Ridicator tensiune in: 25-70V, out 200 sau 400V 1.5kW

[one]

Da, posibil sa ai dreptate, vad ca pentru bobina buck au ales niste cabluri foarte groase, iar in interiorul oalei de ferita este ceva deosebit (tub, bara, alt cablu). In fotografia pdf-ului atasat, bobina buck este cea rotunda neagra si cablurile pornesc de la un conector aflat in stanga placii din stanga. Tot pe aceasta placa se vede transformatorul ridicator. Placa mare din dreapta este inverterul propriu-zis, care face sinusul si are 2 punti IGBT. Una redreseaza cei 200V in cazul unui singur modul sau cele 2 tensiuni de 200V in cazul a 2 module DC/DC. Aceasta se poate vedea in figura, are in apropiere optocuploare galbene.

 

Ce tip de conductor ar trebui sa aleg pentru buck, banda de cupru sau un fir Litz de, sa zicem 10mmp ?

Bobinele lor nu le pot demonta pentru au rasina turnata peste infasurari, asa cred ca va trebui sa fac si eu, pentru racire si pentru fixare.

 

Ce parere aveti de transformatoarele "planare" ? Miezuri fac cam toti producatorii principali de ferite: Epcos, Ferroxcube, Kaschke, TDK. Am gasit un document pe internet cu un transformator de 10kW ! avea suprafata unei carti de credit si autorul facuse o singura spira in primar. Eu cam am dubii ca un strat de cupru din cablaj sa aiba o rezistenta suficient de mica...

Un exemplu aici: http://www.reo.co.uk/files/pmt_planar_transformer.pdf

 

Am gasit pe ebay banda de cupru, ca un fel de scotch... Ce parere aveti, acel cupru este bun sau nu conduce la fel de bine ca si cuprul "pentru bobinaj"? Ma refer la calitatea/puritatea materialului.

Am comandat deja o rola si o sa ii masor rezistenta, o sa pun 50A pe 1m sa vad cat se pierde.

 

Inca nu am primit unda verde pentru experimente si deci o sa le fac pe banii mei, deci ma mai documentez nu ma grabesc.

Miezurile costa cam 15-20euro un set si am apreciat ca imi trebuie cel putin 2 daca nu 3 seturi.

Tranzistoarele sunt 10euro unul si am estimat ca imi vor trebui pentru buck cel putin 12 fara sa pun la socoteala cele pe care o sa le ard...

[Vizitator smilex]

Chiar daca componenta continua e predominanta, eu as recomanda respectarea adancimii de patrundere. Banda de cupru e ideala, dar ce-as putea eu spune despre calitatea cuprului pe care doresti a-l achizitiona? Eu m-as duce cu emailat pe ferita cu intrefier.Daca ai in vedere o solutie constructiva, posteaz-o pe blocuri si putem sa discutam pentru fiecare bloc in parte. sa inteleg ca ai optat deja spre buck + ridicator?Nu-ti recomand frecvente mari. Despre trafuri miniatura nu am pareri, numai critici.

[Dr.L]

@one -vad ca zici ceva de niste poze cu sursa industriala...dar nu vad pozele

[one]

Da, postasem un link

http://www.basolar.sk/wp-content/upload ... 2524hf.pdf

l-am scris din nou.

Deci cel pe care il am eu este 2524. Acolo o parte este acoperita cu capac. Nu am acum alte fotografii, as putea sa fac cateva daca este necesar.

 

Placa din stanga este convertorul dc/dc. Versiunea 2524 are 2 astfel de placi.

De la transformatorul care se vede pe placa, pleaca spre placa 2 cabluri si acolo langa puntea IGBT sun4 conexiuni. Varianta 1524 foloseste 2, iar 2524 foloseste toate 4 (mai vin 2 cabluri de la a-2-a placa).

 

Din pacate, acest inverter nu functioneaza din cauza lipsei unui software de gestiune, trebuiesc resetate niste erori, etc. In acest moment nu pot masura tensiuni, frecvente de lucru, etc.

 

Bobina rotunda care se vede in spate este bobina buck si este conectata in stanga.

 

In zilele urmatoare sper sa pun cateva fotografii desi nu stiu daca am voie... produsul asta il avem in 2 exemplare si seful meu a semnat nu stiu ce acord...

Eu nu intentionez sa il reproduc, dar bineinteles ca ma voi inspira doar nu o sa reinventez roata. Trebuie folosita experienta altora.

 

Mai avem un inverter de la Danfoss, tot pentru celule de combustie, ar trebui sa gasesc o modalitate sa il desfac sa vad cum este facut. Acesta din urma nu prea am voie sa il demontez.

 

Acum caut ferite pentru bobina buck si nu prea am idee ce sa aleg. Nu gasesc decat ferite mici.

 

Da, m-am gandit sa fac un buck si apoi un ridicator dar intrucat nu am inceput inca treaba nu am dat prea multe informatii, si nu am luat o decizie definitiva in ceea ce priveste solutia constructiva.

Am de gand sa va tin la curent cu stadiul constructiei si sa pun si niste fotografii, numai ca acest proiect nu prea este finantat si, mai mult, nu prea se stie ce se vrea de la el (nu depinde de mine). Eu am de ales intre a face o solutie specifica, in care sa fiu sustinut, sau a face o solutie comerciala, dar pe banii mei si nu prea simt nevoia...

 

Ca sa va faceti o idee, seful meu a venit cu cerinta de a avea 2 intrari la acest converter si el sa aiba posibilitatea sa controleze (printr-o legatura seriala de exemplu) curentul prin fiecare dintre acestea. Problema deriva de la faptul ca aceste generatoare nu au toate caracteristici egale si se mai strica. Atunci se va dori reducerea curentului la generatorul mai slab. Toate astea sunt niste prototipuri si scopul acestei constructii este de a demonstra ca functioneaza, nu productia de serie.

Este adevarat ca nici eu nu am experienta in surse in comuntatie, de aceea am si cerut aici sfaturi, dar persoanele din jurul meu nu au nimic in comun cu electronica si isi imagineaza ca orice se poate face usor numai ce fac ei e complicat.

[Vizitator smilex]

Daca ai fi mai hotarat in ce priveste solutia, ar putea exista sugestii ca de exemplu in privinta trafo necesar buck.

[one]

Cer scuze pentru lipsa mea de hotarare. Ma documentez in acest timp, in palalel cu serviciul si din acest motiv nu sunt foarte rapid. Am o redusa experienta cu sursele in comutatie si de aceea ezit sa incerc imediat sa fac o sursa de 1.5kW cu peste 90% eficienta - lucru dificil de realizat. Saptamana aceasta sunt in vacanta si saptamana viitoare sper sa prezint 1-2 posibilitati de actiune.

 

Am urmat sfatul vostru si am ales buck + ridicator. Acum caut oale de ferita.

Intentia in acest moment este de a verifica 1buck pentru 500W si apoi un buck multifaza pentru 1.5kW, combinand 3 de 500W.

 

Am gasit aceste oale de exemplu

http://docs-europe.electrocomponents.co ... 01ca5f.pdf

 

iar pentru infasurari caut banda de cupru, momentan am gasit prea groase, circa 1.5mm.

 

Si cautarea materialelor ia timp, ar trebui sa fac un compromis si cu ceea ce reusesc sa gasesc.

[Vizitator smilex]

Parerea mea e ca trebuie sa pleci de la o schema, o pui la punct valoric, apoi cauti ce doresti. Daca e necesar, modifici schema in functie de ce gasesti, dar nu achizitionezi nimic pana nu ai teoria completa.

[one]

A trecut ceva timp de cand nu am mai postat...Intre timp am apelat la niste persoane cu experienta in invertoare pentru motoare. Convertorul despre care vorbeam se afla in faza finala de testare si se pare ca functioneaza destul de bine.Topologia aleasa a fost "current fed double inductor push-pull converter topology" cu redresare cu dublare de tensiune la iesire. Contributia mea la acest proiect a fost foarte redusa, intrucat nu mi-am permis sa fac munca de cercetare/dezvoltare din mai multe motive.Imi pare rau ca nu a fost realizarea mea dar.... cu se spune, un sut in fund e un pas inainte.

[giongiu]

Poti pune o schema,fie si numai de principiu?Poate solutia ar fi utila si altora.

[one]

E suficient sa cauti pe google ceea ce am scris intre ghilimele, am scris special in engleza ca sa poata fi gasit usor...

 

http://egdk.ttu.ee/files/parnu2011winte ... 56-160.pdf

 

Aici e schema de principiu, cum spuneam, iesirea are dublare de tensiune si astfel ai numai 1 dioda care functioneaza la un moment dat, nu 2, astfel se mai creste un pic eficienza.

[giongiu]

Din ce-am priceput eu,eficienta nu a crescut datorita dublarii de tensiune,pe care nici n-o vad.Vad redresare clasica cu patru diode,conduc simultan cate doua,ca la bialternanta.Toate invertoarele o folosesc,la tensiuni mari.Pana si chinezariile ieftine.Se pare ca eficienta a crescut,datorita recuperarii energiei,care in mod normal se pierdea in snubbere si pe diodele interne mosfeturilor.Vad acolo ceva inductante care intorc energia altfel pierduta,in sursa.Si de ce nu,o pierdere mai mica pe Rds,folosindu-se mosfeturi de tensiune mai mica.Ideea oricum e interesanta,din pacate insa, teoria ma depaseste.

[one]

Din ce-am priceput eu,eficienta nu a crescut datorita dublarii de tensiune,pe care nici n-o vad.

Da, nu o vezi, de aceea am precizat ca s-a folosit alta metoda.

Vezi imaginea atasata.

 

Se pare ca eficienta a crescut,datorita recuperarii energiei,care in mod normal se pierdea in snubbere si pe diodele interne mosfeturilor.Vad acolo ceva inductante care intorc energia altfel pierduta,in sursa.Si de ce nu,o pierdere mai mica pe Rds,folosindu-se mosfeturi de tensiune mai mica.

Ideea oricum e interesanta,din pacate insa, teoria ma depaseste.

Daca teoria te depaseste incearca sa nu mai intri in detalii, e mai usor sa intelegi ansamblul.

Cum am spus, schema din link este o schema de principiu. Sunt mici modificari fata de aceasta, oricum pentru cine este interesat sa faca ceva asemanator, este un bun punct de plecare si confirm ca se poate obtine o buna eficienta cu aceasta configuratie. Nu are rost sa prezint toata schema pentru ca are si alte elemente ne-semnificative (comanda fet-urilor cu microcontroller, drivere izolate, sursa pentru tensiuni auxiliare, transductoare de curent si tensiune, comunicatie RS485, etc.)

 

Tensiunea mosfeturilor este aleasa in functie de varfurile de tensiune care apar in circuit. Pierdere mai mica se obtine prin alegerea unor tranzistoare cu Rds mic, nu cu tensiune mica, altfel scoti niste fum...

Alegerea unui tranzistor este o problema de pret, altfel toti ar alege un tranzistor cu tensiune mare si rezistenta mica.

Oricum, nu stii ce tranzistoare au fost alese pentru acest proiect deci nu poti spune ce ar fi fost mai bine. Tranzistoarele folosite au Rds cam 0.3 mohm !!!!!!!!!!!!!!!!!!!

 

 

 

Diodele interne ale fet-urilor nu functioneaza deci nu se pierde nimic pe ele. Inductantele nu "intorc energia pierduta" ci acumulata. Daca privesti o singura bobina cu tranzistorul corespunzator o sa recunosti tipologia "step-up" sau "boost".

[giongiu]

Pentru fiecare dintre noi,exista un punct,dincolo de care,''teoria ne depaseste''.Recitind tot topicul,vad ca exista colegi si ma refer in special la @smilex,care a incercat sa te ajute,acolo unde la randul tau,poate ai fost depasit de teorie.Spre deosebire de tine,n-a facut-o cu un usor aer de superioritate pe care-l sesizez in postarea anterioara.Raman la parerea ca mare castig de randament nu se obtine din dublarea de tensiune,comparativ cu redresarea clasica.Pe doua diode ce conduc simultan,se pierd cca 2V,pe una singura,jumatate.Castigul o fi de 10-20W,la 10-20A pe iesire.La 2Kw,e 1%...Avem insa doi electrolitici inseriati,ESR dublu.S-o pierde ceva si aici.Dupa umilele mele cunostinte,tensiunea mosfetilor se alege functie de configuratie si tensiunea de alimentare.De ex,la punte,semipunte,forward cu doua tranzistoare,sau infasurare de demagnetizare,tensiunea maxima pe mosfeti e cea de alimentare.La contratimp,dublul alimentarii,la flyback mult mai mare,functie de inductanta de scapari,etc.Se aleg mosfetii cu putin peste tensiunea maxima existenta in circuit,altfel Rds e mai mare.Te-as ruga sa-mi arati un mosfet de 500V,la 50A de ex,cu Rds sub 10mohmi.La 50V-100V,exista sumedenie,ieftini chiar.Cel de 0,3mohmi,de care amintesti,nu stiu daca are peste 50-75V DS.Pentru varfurile de tensiune stiu ca se folosesc snubbere,RC,RCD,transil,etc,pe care se pierde insa energie.Am spus ca inductantele intorc energia,...ALTFEL pierduta,referindu-ma la snubberele clasice. In rest ce pot spune,multumesc de lamuriri.

[Dr.L]

forward cu doua tranzistoare

Aici tranzistorii sunt inseriati, deci pot fi de 1/2 Vcc.In configuratia asta, cand tranzistorii nu mai conduc, diodele de demagnetizare descarca miezul direct in condul de pe Vcc (se recupereaza ceva).In caz ca nu incurc borcanele...

[giongiu]

Intradevar,mosfetii sunt inseriati,insa doar pe perioada on.Pe off insa,cand D1 si D2 conduc,ei sunt in paralel cu tensiunea de alimentare.Forward cu doua tranzistoare,e des intalnit in invertoare sudura.Sper ca @em2006,poate fi considerat o sursa credibila.

http://www.emil.matei.ro/weldinv3.php