pachet tole 45cm patrati.

[Avram Ion]

Salutare, de curand am achizitionat un pachet de tole cu sectiunea de 45cm patrati (9*5), pachetul este cu tole E+E (iar o parte din tolele E sunt mai lungi). Acum 3 zile am facut si carcasa pentru bobine, o carcasa clasica pe care se bobineaza secundar peste primar. Cer si eu sfat: Se merita sa-l bobinez ca transformator de separare 220/220 (asa ceva nu am acasa), si ma gandesc ca poate pe viitor va trebui sa fac anumite experimente (de hobby mai mult). Se merita sa fac un traf de 1400VA de separare? O chestie 'negativa' la acets transformator este fereastra destul de mica. Din cate am vazut pare a fi facut cu tole E25.Multumesc.

[PL500]

Pt. aplicatiile domestice 1400VA este totusi destul de mult. Puteti calcula traf-ul pt. sectiunea disponibila a ferestrei (va rezulta o putere mai mica) avand grija sa folositi izolatii generoase atat intre infasurarea primara si ce secundara cat si intre acestea si miez (adica grija la carcasa bobinelor).

[Avram Ion]

caracasa este executata din cablaj lipita foarte bine cu "loctite", izolator am din acela special care se pune la motoare (are pret 65 ron /kg). M-am gandit sa il bobinez cu sarma de 1,8mm diametru sau 2mm, sa fac niste calcule sa vad daca incape cea de 2mm.Multumesc.

[Dan57]

Salutare, de curand am achizitionat un pachet de tole cu sectiunea de 45cm patrati (9*5), pachetul este cu tole E+E (iar o parte din tolele E sunt mai lungi). Acum 3 zile am facut si carcasa pentru bobine, o carcasa clasica pe care se bobineaza secundar peste primar. Cer si eu sfat: Se merita sa-l bobinez ca transformator de separare 220/220 (asa ceva nu am acasa), si ma gandesc ca poate pe viitor va trebui sa fac anumite experimente (de hobby mai mult). Se merita sa fac un traf de 1400VA de separare? Multumesc.

In uzanata profesionala nu se lucreaza la 220v FARA traf de separare. Ce pot spune este ca cele facute pentru laboratoare au un set de spire in plus pentru cresterea tensiuni de lucru cu un comutator . Sunt utile aceste spire in plus in cazul in care scade dramatic tensiunea de retea. Transformatorul de separare te SCAPA de la moarte in caz de electrocutare neavand contact galvanic cu solul (impamantare). Iti iei un soc dar sigur nu dai "coltul". Buna treaba.

[dan cod]

Si eu spun din experienta ca merita sa ai in atelier asa ceva.Te scoete din multe belele.Asa cum spunea colegul izolatia intre infasurari sa fie bine facuta.Faptul ca are 1400VA nu-i rau eventual consumul in gol va fi ceva mai mare.In rest ok.

[Avram Ion]

Si cate prize de tensiune ar trebui sa fie in secundar? Eu m-am gandit sa-l bobinez asa.....0-200-220 primar si secundar 0-110V-220-230-240, m-am gandit sa fac si o priza la 110V ca poate vreodata testez ceva la 110V, oricum sarma imi rezista (diametru de 2mm incape lejer). Am gasit doua intrerupatoare 'pachet' unul cu 3 poziti de 10A(pentru secundar) si unul cu doua poziti de 10A (pentru primar). Mai are nevoie transformatorul de asa zisele filtre de retea? Am pe acasa cateva de la niste xerox-uri care merg pana la 8A si ma gandeam sa pun astfel de filtre si la intrarea in transformator si la iesire. Unde urmeaza a fi folosit cade destul de des tensiunea undeva intre 180-210max, motiv pentru care vreau si o priza in primar la 200V. Multumesc

[Vizitator]

...vreau si o priza in primar la 200V...

Practica prizelor in primar, s-a inradacinat la transformatoarele de sudura, unde caracteristica puternic cazatoare a secundarului cuplat la sarcina, permite inductii in miez intr-un domeniu acceptabil. Motivatia prizelor in primar la trafurile de sudura, consta in curentul mai mic comutabil printr-un comutator. Pentru un transformator cu o caracteristica rigida (cuplaj foarte strans) nu este bine sa se faca prize in primar, datorita riscului depasirii limitei acceptabile a domeniului de inductie in miez. In plus, nu obtii nici-un avantaj din punctul de vedere al curentului de comutare. Mai bine du-te cu prizele din secundar, pana la nivelul a 250 V. In cazul unei tensiuni de 180 V in primar, vei avea in secundar aproximativ 205 V, adica acceptabil. Din aceleasi ratiuni, pentru tensiunea de 110 V, va trebui sa scoti o priza la 115 V, una la 120 V si una la 125 V.

[Avram Ion]

Ma-am gandit la urmatoarea schema

 

Vreau sa stiu daca cele 2 filtre au vreun rol aparte sau pot sa montez decat unul singur care sa aiba acelasi rol.

 

Cum e mai bine sa fie montat filtru (asta daca e unul singur) inainte de transformator sau dupa transformator?

 

Multumesc!

[PL500]

Evident ca fiecare filtru isi va avea aportul (cumulativ) in atenuarea tensiunilor cu frecventa parazita.Eu l-as monta inainte de transformator (nu ca ar avea mare importanta, dar de ce sa mai intre parazitu' si in transformator ?).

[em2006]

Eu am un astfel de transformator, la 1000VA, care mi-e indispensabil in activitatea de depanare a surselor de putere in comutatie, in special invertoare de sudare.

Tensiunile sunt de 230V si 400V (400V cu mediana la 230V).

Deci, 0-230-400V/0-230-400V.

Alimentarea oricarei surse de putere prin acesta evita defectarea oricaru tip de osciloscop.

Folosind primarul la 230V si secundarul de 400V se pot testa si invertoarele trifazate, puntea red se alimenteaza pe 2 din cele 3 borne de alternativ.

Si altele.

Am si unul de 400VA, toroidal, facut pe comanda la Petra Iasi, care s-a amortizat demult.

Cel de 1000VA e facut de mine pe tole U+I.

Poate fi folosit si invers, de la 400V la 230V, daca avem retea trifazata (Il alimentam intre 2 faze).

 

[Avram Ion]

Astazi am cumparat sarma pentru bobinaj..am luat Fi=2mm pentru primar, iar pentru secundar am luat fi-2,5mm de la 0-110, iar de la 110 pana la 220-230-240 fi=2mm, sper sa incapa . Am decis sa il bobinez astfel...secundarul bobinat peste primar, cineva imi recomanda sa il fac in galeti dar din cate stiu eu daca se bobineaza in galeti se pierde din flux.Astept pareri. Multumesc.

[PL500]

Cea mai buna separare o veti obtine bobinand in galeti (1 galet primar + 1galet secundar).Cuplajul nu va fi cel mai fericit, insa mai sunt si alte avantaje: racirea mai buna, in cazuldefectarii unei infasurari (primare) se poate interveni numai asupra ei (sincer nu cred ca va fi cazul).

[Avram Ion]

Dupa o prima incercare (esuata) de a bobina transformatorul cu sarma prezentata in postarea de mai sus, incerc sa cumpar din nou sarma cu fi-1,8mm+ fi=2,2mm, poate de data asta am noroc, In ce consta beleaua: sarma de 2 mm nu face unghi drept pe carcasa transformatorului nici batuta cu ciocanul, si de aici dupa primul strat bobinat mi-am dat seama ca spatiul ocupat era cat pentru 2 straturi. Alta problema, lacul care s-a folosit la impregnare(cel mai slab calitativ) nu se intarea nici dupa 24 ore. Intrebare: De unde pot sa iau lac cu uscare rapida? Ma intereseaza doar sa nu se miste spirele in transformator, si sa nu aiba zgomot prea mare in functionare. ps: credeti ca incape sarma de 1,8mm pentru primar (vreo 220spire)+ sarma de 2,2mm pentru secundarul de 110+sarma de 1,8mm pentru secundarul de la 110-240. fereastra cred ca este de 25mm(tola are latime la coloana din mijloc de 50mm), lungimea carcasei pe care se bobineaza un strat este de 14cm.Multumesc.

[Vizitator]

Sarma cu grosime mare, se bobineaza pe un miez din lemn de esenta tare, cu dimensiunile putin mai mari decat bratul transformatorului, pe care urmeaza sa fie fixata bobina. Lateral se pun doua rondele din acelasi lemn, care vor impiedica flansele carcasei sa flambeze. Cel mai bun dispozitiv de bobinat in acest caz, este o simpla manivela, fixata intr-un lagar de alunecare, putin mai lung. Diametrul filetat pe care se fixeaza bobina, impreuna cu miezul si capacele din lemn, trebuie sa fie cat mai mare. Spre exemplu un M12, ar fi suficient pentru sarma cu diametrul de 2,2 mm. La bobinaj se utilizeaza o unealta (pana) din lemn de esenta tare, cu ajutorul careia se preseaza pe la colturi. Dupa bobinarea unui strat, se utilizeaza o alta unealta din lemn (buterola) dimensionata corespunzator, cu ajutorul careia si al unui ciocan de 1 kg, se preseaza intregul strat nou adaugat, pe directia care urmeaza sa traverseze fereastra transformatorului. Pentru operatie, sunt necesare doua persoane. Cea de a doua, va tine contra pe latura opusa, cu o a doua buterola din lemn si cu un ciocan de reazem de 2 kg. Cele doua rondele din lemn, stranse cu piulitele de fixare, odata cu bobina, vor impiedica sarma sa expandeze lateral si sa rupa flansele carcasei. Nu stiu daca nu am mai spus si mai sus putin, dar dupa cufundarea in lac electrotehnic, transformatorul asamblat si impregnat se tine cel putin 10 ore la o temperatura constanta (cu sistem de ventilare) cuprinsa intre 50 de grade si temperatura de polimerizare a lacului. Daca nu se asigura aceste conditii, lacul nu se va usca practic niciodata.

[Dan57]

Intrebare: De unde pot sa iau lac cu uscare rapida? Multumesc.

Nitrolac din Bucuresti, magazinul Obor. Se gaseste la bidoane de 5 litri si sticlute de 100 ml sub denumirea de: "LAC lucios pentru mobila". Aceasta "gaselnita" s-a facut datorita interzicerii NITROLACULUI in UE.