călăresc 10-20 de spire pentru asta. Puteam să calculez şi câte spire ar fi încăput pe rând, dar nu am maşină de bobinat performantă; ea se rezumă la un motor cu reductor, un numărător electromagnetic, fără reset, ce incrementeaza numai în sus şi una din mâini, cu care plimb sârma de la un capăt la altul al carcasei bobinei. La sârma de 0,25mm cu care am bobinat, am mai incălecat spire fără să vreau, că nu am aşa precizie. Una peste alta, bobinajul mi-a ieşit, a încăput pe carcasă, am adunat şi tolele şi un traf îmi este gata. Am sperat să le pot face pe amândouă astazi, dar nu am reuşit.Lucrez, printre altele, la o altă maşină de bobinat.

[Lonerider]

Muncă de 10 ore, cinci sâmbăta trecută şi cinci ieri, că numai sâmbăta mai pot să "fur" timp. Valorile sunt aproximativ egale, la masurătoare in cc cu multimetrul.Acum, poate par idiot sau poate întrebarea e idioată (sau poate chiar sunt, ambele)... Am un LC-meter construit de userul "vcdec"..., cum măsor, cu acest instrument, Laa-ul transformatoarelor sau Laa-ul se reiese din calcule... Nu am folosit, până acum, alte instrumente de măsură, numai banalul multimetru digital sau analogic.

[Kosmin]

Pai in primul rand ar trebui sa stii daca acel LCmetru are in domeniul sau de masura si gama 10-100H, altfel nu cred ca poti vedea Laa-ul transformatorului.La intrebarea a doua, se poate masura doar un primar (adica intre firul de alimentare si un anod) si apoi inmultesti cu 4 si afli Laa-ul trafului sau se poate pune LCmetrul direct pe firele unde vin anozii tuburilor si ce citesti pe instrument este valoarea Laa-ului.