Step down de 7KW

[maxim_sedilec]

pai....depinde cum le faci dar daca ai control asupra consumului poti da "disable" unui regulator si sa mergi doar cu unul, eventual cand se incalzeste sa-l schimbi cu altul... in acest caz e mai eficient cu 3 daca consumul e constant (mare) probabil unu' singur care sa asigure curentul cerut , fiind o eoliana la mila vantului cred ca mai bine cu 3...4cel mai bine e sa ridici tensiunea la un nivel constant sa zicem 90V si cu aia sa ataci BUCK-ul dar depinde si de cat faca morisca.

[siulian]

Incurajator pentru ca eu am prevazut doua buck-uri de cate 30A (nu cred ca se pot face la putere mai mare cu racire pasiva).Referitor la cat scoate turbina: nu mai este o problema pentru exista un boost ce se poate activa la nevoie si este inainte de cele doua buck-uri: implementat chiar in puntea trifazica.Totusi mai exista o intrebare: este eficient sa fie mentinuta tensiunea la intrare in buck-uri la un nivel asa de inalt? Ma gandesc ca este mai eficient sa fie mentinuta tot timpul la un nivel apropiat de cel al acumulatorilor + 10-20V.Cu cat e mai mare diferenta cu atat e mai ineficient, sau?

[Vizitator pisica matache]

Totusi mai exista o intrebare: este eficient sa fie mentinuta tensiunea la intrare in buck-uri la un nivel asa de inalt? Ma gandesc ca este mai eficient sa fie mentinuta tot timpul la un nivel apropiat de cel al acumulatorilor + 10-20V.Cu cat e mai mare diferenta cu atat e mai ineficient, sau?

Ata timp cat turatia e variabila,iar puterea maxima se obtine de fiecare data la o anumita turatie,respectiv tensiune optima la iesirea generatorului,tota smecheria e sa mentinem la intrarea buck-ului aceasta tensiune,care sigur va fi mult mai mare decat 10-20V.In fond despre asta discutam,de ceva vreme...Nu vad ce legatura are diferenta de tensiune intare/iesire,cu randamentul.Am postat ceva pagini in urma rezultatele unui test practic cu sursa buck,,unde am obtinut aproape 90% randament,la o tensiune maxima de 90V la intrare,12V la iesire,la 60A.

[Vizitator]

Citat:Chiar daca e mult de citit in urma,fara,e mai dificil de inteles ideea.Un scurt rezumat;o eoliana produce functie de viteza vantului,sa zicem de la zero la 1kw.La puterea minima,tensiune e 12V,la cea maxima sa zicem 100V.1kw la 100V,inseamna 10A;Tensiunea asta e coborata de buck,la 12V,aproape 100A.In cazul a 7kw,curentul la intrare devine 70A,cel de iesire,aproape [email protected].:iarasi am deranjat operatia si nu mai am dispozitie pt. forum--dar citesc totusi temele ce tin de meseria mea.Ai putea sa detaliezi cum poate debita la iesire un "step down" 700A avand la intrare disponibili 70A?

[siulian]

Sunt de acord dar totusi exista urmatorul aspect:Atunci cand FET-ul se deschide cei 90 de volti se distribuie asa:- putin pe mosfet- 12-14V pe baterie- restul pe inductantaDar, dupa ce curentul prin bobina incepe sa creasca, tensiunea pe ea scade, iar diferenta din pacate nu ajunge toata in baterie ci si pe mosfetul de jos => ineficienta.Sau, gresesc eu undeva?Daca diferenta dintre intrare si iesire e mai mica, ma gandesc ca se poate ajunge la o eficienta de 95-98%.Asadar ma gandesc ca o diferenta mare este ok, dar nu asa de mare mai ales daca acumulatorii sunt la 12 sau 24V.

[Vizitator pisica matache]

Discutam de o sursa buck;cand masfetul se deschide,cei 90V vor determina un curent liniar crescator,datorita inductantei,care e inseriata cu acumulatorul.Acest curent incarca acumulatorul,pe timpul on.Cand mosfetul se blocheaza,energia stocata in inductanta este transferata sarcinii,adica tot acumulatorul,prin dioda de la intrarea inductantei.Acumulatorul e incarcat cu un curent triunchiular,crescator pe timpul on,descrescator pe off.Singurele pierderi sunt pe mosfet,pe rezistenta inductantei,in miezul inductantei,pe dioda,evental ESR electrolitici.Atent dimensionata,sursa poate asigura un 90% randament.Vezi de ex functionarea unui integrat uzual buck,LM2596.

[maxim_sedilec]

@siulian despre ce vorbesti tu acolo ??? mai pe scurt si pe intelesul tau BUCK sincron MOS-ul de sus transfera o cantitate de energie in bobina , acesasta o transforma iar MOS-ul de jos o transfera sarcinii . ignorand pierderile produsul U I ramane constant , adica sa zicem intra 100V 2A si ies 100A 2V nimic nu se pierde sau aproape

[Vizitator]

Poate la madrid bagi intr-un BUCK 100V/2A si scoti 2V/100A

http://www.ti.com/lit/an/slva477a/slva477a.pdf

http://www.usna.edu/EE/ee320/Supplement ... ration.pdf

[maxim_sedilec]

bine poate am exagerat cu diferenta IN/OUT bagi 100V 2A si scoti 24V 8A acum santeti multumiti ? cu tot cu pierderi !!! LM5116 sa zicem

[siulian]

Am invatat ceva din treaba asta: trebuie sa adaug in meniu un parametru prin care sa se poate seta diferenta dintre intrare si iesire: o valoare intre tensiunea maxima de incarcare si cea maxim admisa (60 sau 100V).

[siulian]

Inca un aspect interesat al problemei, legat de tensiunea la intrare.Daca sa spunem tensiunea la intrare este setata la 60V si generatorul face doar 20V, este eficient sa fie activat boost-ul si redus buck-ul doar de dragul de a tine tensiunea la intrare la 60V?Sau poate ar fi interesant de inventat un nou parametru pentru a vedea diferenta.

[maxim_sedilec]

eu sincer nu inteleg ce vrei sa faci ..... MPPT nu este aplicabil (nu ai consumator permanent "flamand")curentul/tensiunea nu le poti "regla" decat intre niste limite. BOST-ul pe intrare foloseste doar daca tensiunea medie la iesirea generatorului e inferioara celei de incarcare sau daca vrei "ON GRID" curentul/tensiunea de incarcare se stabilesc in functie de acumulator/i , de fapt incarcatorul trebuie sa fie o sursa de curent cu feedback-ul controlat de MPPT si limitat curent/tensiune in functie de acumulator

[Vizitator smilex]

La cateva sute de Hz nu exista pierderi pe comutatia MOS. Poate doar daca au in poarta vreo 10k.Diodele nu pot oferi niciodata ce se poate obtine cu un MOS. Dar MOS merita numai la curenti de peste 30A (apreciez eu) sau daca nu exista posibilitatea disipatiei caldurii data de punte.Se poate faca o comanda analogica pentru fiecare MOS. Dar este nevoie de alimentare independenta. Exista convertoare DC/DC sau se poate face un flyback cu 4 tensiuni de 12Vdc separate galvanic. Momentul conductiei nu este neaparat trecerea prin zero. Oricum, pana la raspunsul asupra MOS, va conduce dioda din MOS, sau chiar o alta dioda schottky suplimentara paralela (nu merita pentru timpul scurt de raspuns).Daca neglijam pierderile (mai ales la redresarea unei tensiuni mici), 100V/2A echivaleaza cu 2V/100A pentru un buck (in Arad). Exista niste conditii insa. Elementul de comutatie trebuie sa fie dimensionat pentru 100A si condensatoarele de pe 100V trebuie sa suporte un riplu de curent de 100A. Media de consum de pe cei 100V va fi de 2A, dar se va realiza cu impulsuri scurte (2% umplere) de 100A extrase din condurile de 100V, iar condurile trebuie sa admita asta. A se consulta PDF, si condurile au. Daca conform PDF un cond anume de 100V admite un riplu de doar 1A, atunci vor fi necesare 100 de conduri. Altfel, se vor incalzi si se vor distruge in timp (daca nu pe loc). Condensatoarele de pe 100V vor fi rezervorul in care se introduc cei 2A si din care se vor extrage cei 100A (2%), asta inseamna o solicitare foarte mare.In cazul in care tensiunea de la intrare e mare comparativ cu cea stabilizata, impulsurile de comanda pentru elementul de comutatie sunt scurte. Timpul off este lung si pune in conductie dioda redresoare. Aici ar fi recomandabila folosirea MOS la redresare. Asta ar insemna ca inductanta sa fie atacata cu o semipunte dar asimetrica ca si conductie, sa zicem 20% high si 80% low pentru o tensiune de intrare de cinci ori mai mare decat stabilizata. Pentru orice configuratie de redresare, se pot folosi in paralel MOS pana la inutilitatea utilizarii radiatoarelor, cu conditia actionarii lor rapid. La frecvente mari, vor apare si pierderi pe comutatie, dar conductia directa poate fi facuta neglijabila.

[siulian]

Am turat aseara PIC-ul la 32Mhz si am verificat in datasheet: la frecventa asta de tact pot merge pe un PWM la 125khz, 8 biti.Iar driver-ul de 1.9A (IRS21834) ar trebui sa comande fara probleme IRFS4310-le ce le-am montat pe placa.Totusi nu sunt sigur ca dioda shottky de 2A o sa tina, chiar si pentru timpul scurt cat este solicitata: voi vedea.

[siulian]

Inca o problema interesanta care tine de siguranta: cat de repede ar trebui cititia tensiunea de la iesire din buck-uri pentru a nu se strica ceva in cazul in care sarcina se deconecteaza? Sau poate un zenner sau ceva?