Sursa flyback - Proiect

[danb1974]

Eu recunosc nu ma pricep la teorie doar repar surse din astea asa ca pot sa-si spun ce am vazutNu am vazut niciodata sa se faca compensare pe intrarea opto. Ori e facuta ca la datasheet, folosindu-te de faptul ca ai acces la iesirea ao din uc si intelegi cum se calculeaza, ori chinezu care nu se oboseste sa calculeze pune intrarea ao la masa si forteaza din opto iesirea ao, in felul asta neavind nici o compensare.Pornirea merge bine mersi cu rezistente simple, de valoare suficient de mare ca sa nu trebuiasca sa pui rezistente de putere (da, nu o sa porneasca instant dar daca nu e graba...). Da, mai e cite un chinez care si-a facut lucrarea de doctorat din sursa si vad cite o schema de ma sperii. Una chiar era misto, folosea un tranzistor si decupla rezistentele alea cind pornea ic-ul si aveai vref. Misto, dar complexa si inutila. Si al naibii de urit la depanare cind ceva nu merge bine.Bineinteles tu alegi varianta care iti place tie.

[Vizitator]

Optocuplorul in pin 1 este o varianta ff folosita.Curentul max acolo este 0,8mA de la generatorul de curent,pt ca tranz din amplificator este mereu blocat cu pin 2 la masa.

[Marian]

@danb1974 nici eu nu-s tocmai expert in comutatie ( in special la flyback ) tocmai de aceea am deschis acest subiect, ca sa pot aprofunda unele chestii care imi scapa. In schema propusa TL431 functioneaza pe post de amplificator de eroare la intrarea opto, si reteaua respectiva de compensare este pe intrarea amplificatorului de eroare, nu a opto care nu e decat un intermediar pana la urma. Oricum o sa ma mai documentez mai amanuntit la acest aspect, ideile mele de pana acum n-au nici o legatura cu surse chinezesti, pe de alta parte n-are importanta ce-mi place mie, conteaza sa inteleg cat mai bine ceea ce fac si sa iasa ceva fiabil.@smilex constat ca sunt cam multe care-mi scapa, o sa mai studiez putin si voi reveni, teste vor fi efectuate abea dupa ce pun la punct teoria si o schema cat mai completa pentru a stii ce anume am si ce-mi mai lipseste ca stii ca nu-mi permit prea multe comenzi.

[Vizitator]

Pentru flyback, foloseste NEAPARAT Mos-Fet sau IGBT la peste 1000Vce, nu te juca cu chestii mai jos, sint spike-uri foarte nasoale acolo, daca nu ai snubber calumea, explozie element comutator.

 

Te poti inspira nitel de aici:

 

 

[Marian]

Daca luam in considerare mosfet la peste 1000v ( in conditiile in care mi-as fi permis asa ceva ) atunci nu-mi mai bateam deloc capul cu flyback ci un simplu forward cu un tranzistor era mai usor de pus la punct.

[Vizitator smilex]

Scriu de pe tableta fiicei mele, scuze de eventuale erori.Compensarea se poate realiza cu brio pe 431.Ai UVLO cu histerezis, rezistor cu cond pe alimentare, 1mA pana la UVLO si 20mA consum dupa atingerea UVLO. Cauta sa vezi de ce asta iti ofera un avantaj enorm fata de alimentare cu o tensiune stabilizata si suficienta ca a ta.

[Vizitator flopir]

Arunca un ochi si aici : viewtopic.php?f=41&t=117712&start=45Am facut o sursa de genul asta si merge fara probleme (pe la 60W)... fara calcule prea riguroase legate de intrefier...

[Marian]

Ok @smilex alte vesti bune sa inteleg, ma refer la faptul ca reactia poate ramane si asa cum este acum. Acuma iarta-mi te rog ignoranta/superficialitatea dar nu am gasit ( sau n-am stiut unde sa caut ) info despre avantajele alimentarii doar cu rezistenta, am gasit intr-adevar in pdf ca curentul de pornire este de maxim 1mA si apoi 20mA in regim de functionare, dar nu reusesc sa inteleg la ce te referi, lamureste te rog un biet nestiutor

[danb1974]

O rezistenta vs. un circuit cu 4-5 piese. Care e mai simplu de realizat, mai fiabil si mai simplu de depanat? Asa poti sa faci un circuit de pornire "lucrare de diploma" cu 10 piese, dar care e rostul?Nici nu tre sa-l calculezi, filtrajul minim pe ic e de 22uf (maxim care am vazut e de 100uf), rezistenta de pornire care sa nu disipe aiurea e de ordinul a 200-300k, 300k+22u porneste repede, +100u dureaza un pic.Trz. folosit am vazut uzual de 600V si mai rar de 900V. O singura sursa stiu care foloseste de 1000V (dar e sursa de 1500W proiectata acu 13+ ani). Ma gindesc ca depinde de snubber, daca e bine proiectat si inghite el virfurile de tensiune care apar cind iese din conductie mosfet-ul. Uzual am vazut circuite d+rc. (bine, mai apare cite un ciudat, de ex. am vazut cu dioda supresoare (transil)).trz de 1000V greu de gasit, cele uzuale sint pina la 900V

[Marian]

Asa cum il cunosc eu pe @smilex simplitatea circuitului de pornire doar cu rezistenta si cond pare mai degraba un bonus decat atractia principala, sunt destul de sigur ca altceva a dorit el sa sublinieze dar cum uneori nu vad padurea de copaci ( un mare defect al meu ) acesta imi scapa..

[Vizitator smilex]

Hai sa presupunem ca folosesti doar un 220k cu 47u filtraj, de la 270Vcc, fara infasurare auxiliara pt. alimentare. Conform pdf ai nevoie de 8,4V pentru a porni, adica pentru a livra impulsurile MOS-ului. Pana la atingerea acelei tensiuni CI consuma 1mA, deci rezistorul de 220k poate asigura cresterea tensiunii la 8,4V pe condul de 47u, de la o alimentare minima de 230Vcc. Dupa atingerea tensiunii de 8,4V, CI consuma cca 20mA, depinde si de capacitatea MOS si frecventa cu care se ataca capacitatea, dar presupunem 20mA. In acest moment, rezistorul nu mai poate asigura curentul necesar iar CI se va alimenta din condul de filtraj. CI ramane functional pana la 7,6V (histerezis pe alimentare) deci va functiona o scurta perioada din condensator, iar la atingerea celor 7,6V se va bloca, consumul in stare blocata trecand la 1mA, curent ce poate fi asigurat de 220k care incarca condul de 47u si ciclul se repeta. Dupa functionare, condul de 47u se incarca cu un curent mic si se descarca cu un curent de cateva zeci de ori mai mare. Ca rezultat, CI functioneaza oferind trenuri scurte de impulsuri la intervale largi de timp. Pauza dintre trenurile de impulsuri e de cateva zeci de ori mai mare decat intervalul de livrare a impulsurilor. Daca exista infasurare auxiliara, acele cateva impulsuri sunt suficiente ca alimentarea sa treaca pe tensiunea livrata de acea auxiliara.Daca folosesti o alimentare stabilizata de 12V de exemplu, CI va livra permanent acele impulsuri. In cazul unui scurt la iesire, energia inmagazinata nu mai poate fi evacuata pe tensiune mica, iar solutia se transforma in modul continuu, cu o umplere mica pentru MOS si variatie de curent mare. N-ar fi o problema, dar traful nu e proiectat pentru modul continuu, iar regimul termic al trafului si al MOS va fi unul greu, ducand in final la defectarea sursei.Daca folosesti varianta cu un singur rezistor, scurtul din secundar face ca si infasurarea auxiliara sa nu livreze nimic, deoareca redresarea din auxiliara trebuie sa fie in faza cu secundarul, adica pe tensiunea inversa de autoinductie. In care caz ramane valabila descrierea acelei functionari intermitente care te avantajeaza foarte mult ca regim termic, sursa putand functiona in scurt la infinit. Este o masura suplimentara de protectie. Poate ai auzit la un TV cu orizontala (BU) in scurt functionarea intermitenta a sursei...Tranzistorul folosit poate fi si de 600V, dar atunci trebuie un alt raport de transformare, nu cel obtinut din calcule. Si ne intoarcem la ce spuneam, asta necesita modificarea umplerii maxime pentru a nu fi transformat in modul continuu. Un raport de transformare de 7-8 in cazul tau, poate oferi o inversa de 100-150V care sa se suprapuna peste alimentare. Am vazut adesea raport de transformare de 4-5 pentru 18-20V la iesire (40-50sp/10sp), mai ales la surse laptop, si inca cu 3843 adica cu putinta de a trece in regimul continuu. Sursa poate insa sa treaca si la modul continuu daca variatia de curent este suficienta comparativ cu saltul de curent la Ton al tranzistorului (cu un regim termic mai pronuntat). N-are rost sa spun de cate ori mi-am ars eu sursele fortandu-le in asemenea regim termic, ce-i drept, nici racirea nu e corespunzatoare. Sau folosesti MOS de 800-1000 si eviti trecerea in modul continuu respectand calculele. Poti folosi acel super CMF20120D de la farnell...

[Marian]

Nu ma starni ca nici in vise nu-mi permit eu asa ceva ( CMF20120D ) Raman la amaratii mei 4NK60, or fi ei plapanzi da au un Ciss destul de misto la 510p, compromisul este un rds destul de mare la 2 Ohm da nu e curent prea mare pe acolo si deci nu incomodeaza prea tare. O sa refac calculele pentru un k mai mic si revin.

[Vizitator smilex]

Evident ca CMF-ul era o gluma. Iti cumperi 30 de surse in loc.Nu refa nimic, injumatateste primarul. Asta iti da un raport de 7,5. Dar si o inductanta de 4 ori mai mica. Pentru o energie de LI² aceiasi, inseamna o dublare a curentului, deci un varf de 6A, care insa se obtine la un timp mai scurt decat anterior, adica ramai la discontinuu. Daca maresti secundarul, variatia de 46A nu mai poate fi realizata in acelasi timp si te muti la modul continuu cu consecintele aferente. Trebuie sa verifici pierderile in miez la noul nr. spire. Poti presupune 3C90.Trebuie totusi un tranzistor de min. 12A la varful de 6A. Ceva STP, sunt mai ieftine...

[Marian]

Stiam ca CMF-ul este o gluma oricum chiar daca prin cine stie ce intamplare mi-ar cadea vreodata asa ceva in mana nu s-ar pune problema sa-l folosesc la ceva, nu de alta dar as face infract la pipota daca l-as crapa In alta ordine de idei, eram sigur ca nu scap eu cu tranzistoru ala vai steaua lui, as avea o varianta cu STP11N60C3, in pdf cik ar avea un VDS de 650V, curentul insa 11A, Rds-on e bengos sub 1 Ohm, da Ciss 1,2n... asadar si pro si contra, ce zici ar mere asta?

[Vizitator smilex]

Merge, as raspunde cu jumatate de gura...Va trebui sa discutam pe sectiuni, pana atunci refa schema.CRACIUN FERICIT TUTUROR!