Statie de monitorizare a radiatiei de fond in Timisoara

[Stefan]

12 februarie 2013 ora 23:29 -> 4.1 µS/hAnomalia: Temp S1 creste, Temp S2 scade

[radhoo]

pentru a putea raspunde la astfel de situatii, lucrez sa implementez un al doilea contor redundant la sistem. In felul acesta voi putea exclude diverse erori legate de o functionare incorecta.

[Mondan]

Eu ma indoiesc de carcasa aia facuta de tine. Nu cumva intra ploaie umezeala ?

 

Mai ai aceeasi tensiune (high voltage) pe "tub" masurata cu aparat analogic ?

Farse in principiu se pot face si cu un alt tub de raze X... ma gandesc nu stiu sensibilitatea detectorului.

Probabil il poti lua cu tine cand iti faci radiografie.......

 

Dar cat o fi un dozimetrul digital, d-ala individual ? Alea cred ca au ca detector un cristal semiconductor. Doar il interfatezi si gata.

http://www.dosimeter.com/electronic-dosimeters-readers-telemetry/rad-60r-personal-electronic-dosimeter/

http://doza.net.ua/pages/01_en_goods_dkg21.htm

undele astefel de aparate au interfata serial, usb,....

 

 

'da stai sa vezi faza: sa nu il lasi pe om sa intre cu cesul .....de fapt ai dozimetru la ceas, asa camuflat frumos ca nu scrie ceva pe el sa duca cu gandul la doza. Faci vizite si i-ai rins pe tzepari :

 

http://doza.net.ua/pages/01_en_goods_sig.htm

nu ar trebui sa fi scump, dar avand in vedere ca nu este un bun de larg consum pretul ar putea fi mare

 

bai, glumesc, exagerez, voi luati daca e ceva ok

[radhoo]

Salut,Ai glumit sau ai exagerat, sa stii ca am luat in calcul lucrurile care le-ai spus, pentru ca toate puteau cauza probleme:carcasa e ok, am desfacut-o acu 2 zile , in interior nu numai ca e uscat, dar nu e nici macar un fir de praf. Daca ar fi intrat umezeala, putea da peste cap numaratorul de pulsuri.voltajul pe tub e masurat in permanenta: de fiecare data cand jucaria a terminat o masuratoare si o trimite spre server pentru constructia graficelor, trimite si valoarea tensiunii pe tub, si a altor parametrii interni. Toti sunt ok, in acest caz tensiunea a fost mereu in jurul valorii de 400V (+-5V) chiar si atunci cand tubul a inregistrat valori mari. deci pica si asta. Razele X ar putea intr-adevar face asta. Tubul SBM-19 pe care l-am folosit, e destul de sensibil pt raze x si luand in calcul intensitatea la care aceste raze sunt produse, ar putea duce usor la un varf pe grafic.O varianta ar mai putea fi ca viata tubului se apropie de sfarsit. Pentru a raspunde cu certitudine, am nevoie de detectorul redundant, pus in paralel. Alta cale de a sti sigur, nu vad.

[Selena]

Cand viata tubului se apropie de sfarsit palierul sau se scurteaza dramatic, panta creste si tubul intra in oscilatie aleatoriu, la cresteri ale tensiunii. Tubul trebuie dat jos si se traseaza caracteristica viteza de numarare in functie de tensiunea aplicata, dar cu o sursa de tensiune simpla, de genul dublor de tensiune a tensiunii preluata direct de la priza si dozata prin potentiometru +voltmetru montate in paralel ca sarcina la iesire. Poate microprocesorul acela o ia razna si tensiunea pe tub creste peste zona de lucru, cine stie... trebuie testat.Sunt sigur ca au mers simultan si detectorii de care dispui. Au aratat ceva anormal? Nu este nevoie sa-i scoti afara, la o crestere reala afara, este o crestere si in interior.

[Selena]

Am uitat sa spun: o alta cauza posibila a comportarii haotice a contorului GM este micsorarea rezistentei serie cu contorul, de la cativa Megaohmi spre zero, adica aplicarea directa a tensiunii de 400V la contor. In acest caz, contorul intra in oscilatie, "numara" in nestire. Eu as inlocui contorul si acest rezistor si as monitoriza ce se intampla, nu as pune inca un contor in paralel cu cel suspect.

[radhoo]

Selena, am sa revin cu un raspuns detaliat la cele de mai sus.Pana atunci o mica precizare: prin paralel nu m-am referit la conectarea unui al doilea tub in paralel la primul, ci la un detector redundant care sa functioneze in paralel, in acelasi timp cu primul. Cu toate ca am alte aparate de masura, nu am reusit sa fac si o masuratoare manuala. Ar trebui sa pun si un sistem de alarma la aparat, si atunci as putea sa reactionez.Suspectez si eu ca tubul e aproape de final. Am sa explic imediat de ce.

[radhoo]

Am promis un raspuns detaliat.

 

Rezistenta anodica e de calitate, montata corespunzator, fara amprente, murdarie, sau umiditate. Intr-adevar, "strapungerea" acestei rezistente, sau formarea unei alte cai de conductie (de la umiditate/murdarie) ar fi putut duce tubul in avalansa. Aceasta varianta pica, rezistenta am verificat-o de curand.

 

Microcontrolerul nu poate sa o ia razna. Dar a fost o intamplare, care desi nu are legatura cu concluzia la care vreau sa ajung, am sa o prezint totusi: pe schema aparatului:

Se poate vedea rezistenta R5, folosita in divizorul de tensiune prin care microcontrolerul masoara in permanenta tensiunea de pe tub, folosind un port convertor analog-digital (pe scurt, pentru 400V pe tub, prin divizorul rezistiv vom scoate 3.96V. Microcontrolerul e setat sa foloseasca o tensiune relativa, pentru comparare de 5V. Portul analog-digital prin care facem masuratoarea are o rezolutie de 10biti, deci pentru 5V pe PC3/ADC3 am primi valoarea de 2^10=1024. Pentru 4V se obtine valoarea proportionala. Astfel masuratoarea tensiunii anodice se face extrem de precis ). Daca tensiunea e prea mica, se mareste factorul de umplere al semnalului PWM din invertor, si astfel tensiunea creste, cu pasi marunti, pana la atingerea valorii dorite (intr-o toleranta de 5V, care acum am setat-o la 2V - nu ca ar conta prea mult). Daca tensiunea pe tub e prea mare, se scade factorul de umplere. Pe scurt, acest mecanism de regularizare functioneaza cu o precizie ridicata, care se poate vedea in logurile aparatului, intinse pe mai multe luni.

Intamplarea de care vorbeam, a constat in "arderea" rezistentei R5. Tensiunea pe tub nu a mai putut fi masurata, softul aparatului a ramas deci pe valoarea 0, care fiind mai mica decat tensiunea de 400V presetata in soft, a inceput incrementarea factorului de umplere. Astfel, in realitate tensiunea a crescut necontrolat, mult peste intervalul de lucru al tubului , fapt ce a dus la blocarea microcontrolerului si deci si a invertorului, ocolind astfel distrugerea tubului prin oprirea alimentarii cu inalta tesniune.

 

Inchid paranteza.

 

 

Unele surse de specialitate indica cateva lucruri foarte interesante:

1. Odata cu imbatranirea tuburilor Geiger cu halogeni, bromul se absoarbe, prin reactii cu materiale din interiorul tubului. Astfel cantitatea de brom se poate imputina, rezultant in imposibilitatea efectuarii unei stingeri eficiente, si de aici un fenomen de avalansa, asociat cu distrugerea permananta a tubului. Pe scurt:

"The causes of failure of the G-M detectors used in the nucleonic

oil gauging system of USAF aircraft are presented. Exprrimental tests

performed on several tubes, in s:mulated aircraft environments, proved

that the detectors fail because of a depletion of the halogen quench

gas. A variety of surface analyses established that the halogon gas

reacted with both the cathodc and anode surfacoo; On the cathode the

halogen (bromine) attack was always co-located with lead deposits and

the only known sourec of load inside the countor is from the glass

solder used as the tube sealant.

The anode showed two types of bromine attack: A fairly uniform

attack of the entire surface and a highly locnlized attack on abraded

regions. Those abrasions wore evident on every dotector that failed

in tho simulntod aircraft environment.

Ilocommendations are mado to increase tho G-M tube longevity.

Implomonting those recommondation. require only minor modifications

to the basic system.;"

Pentru cei interesati documentul complet, este inca disponibil aici: http://www.dtic.mil/dtic/tr/fulltext/u2/746267.pdf

 

2. Panta palierului (viteza de numarare in raport cu tensiunea aplicata tubului). Alte surse din literatura de specialitate, indica:

"In general, the value of the slope must be less than 15 % to consider that the detector is in good conditions." Pentru tuburi Geiger noi se prezinta o panta mai mica de 3%.

Cu alte cuvinte prin variatia tensiunii pe tub, in limitele descrise de fabricant ca fiind parte a palierului, numarul de pulsuri numarate sa nu varieze cu mai mult de 15%.

Articolul complet, cu tot cu exemple e aici: http://www.inin.gob.mx/mini_sitios/docu ... -501D0.pdf

 

Ca sa raspund la aceste doua puncte, dar si la ideile punctate de Selena, am facut masuratorile necesare. Tubul SBM-19 e prezentat ca avand intervalul de functionare intre 350V - 475V . Tubul cu care am lucrat, nu pare sa functioneze bine la 350V dar rezultatele pe intervalul 375V- 450V arata excelent, in ciuda varstei tubului.

 

Masuratorile s-au intins pe mai multe ore, pentru a aduna date suficienta masurarii unei medii corecte.

Voltaj pe tub / Pulsuri numarate (radiatia de fond)

349.33 / 65.88

375.64 / 78.62

399.65 / 79.98

424.71 / 80.18

449.51 / 79.68

 

Detaliile experimentului si toate valorile masurate, culese direct de pe aparat, se gasesc in PDF-ul atasat.

 

Concluzia pare sa sugereze buna functionare a tubului, si a incadrarii fara dificultate in panta de 15% . De asemenea "anomaliile" masurate s-au terminat cu reintrarea tubului in regim de numarare normal, ceea ce ar fi fost improbabil in cazul unui tub defect.

Ce e ciudat e lungimea apropiata a acestor anomalii si forma asemanatoare a variatiei. Sa fie oare vorba de un cabinet dotat cu aparat roentgen care produce efect de cer? Grafice la rezolutia maxima (pt observarea formei) am postat aici:

http://www.pocketmagic.net/2013/01/urad ... n-reports/

 

Aparatul l-am reglat pe 375V acum (fata de 400V cat a fost din octombrie 2012 pana acum).

sbm_19.pdf

[radhoo]

Rezultatele pentru tubul folosit sunt:349.33 / 65.88375.64 / 78.62399.65 / 79.98424.71 / 80.18449.51 / 79.68fixez N1 = 78.62 , V1 = 375.64V , N2 = 79.68 si V2 = 449.51VPentru P = 100 * ((N2 - N1)/(V2-V1)) * (100 / ( (N1+N2) / 2)) obtin: 1.81060853 % , un parametru excelent!EDIT: Pentru ca nu stiu cat timp vor mai fi disponibile, am atasat si resursele citate mai sus.

Test Procedure for Geiger-Mueller Radiation Detectors MRNI-501D0.pdf

[Selena]

Se vede din fotografia postata ca detectorii sunt montati pe un suport in afara zidului cladirii. La ce inaltime, cat de accesibil este fata de vecini? De exemplu, coborand o sfoara cu "ceva" la capat pana la contor se poate face o farsa.Cine sa aiba instalatii "puternice" de radiatii X la cativa metri distanta? Efectul de cer care sa dea asa mare variatie presupune niste conditii mai speciale (tensiuni de accelerare foarte mari si detectori dedicati si cu volum mare).

[radhoo]

La cum vad eu lucrurile aparatul care e intr-adevar montat in exterior, e inaccesibil. Vecinii nu au nici cunostinte in domeniu nici cele necesare pentru o astfel de farsa. In apropiere exista un cabinet de tehnica dentara. Mi se pare improbabil , dar nu gasesc prea multe explicatii sa am din ce sa aleg. Dar asta pana termin detectorul redundant si atunci vom stim sigur ce si cum. Oricum va fi interesant de vazut cum se comporta tubul la 375V, cum l-am lasat acum.

[icar]

Cat despre deschide geamul pentru a "iesi" radonul, o singura persoana sustinea asta,

Mondan, ai incercat vreodata sa verifici asta??? Eu da, cu aparatul in mina! Si asa este!

Vad ca pe data de 12 februarie, viteza de numarare crescuta a tinut mai mult timp. Din pacate, cum spuneam im PM, este atipica pentru o cauza naturala.

lucrez sa implementez un al doilea contor redundant la sistem.

Numai ca trebuie sa-l pui la o arece distanta de primul. Inca o data, atentie la cimpurile de inalta frecventa.

Farse in principiu se pot face si cu un alt tub de raze X...

Si cine cara traful de alimentare dupa el?? Mai simplu, un ceas "cu fosfor".

e destul de sensibil pt raze x si luand in calcul intensitatea la care aceste raze sunt produse, ar putea duce usor la un varf pe grafic.

Ai luat in calcul grosimea si materialul carcasei???

O varianta ar mai putea fi ca viata tubului se apropie de sfarsit.

A, uie asta mi-a scapat! Da, este adevarat, daca gazul de extinctie este epuizat, la producerea unei ionizari, cascada nu se mai "stinge" ionizarile care apar fiind detectate ca pulsuri. Am patit asa ceva cu o sonda beta, de la RUP. Incearca sa-i faci o determinare a eficacitatii, daca e mai mare de 1%, contorul e dus.

Sa fie oare vorba de un cabinet dotat cu aparat roentgen care produce efect de cer?

Posibil, dupa aliura curbei. Dar trebuie avut in vedere posibilitatea detectiei de radiatie X, tinind cont de grosimea carcasei si natura materialului din care e construita.

Efectul de cer care sa dea asa mare variatie presupune niste conditii mai speciale (tensiuni de accelerare foarte mari si detectori dedicati si cu volum mare)

Nu neaparat. Eu am depistat acest efect la un cabinet de angiografie, aflat la etajul superior, cu o sonda beta, detector proportional (aparat UMo), suprafata cam 200 cm^2.

In apropiere exista un cabinet de tehnica dentara.

Unde, la ce distanta? In mod normal aceste cabinete nu ar trebui autorizate in zonele de locuit (bloc, case particulare) iar camera in care se afla iradiatorul nu are voie sa aiba ferestre.

[icar]

Ceva noutati????

[Stefan]

anamalie?

[icar]

Ca ma "deranjeaza" pe mine la aceste anomali este forma picului. Ca sa fie cauze naturale, cresterea ar trebui sa fie mai lenta, sa nu fie un pic ascutit, iar scaderea trebuie sa fie mult mai lenta. Asa pare ca o problema tehnica sau o interventie umana intentionata.