Tuburi cu panta variabila

[Vizitator Carmen Mironovici]

Buna ziua !Va rog sa-mi spuneti cum se recunosc tuburile cu panta variabila (ex. EF183 sau 6K13P), in afara consultarii catalogului de tuburi.Tubul PFL200 este trecut in catalog la rubrica "duble pentode". De nicaieri nu reiese ca ar avea panta fixa sau variabila. Cum se poate determina acest lucru ? Voi cum recunoasteti tuburile care au panta variabila ?De exemplu, un preamplificator cu un tub pentoda EF184 prezinta distorsiuni sub 0,1%, Daca se inlocuieste tubul cu EF183 apar disporsiuni intre 1 si 20%, mai ales la nivele mari ale semnalului. Acesta sa fie singurul criteriu de recunoastere ?Multumesc anticipat pentru price informatie.

[YO8CDQ]

De obicei, tuburile care au panta variabila, sunt trecute acele valori in cataloage, dar nu stiu de ce asemuiesti tubul EF184 cu EF183, sunt tuburi complet diferite. Tubul EF184 ca si EF80, sunt tuburi de RF, tuburi de oscilatoare consacrate. Petrica

[+_Florin_+]

Va rog sa-mi spuneti cum se recunosc tuburile cu panta variabila (ex. EF183 sau 6K13P), in afara consultarii catalogului de tuburi.

Tuburile cu panta variabila se pot recunoaste vizual dupa faptul ca grila1 este bobinata cu pas variabil - bineinteles doar cele la care au gauri in anod prin care se poate observa acest lucru. Dar cel mai sigur e sa consulti catalogul.

[d2134]

Doar pentodele de semnal sunt cu panta variabiala.

Panta se poate considera variabila doar daca intre valoarea maxima si minima este un raport de 10/1 sau mai mare.

In notatia europeana pentodele cu panta fixa au numar par (ex. EF80, EF86) si cele cu panta variabila numar impar (ex. EF85, EF89).

In notatia sovietica se foloseste J (6J1P) pentru panta fixa si K (6K4P) pentru panta variabila.

Daca in catalog nu scrie ce fel de pentoda este se observa alura curbelor Ia=f(Vg1) si se trage concluzia daca panta este sau nu destul de variabila.

Pentru PFL200 vezi http://www.mif.pg.gda.pl/homepages/frank/sheets/010/p/PFL200.pdf pagna 8. Cu Va=150V poate fi considerata pentoda cu panta variabila. La pagina 5 se vede ca pentru sectiunea L variatia pantei este de cca 3/1 deci poate fii considerata cu panta fixa.

[walldemar]

Tuburile cu panta variabila sunt prin excelenta utilizate in radioreceptie si TV in circuite de amplificare cu control automat al amplificarii (CAA).Ca urmare chiar si grila 1 din sectiunea H din ECH81 are panta variabila , si notatia tubului respecta conventia numar impar => panta variabila.

[Vizitator Carmen Mironovici]

Panta variabila este caracteristica doar pentodelor sau este caracteristica si triodelor si altor tuburi ?Multumesc anticipat !

[d2134]

La pentode si tuburi de amestec s-a reusit obtinerea unei variatii foarte pronuntate a pantei. In sistemele AGC pentodele sunt cele mai eficiente.Exista si triode (de ex: ECC81, ECC85) care au panta suficient de variabila incit sa poata fi folosite in etaje de heterodinare (mixere autooscilante VHF si UHF).

[+_Florin_+]

Exista si triode cu panta "foarte" variabila, cum ar fi PCC189 folosite ca amplificator RF cascod in selectoarele tv cu tuburi, pe care se aplica si tensiunea de reglaj automat al amplificarii (una din ele). Conform graficelor, PCC189 are S= 0.1 ... 12mA/V in functie de tensiunea de negativare, in conditiile Ua=90V

[Vizitator]

Exista si triode cu panta "foarte" variabila, cum ar fi PCC189 folosite ca amplificator RF cascod in selectoarele tv cu tuburi, pe care se aplica si tensiunea de reglaj automat al amplificarii (una din ele). Conform graficelor, PCC189 are S= 0.1 ... 12mA/V in functie de tensiunea de negativare, in conditiile Ua=90V

Si pentru ca s-a adus vorba de PCC189, cum se poate deosebi de o lampa PCC88, ma refer la cazul cand sunt sterse...La aspect in interior sunt indentice.

[walldemar]

Buna intrebare...Un caracterograf ar fi raspunsul...cum nu toti avem asa ceva,se poate incerca si cu un voltmetru,un miliampermetru si o sursa adecvata alimentarii tubului cu Uf,Ua si -Ug reglabil ( sursa didactica ).

[+_Florin_+]

Da, se poate face o improvizatie rapida folosind o sursa de alimentare dintr-un receptor cu lampi fara a se strica aparatul (doar se deconecteaza din regletele/mufele de pe montaj) pentru anodica si filament. Pentru negativare se poate folosi un potentiometru liniar de 10 ...50k legand grila1 la cursor si capatul rece la catod, iar capetele se pot alimenta dintr-o baterie de 9V (sau doua in serie, dupa necesitati). Atentie la polaritate, minusul se leaga la capatul "cald" al potentiometrului. Miliampermetrul in serie cu anodul, voltmetru electronic intre g1 si catod.Sunt multiple variante care se pot improviza pentru a obtine diverse tensiuni anodice, cu o sursa clasica putem trasa caracteristici doar pentru tensiunea anodica furnizata de sursa.

[Vizitator]

Da, se poate face o improvizatie rapida folosind o sursa de alimentare dintr-un receptor cu lampi fara a se strica aparatul (doar se deconecteaza din regletele/mufele de pe montaj) pentru anodica si filament. Pentru negativare se poate folosi un potentiometru liniar de 10 ...50k legand grila1 la cursor si capatul rece la catod, iar capetele se pot alimenta dintr-o baterie de 9V (sau doua in serie, dupa necesitati). Atentie la polaritate, minusul se leaga la capatul "cald" al potentiometrului. Miliampermetrul in serie cu anodul, voltmetru electronic intre g1 si catod.Sunt multiple variante care se pot improviza pentru a obtine diverse tensiuni anodice, cu o sursa clasica putem trasa caracteristici doar pentru tensiunea anodica furnizata de sursa.

Le-am testat intr-un montaj audio facut pentru PCC88 si spre surprinderea mea si cu PCC189 se aud identic pe aceiasi sursa, nu e absolut nici o diferenta sesizabila. Nu stiu de ce PCC189 au valoare 2-5lei si PCC88 25-50lei, cand nu este absolut nici o diferenta?Cum va explicati acest lucru?

[mila]

O fi ceva, nu? Si tuburile cu panta variabila se comporta relativ bine la semnale mici.In rest eu nu as folosi astfel de tuburi in audio.

[+_Florin_+]

Cu preturile tuburilor treaba e foarte relativa, in primul rand depinde de unde le cumperi. Apoi, depinde evident si de tipul si producatorul tubului. In general lampile cu panta fixa in special cele destinate a fi folosite in audio sunt mai apreciate si deci mai scumpe, pentru ca in epoca actuala cei mai multi "consumatori" de lampi (ma refer la piata civila) sunt amatorii de HI-FI sau HI-end. Ca sa nu mai vorbim de aruncarea pe piata a anumitor mituri audiofile care au impins pretul unor marci si tipuri de tuburi la niste valori aberante. Si culmea, exista clienti destui. Unii cunosc realitatea dar le cumpara din orgoliu si grandomanie iar ceilalti din necunoastere si prostie.In fine, tuburile cu panta variabila, in general cele destinate etajelor de radiofrecventa din receptoarele tv (in special cele din seria P) au preturi extrem de reduse.Un tub cu panta variabila produce o deformare mai pronuntata a semnalului audio (distorsiuni) decat unul cu panta fixa, daca nivelul semnalului la care lucreaza etajul respectiv este relativ mare. Posibil ca un tub PCC189 sa sune "urechiometric" la fel de bine ca unul cu panta fixa, daca lucreaza cu semnal mic, poate etajul are si o reactie negativa, etc. Si eu am inlocuit odata un ECC81 cu PCC189 intr-un repetor catodic - faceam diverse experimente cu repetoare - si nu am constatat diferente.Ideea e ca se poate construi aparatura HI-FI (de ex) si cu tuburi ieftine din seria PL /PCL etc cu panta fixa, ba chiar sunt mai fiabile decat cele asa zis "audiofile" de tip EL/ECL. O buna varianta o reprezinta tuburile sovietice 6N1P, 6N2P, 6P14P fiabile, ieftine si excelente in aplicatii audio sau de rf.

[walldemar]

Miturile audiofile au speculat o oarecare asemanare a denumirilor dintre ECC808 (destinata audio de varf) si ECC88 (destinata pt. selectoare TV). In rest schemele audio suporta multe...