montare drosel electromagnetic

[bobo]

si ce imi recomandati?mentionez ca vecinul avea 3 tuburi noi cumparate la oferta din mall si 6 startere noi pe care le-am testat.tensiunea la retea este ok.mai bine cumparam un drossel electronic si rezolvam rapid dar m-am gandit ca se face abur in baie si mai bine iau electromagnetic.cat despre ce a facut acel electrician pensionar am mari rezerve,lucreaza ca un carpaci ,nu izoleaza firele ,foloseste cartoane pe post de izolatori etc.

[cristian_draghiescu]

Dacă tubul, bobina-balast şi starterul sunt noi,asta nu înseamnă neapărat că sunt şi de calitate.Ce fel de starter aţi folosit ? Universal, cumva ?Încercaţi şi cu unul dedicat pentru tuburi de 18-20 W.

[Dr.L]

@The Stressmaker -nu prea vad cum sursele in comutatie au defazajul capacitiv...ele pur si simplu consuma doar in varful sinuosoidei,nu au curentul sinuosoidal si/sau defazat fata de tensiune.Ca un experiment: niste balasturi magnetice (erau pt HID-uri de 150W,dar tot la fel functioneaza) cu C paralel (compensate),compenseaza si cateva balasturi electronice.Am masurat asta cu un UPS ce afisa consumul si in W si in VA

[pusu]

Am gasit la un corp de neon, condesatorul care era initial legat in paralel cu alimentarea ptr imbunatatirea cos de fi, legat de un destept in serie. Bobina avea acelasi comportament, se incalzea extraordinar de tare. Am legat in paralel condesatorul si totul a fost ok. Verificati si treaba asta. Eventual eliminati ptr o proba condesatorul.

[The Stressmaker]

@Dr.L: v-ati raspuns singur la intrebare prin rezultatul experimentului. Becurile economice tot o sursa in comutatie sunt. Se pare ca pe net situatia surselor in comutatie nu e prea clar definita in ceea ce priveste factorul de putere (vorbarie multa pe tema armonicelor care si acelea reduc PF) dar acel experiment simplu facut de dv. lamureste partial problema. Balastul magnetic de hid este prin definitie o bobina care are un factor de putere inductiv. Puteti scoate acel condensator de corectie si sa repetati experimentul? Ideea este ca, chiar daca sursele in comutatie pe care le-ati folosit nu au defazaj, totusi un balast magnetic, cu un defazaj cunoscut, care corecteaza situatia da de gandit (condensatorul acela din lampa corecteaza doar partial factorul de putere din ce cunosc).

O discutie interesanta exista aici (contrazice cumva ce am scris, trebuie sa adaug in gandire a treia componenta, nonreactiva) (Eng): http://sound.westhost.com/lamps/pfc.html . As fi curios ce indica un fazmetru clasic montat inaintea unei surse in comutatie.

@cristian_draghiescu: nu cred ca un starter rezolva situatia. Ar mai fi o posibilitate dar este putin probabila. Balastul sa nu poata avea suficient "impuls" sa amorseze tubul (spire putine sau izolatie strapunsa in balast).

Pana la urma un balast magnetic are cea mai mare sansa de amorsare a unui tub daca starterul declanseaza la valoarea maxima a sinusoidei. Daca nu se atinge acea valoare minima, starterul "clipeste" de cateva ori pana se "nimereste" tensiunea minima la care se poate face amorsarea tubului. De aceea recomandam si masurarea tensiunii de alimentare.

[Dr.L]

Da,intr-adevar nu m-am gandit sa deconectez condensatorii!Mai am si un neon cu balast magnetic fara cond,eventual o sa-l folosesc p-asta direct la testeSa vad cand pot repeta experimentul Dar lampile HID erau foarte bine compensate, 500W si aproape 500VA (cutia cu balast + cond + igniter era realizata industrial). La aprindere,insa,factorul de putere era semnificativ mai mic (700VA si vre-o 300W)

[cristian_draghiescu]

nu cred ca un starter rezolva situatia.

Dimpotrivă, un starter corespunzător poate rezolvaproblema. Anterior amorsării tubului, curentul necesardesfacerii contactelor bimetalului trebuie să fie corelat(într-o anumită plajă) cu rezistenţa la cald a filamentelor(şi care la rândul ei diferă în funcţie de puterea tubului).

[The Stressmaker]

Din insasi principiul de functionare al acestei lampi, curentul prin filamente este limitat de balast. Starterul are o anumita constanta termica la declansare, adica, dupa realizarea contactului, acesta se raceste dar cu contactul inchis pana cand, ajungand la temperatura minima, deconecteaza. Asta inseamna ca variatiile de curent in circuit nu influenteaza acest comportament (la un curent mai mic va "clipi" mai rar dar acelasi lucru va face). Pe scurt, daca problema ar fi incalzirea insuficienta a filamentelor, se poate rezolva acest lucru cu un starter vechi care de obicei este mai "lenes" la deschidere din cauza micsorarii elasticitatii lamelei. De aceea m-am referit ca si cauze la celelalte componente sau la valoarea tensiunii de alimentare.Ca fapt divers, faceti un experiment. In serie cu un bec de 220V/15W (de frigider) si cu starterul mai adaugati o dioda redresoare (1N4007). Veti observa ca, la o anumita polaritate pe starter, becul palpaie foarte des pe cand la cealalta polaritate palpaie foarte rar. Am facut asta la o instalatie de pom de iarna cu electronica "prajita" si efectul este destul de "estetic". Are legatura cu coloana de descarcare in gaz la care una din parti incalzeste mai tare acel bimetal. Asa, cu acea parte la tija opusa bimetalului, acesta se va incalzi mai [email protected]: cel mai probabil factorul de putere scade pentru ca influenta balastului creste progresiv, pe masura ce tubul se incalzeste si curentul creste, determinand scaderea tensiunii pe tub si astfel crescand tensiunea pe balast. Condensatorul compensand pentru functionarea normala a tubului, la pornire balastul avand sarcina inductiva mai mica, condensatorul va determina acel factor scazut pana tubul intra in regim normal de functionare.In teorie, la o sursa in comutatie, fazmetrul ar trebui sa arate zero. Totusi astept rezultatul experimentului, e interesant de aflat daca aceste surse in comutatie modifica factorul de putere in prezenta unui balast magnetic.

[Dr.L]

Am deschis un subiect pt discuta despre factorul de putere: viewtopic.php?f=243&t=132586

[cristian_draghiescu]

Iată cum văd eu că se petrec lucrurile.

Fie un starter pentru tub de 40 W, un tub de 20 W şi balastul corespunzător acestui tub.

Circuitul astfel constituit se conectează la reţea.

Filamentele reci au o rezistenţă mai mare decât cea a unui tub de 40 W (în aceleaşi condiţii), deci curentul iniţial este mai mic decât în cazul utilizării tubului adecvat (de 40 W). Acest

curent scade o dată cu creşterea rezistenţei filamentelor (adică pe măsură ce acestea se încălzesc). Dacă admit că inerţia termică a bimetalului este mai mică decât cea a filamentelor (ceea ce e adevărat, după cum voi argumenta spre final), atunci constat că situaţia cea mai favorabilă pentru desfacerea contactelor (adică temperatura maximă a bimetalului) apare înainte ca filamentele să ajungă la temperatura optimă pentru amorsarea tubului.

Cu alte cuvinte, filamentele nu ajung să fie suficient de calde pentru a asigura o amorsare imediată şi prin urmare procesul se va repeta. După câteva cicluri eşuate, amorsarea are totuşi loc tocmai datorită inerţiei termice mai mari a filamentelor, a căror durată necesară pentru o încălzire suficientă va fi de fiecare dată mai scurtă decât precedenta.

[The Stressmaker]

Link-uri explicative pentru functionarea starterului: http://www.scientia.ro/tehnologie/39-cu ... cente.html , (Eng): http://www.capakor.com/product/pdf/(37)General_technical_information_of_fluorescent_lamp_starters.pdf . Se observa ca la starter cantitatea de caldura se obtine inainte de cuplarea contactului si, odata cuplat, bimetalul se raceste (cantitatea de caldura necesara pentru cuplare este aceeasi indiferent de curentul prin starter, lamela se indoaie mai lent la un curent mai mic). Asa ca, nu starterul decide amperajul initial prin tub ci balastul. Daca acel amperaj nu este atins in secunda in care cupleaza starterul, filamentele sunt mai reci decat trebuie si vina o poarta balastul. Filamentele se incalzesc suficient de rapid asa ca secunda aceea de cuplare este suficienta la un starter normal (un starter vechi tine cuplat mai mult de aceea recomandam aceasta metoda).

Ca o concluzie, pentru o amorsare reusita a unui tub fluorescent, considerand componentele standard, trebuie sa indeplineasca simultan doi parametri. Primul este ca tensiunea de alimentare sa fie in limitele normale, pentru a putea asigura un curent de preincalzire a filamentelor si un curent de functionare optime. A doua cerinta este ca starterul sa decupleze pe tensiunea maxima a sinusoidei pentru a avea un impuls maxim de tensiune.

Si inca ceva. Curentul prin filamente in faza de preincalzire este acelasi indiferent ca sunt reci sau calde, curent stabilizat de balast.

Parerea mea este ca balasturile actuale sunt facute "economic" si nu "ca la carte" si de aceea au parametrii mult inferiori, inclusiv la amperaje si la impulsul de pornire. Eu cred ca daca puteti face rost de un balast vechi romanesc, din acela "patratos" greu puteti elimina aceasta cauza (acelea erau facute fara a face rabat la materiale exact ca la carte singura lor problema este ca nu suporta prea mult 240-250V cum se ating de obicei acum). Nu exclud ca si starterul sa fie cauza dar schimband 6 startere, 3 tuburi si folosind acelasi balast cam da de gandit cine e vinovatul.

@bobo: doua rugaminti. Prima, ce tensiune de retea aveti in acel loc si a doua este sa faceti un experiment cu aceeasi lampa intr-o locatie unde tensiunea de alimentare este in jurul a 240V (o puteti obtine in acelasi loc daca folositi un transformator de 12V sau 24V cu 1A in secundar si secundarul legat ca autotransformator ridicator). Observati diferentele. Daca se aprinde mai repede cu tensiunea marita atunci balastul este cauza. Daca nu se asigura un curent prin filamente suficient atunci este necesar un impuls de tensiune de amorsare mai mare. Daca nici acesta nu este suficient atunci lampa nu se amorseaza si ciclul de aprindere reincepe. Inca un experiment. Demonteaza un starter si scoate-i condensatorul (acela este un condensator pentru reducerea interferentelor cauzate de contactul starterului). Observa daca se aprinde mai repede. Condensatoarele acelea folie din starter au obiceiul pacatos sa se strapunga la impulsul de deschidere si sa limiteze valoarea maxima chiar daca functioneaza corect la testarea "cu lampa de control".

Balastul electronic chinezesc cedeaza foarte repede in baie, se corodeaza traseele de la abur sau se conturneaza placa intre pini.

[cristian_draghiescu]

Nu am afirmat că starterul ar dicta valoarea curentului(nici n-ar avea cum), ci filamentele înseriate ale tubului.Este oarecum impropriu să spunem că limitarea curentuluiprin filamente o face balastul. Ca orice bobină, el nu permiteo variaţie rapidă a curentului prin circuit, deci şocul de curentcare ar putea fi cauzat de rezistenţa redusă a filamentelor recieste atenuat în acest mod. Bimetalul va decupla ca urmare aatingerii unei anumite temperaturi, moment care nu este condiţionatde trecerea tensiunii prin valoarea maximă, efectul termic fiind produsde valoarea efectivă, nu de cea maximă.Vă împărtăşesc întru totul opinia cu privire la calitatea starterelor şi abobinelor de şoc actuale, iar în ceea ce priveşte acel condensator dininteriorul starterului, la urma-urmelor poate constitui şi el cauza uneiproaste funcţionări, aşa după cum bine aţi precizat (şi despre a căruiexistenţă mărturisesc că uitasem complet).

[The Stressmaker]

Nu uitati ca acel balast in curent alternativ are o reactanta, diferita de rezistenta ohmica a bobinajului, si mai mare decat aceasta. Acea valoare a reactantei limiteaza curentul prin filamente (si prin starter in faza de incalzire a bimetalului), de obicei notata pe balast, intre 0,3A si 0,5A. De obicei pe unul din filamente caderea de tensiune este de 12V asa ca restul de 200V trebuie preluat de balast.

[Ticu]

Mi-aduc aminte de inserierea cu un fier de calcat de 500W a becurilor cu vapori de mercur de iluminat public de pe vremuri (cred ca 500W), folosite ca sursa de ultraviolete ! Asta in lipsa balastului adecvat.

[Spitfire]

Pentru tuburile fluorescente care sunt puse sa functioneze in incaperi cu umiditate ridicata, recomand urmatorul tip de drossel inductiv:

 

Este incomparabil superior turcismelor/chinezariilor actuale.