Statie de monitorizare a radiatiei de fond in Timisoara

[icar]

Premisa 1 este corecta dar mai trebuie adaugata si componenta Radiului, adica Radon.

Premisa 2 este iar corecta dar, ca si aici avem un dar, daca tu mergi numai pe radioizotopii de mai sus, ai cam construit aparatul degeaba, deoacrece acesta componenta nu variaza in timp, cu exceptia Radonului. Pe tine te inetreseaza "interventia" altor izotopi, naturali sau artificiali, care pot apare "accidental" in mediul ambiant. De aceea facusem referire la filtrarea GM-ului. Adica daca tot faci o treaba, fa-o bine! Ti-as mai sugera ceva, cauat un detector GM de volum mai mare, ceva de 50 cm lungime si 3 cm diametru, sau incearca cu o baterie de detectori.

Referitor la ploaie, in primele momente ale inceputului ploii, radioactiviatea "naturala", ca s zic asa, creste cu citeva zeci de procente dupa care revine la normal. Tema e cercetarea pentru utilizatorii forumui de ce.

Apoi, m-am uitat pe grafice, in unele zile ai o "crestere" a debitului ambiental (atentie, tu masori acolo microGy/h, nu micro Sv/h!!!). Ce-ti spune tie asta???? Probabil nimic. Pentru ca acel grafic sa fie util, trebuie sa trasezi pe el abaterile standard pentru fiecare doza in parte sau, cel putin, sa trasezi o dreapta ce reprezinta valoarea dozei semnificativ diferita fata de masurarea medie pe care determini tu. Altfel, acea "crestere" a valorii dozei ambientale nu-ti spune mai nimic. Intre 0,12 si 0,13 nu este o diferenta semnificativa din punct de vedere al statisticii.

skyshine = efect de cer si se refera la retroimprastierea radiatiilor de joasa energie pe moleculele de aer. Efectul se vede foarte bine la radiatiile X, de aceea cabinetele radiologice se construiesc fara geamuri! Am dat peste acest efect interesant la un spital din Bucuresti. Deasupra era un cabinet de angiografie, dedesupt biroul/cabinetul sefului. La fiecare angiografie, doza in birou crestea de pina la 100 de ori fata de fondul natural, din cauza efectului de cer. Pina la urma geamurile au fost zidite.

Indraznesc sa implementez o formula de calcul cpm -> uSv/h

Cum spuneam mai sus, tu masori uGy/h, adica doza absorbita, sau cita energie cedeaza radiatia in contor. Transformarea din Gy in Sv, adica din doza absorbita in doza echivalenta, trebuie sa ti cont de factorul de pondere al radiatiei, care, e drept, in cazul radiaitie gamma este in jur de 1.

Estimarea cps>uGy/h pentru etalonare este valabila doar in cazul dozelor mici, putin peste fondul natural de radiatii. Treaba nu este deloc liniara. Mai departe treaba se complica, intervenind factori de corectie legati de energia radiatiei (eficacitatea de detectie nu este liniara), electronica, timp de rezolutie etc. Etalonarea in acest caz se face folosind surse etalon si o sfera ICRU ori o fantoma, ca sa intri in definitia echivalentului de doza ambiental: echivalentul de doza intr-un punct din campul real de radiatie, ce ar fi produs de campul aliniat si expandat corespunzator in sfera ICRU la distanta d in profunzime, pe raza ce se opune directiei de incidenta a radiatiei.

Treaba este destul de complicata si sa face in laboratoare specializate. Ce poti face insa este sa compari indicatiile aparatului tau cu un aparat etalonat in Sv, folosind cel putin doua surse Cs-137 (660 keV) si Co-60 (1,1 Mev).

Sonda cu NaI(Ta) are o eficacitate mult mai buna decit un GM, insa este dificil de etalonat in uGy sau uSv deoarece eficacitatea depinde puternic de energia radiatiei. Se poate simti insa

foarte bine variatia fondului de radiatii chiat functie de ploaie sau ninsoare. Din pacate nu pate detecta radon.

Pentru radon ar fi trei solutii

- camera de ionizare cu pereti echivalenti aer. Trebuie sa aiba un volum de 2 - 3 litri, iar catodul il faci din plasa rara, din inox. Electrodul central il faci din cupru argintat cu diametrul de 3 - 5 mm. Izolatorul trebuie sa fie foarte bun, de preferat un inel de garda. Deoarece CI furnizeaza curenti, ai nevoie de un amplificator sensibil la sarcina. Pentru ca amplitudinea pulsului este proportionala cu energia radiatiei incidente, poti pune un discriminator cu fereastra sau cu parg pentru a decela alfa, beta si gamma.

- camera de ionizare cu circulatie de gaz, tot un volum de 2 - 3 litri, numai ca de data asta o legi la o pompa care sa-ti aduca aerul in camera. Aici treaba se complica nitel deoarece trebuie sa stii volumul de aer circulat, pentru a face etalonarile necesare.

- camera de ionizare cu membrana transparenta la radon. Aici deja intri in treburi industriale, nu stiu de unde se poate procura o astfel de membrana.

Asta e mult sau putin ???

Ce spuneam eu mai sus! Variatiile de doza sunt incluse in abaterea standard a masurarii, marimile nefiind semnificativ diferite, adica este doar o variatie a fondului data de diversi parametrii, parametrii ce pot fi si ai electronicii in sine. Radiatia fiind un termen exotic, cvasinecunoscut, poate fi un termen de masura si discutii interesante. Din pacate, alti factori de risc, tutunul, E-urile, stresul, accidentele rutiere, nu sunt atit de exotici, deci trec fara sa fie luati in seama desi produc un numar de victime impresionant mai mare decit efectele radiatiei.

O radiografie dentara ne expune la maxim 10 μSv

Aici te contrazic nitel, doza locala este mult mai mare, putind ajunge pina la 10 mSv, dar daca vorbim in termeni de doza efectiva, sigur aceasta este mult mai mica. Nu mai stiu care este factorul tisular pentru os si piele dar se poate gasi in tabele. La o radiografie pulmonara doza echivalenta este in jur a 50mSv, dar si aici vorbim de doza locala.

LE: in salina din turda tin minte ca erau 0.05μSv/h, un mediu cu adevarat sanatos!

Scuze, dar din ce punct de vedere?????

simturile nu ne ajuta sa ne ferim de acest pericol.

Esti sigur??? Ai intrat vreodata intr-un cabinet de radiologie pulmonara, cu ventilatia defecta???? A ce miroase???

Bun, treaba asta cu sanatatea si radiatiile este mai mult o speculatie. Efectele deterministe apar la doze foarte mari. Asa ca termeni de comparatie, o doza incasata la expunere unica in jur de 350 mGy produce efecte detectabile, adica o modificare a formulei hematopietice, dar modificarea este reversibila, la o doza de peste 2000 mGy incep starile de rau general, varsaturi, caderea parului, inrosirea pielii, diaree, modificarile devin ireversibile, o doza de 4000 mGy este considerata 50% letala, peste 6000 mGy incasati se moare sigur. Comparati cu fondul natural de radiatii, sau cu o radiografie dentara, ca alte surse de expunere la radiatii nu prea mai sunt. Nu vorbim de accidentele sau incidentele nucleare.

Tot ca termen de comparatie, doza ambientala pe acoperisul centralei de la Cernobil a fost de 70000 mGy/h. Si au lucrat oameni acolo, care traiesc bine mersi si in ziua de azi, dar multi fumatori au murit, intre timp, de cancer pulmonar!!!

[radhoo]

Icar, inca o data apreciez raspunsul, si detaliile prezentate. Din pacate comunicarea prin intermediul unui forum e mai greoaie, asa ca am sa raspund pe rand, introducand citate din textul tau.

Referitor la ploaie, in primele momente ale inceputului ploii, radioactiviatea "naturala", ca s zic asa, creste cu citeva zeci de procente dupa care revine la normal. Tema e cercetarea pentru utilizatorii forumui de ce.

Lumea nu-si prea face temele, asa ca nu o sa las intrebarea fara raspuns. Ploaia dizolva printre altele si produsi ai radonului, cum sunt Po218, Pb214,Bi214, Po214 . Acestia contribuie la cresterea nivelului detectat. Revenirea la normal se intampla odata cu dezintegrarea produsilor mentionati, care au o viata scurta (3.05minute, 26.8minute, 19.7minute, respectiv 0.16 milisecunde). Din pacate nu am reusit sa ilustrez asta inca! La prima ploaie din zilele trecute, am avut probleme cu reteaua si am pierdut primele 12 ore de date!

 

Apoi, m-am uitat pe grafice, in unele zile ai o "crestere" a debitului ambiental . Ce-ti spune tie asta???? Probabil nimic. Pentru ca acel grafic sa fie util, trebuie sa trasezi pe el abaterile standard pentru fiecare doza in parte sau, cel putin, sa trasezi o dreapta ce reprezinta valoarea dozei semnificativ diferita fata de masurarea medie pe care determini tu. Altfel, acea "crestere" a valorii dozei ambientale nu-ti spune mai nimic. Intre 0,12 si 0,13 nu este o diferenta semnificativa din punct de vedere al

Sugestia e buna, am sa incerc sa o implementez: Consider masurarea medie la valoarea de 0.12 . Am sa trag o linie pe grafic la aceasta valoare, cu o culoare diferita. Va putea fi folosita ca si reper.

Dar si fara ea, am tinut deja minte care e valoarea medie si pot usor sa observ diferentele, dar o persoana care intra pentru prima data, intr-adevar nu va putea semnala altceva decat linia de medie a ultimelor valori. Iata cum arata evolutia pe ultimele 20 de zile, cu o integrare a valorilor la interval de 4 ore.

http://www.pocketmagic.net/uradmonitor/ ... ize=xlarge

Sau in CPM:

http://www.pocketmagic.net/uradmonitor/ ... ize=xlarge

Nu le pun ca poza, ca sunt mari, dati voi click pe linkuri.

 

 

(atentie, tu masori acolo microGy/h, nu micro Sv/h!!!)

...

Cum spuneam mai sus, tu masori uGy/h, adica doza absorbita, sau cita energie cedeaza radiatia in contor. Transformarea din Gy in Sv, adica din doza absorbita in doza echivalenta, trebuie sa ti cont de factorul de pondere al radiatiei, care, e drept, in cazul radiaitie gamma este in jur de 1.

...

Aici te contrazic nitel, doza locala este mult mai mare, putind ajunge pina la 10 mSv, dar daca vorbim in termeni de doza efectiva, sigur aceasta este mult mai mica. Nu mai stiu care este factorul tisular pentru os si piele dar se poate gasi in tabele. La o radiografie pulmonara doza echivalenta este in jur a 50mSv, dar si aici vorbim de doza locala.

Diferenta intre Gy si Sv nu mi-e straina, dar nu pretind ca le stiu pe toate. Asa ca hai sa vedem ca le-am inteles bine: Pe scurt Gy masoara doza absorbita, de orice material, ca si o masura a cantitatii de energie transferata masei (1Gy = 1J/Kg).

Sievert se refera la doza absorbita de un tesut biologic (1Sv = 1J/kg_de_tesut), adica masoara echivalentul de doza, dintr-o perspectiva de interes a distrugerii care o cauzeaza radiatia tesuturilor vii prin transferul de energie. Daca raportam echivalentul de doza la tipul tesutului, vorbim de doza efectiva.

Personal, avand interes pentru fizica mult peste interesul pentru medicina, as fi optat sa folosesc Gray. Dar:

a)- valorile in gray nu se regasesc in tabele care indica limitele suportate de corpul uman si daunele cauzate pentru ca nu asta masoara. Utilizatorul de rand nu va sti la ce este expus.

b)- majoritatea dosimetrelor comerciale afiseaza echivalentul de doza in uSv si ar aparea incompatibilitati la compararea datelor intre graficele mele si ce indica un dosimetru. Vezi poza atasata

c)- masor radiatia de fond, preponderent radiatie Gamma. Pentru Gamma Energiile aborbite de o materie stearpa sau de una vie sunt identice, datorita puterii mari de penetrare a radiatiei gamma. Cu alte cuvinte, pentru raze X si radiatie Gamma, 1Gy = 1Sv, reprezentand o absortie egala a energiei fara a tine cont de materia care o absoarbe.

 

Pentru alte tipuri de radiatie, literatura indica urmatorii coeficienti:

raxe x, gamma, beta: 1

neutroni: intre 2.5 si 5, in functie de energie

protoni: 2

alpha: 20

O doza absorbita de 1Gy protoni, raportata la tesut viu va insemna o doza echivalenta de 2Sv

 

In ce priveste doza efectiva, intra in calcul factorul tisular, pe care l-ai mentionat. Pentru ca am un tabel la indemana , am sa postez datele:

Organe sexuale 0.08

Maduva rosie 0.12

Colon 0.12

Plamani 0.12

Stomac 0.12

Sani 0.12

Vezi urinara 0.04

Ficat 0.04

Esofag 0.04

Tiroida 0.04

Piele 0.01

Suprafata oaselor 0.01

Glande salivare 0.01

Creier 0.01

Restul corpului 0.12

Doza primita de corp poate fi divizata conform acestor ponderi pentru a identifica zonele afectate mai puternic.

 

E bine, e rau, ce sugestii poti sa imi dai?

 

Estimarea cps>uGy/h pentru etalonare este valabila doar in cazul dozelor mici, putin peste fondul natural de radiatii. Treaba nu este deloc liniara. Mai departe treaba se complica, intervenind factori de corectie legati de energia radiatiei (eficacitatea de detectie nu este liniara), electronica, timp de rezolutie etc. Etalonarea in acest caz se face folosind surse etalon si o sfera ICRU ori o fantoma, ca sa intri in definitia echivalentului de doza ambiental: echivalentul de doza intr-un punct din campul real de radiatie, ce ar fi produs de campul aliniat si expandat corespunzator in sfera ICRU la distanta d in profunzime, pe raza ce se opune directiei de incidenta a radiatiei.

Treaba este destul de complicata si sa face in laboratoare specializate. Ce poti face insa este sa compari indicatiile aparatului tau cu un aparat etalonat in Sv, folosind cel putin doua surse Cs-137 (660 keV) si Co-60 (1,1 Mev).

Asta am facut, dar am folosit Cesiu-137 si Americiu-241 pentru ca asta am avut. O sursa slaba de Co-60 pe care o aveam, e demult terminata (un alt tub electronic).

Am folosit dosimetrele Radex1706 si Terra-p MKS05, pentru ca asta am avut, dar sunt dezamagit sa spun ca Radex-ul nu e compensat pentru raspunsul la energie. Terra-P-ul are tubul imbracat intr-un scut de metal, probabil plumb, cu o fereastra care se poate deschide.

Radex-ul are pentru detectie doua tuburi SBM-20 parca, dar le are pe degeaba.

 

Cometarii?

 

Ce se intampla daca as folosi un tub mai putin sensibil pentru a trata problema dozelor mai mari? Ceva de genul un ansamblu format din SBM-19 si sa zicem un STS-1 sau un SI-1?

Esti sigur??? Ai intrat vreodata intr-un cabinet de radiologie pulmonara, cu ventilatia defecta???? A ce miroase???

Sunt foarte sigur. Ce spui tu necesita cunostinte de chimie, si asta inseamna deja prelungirea simturilor care echivaleaza deja cu construirea de aparate conexe.

"Omul de rand", cel fara cunostinte de specialitate, nu va sti sa se fereasca de radiatii. Va putea sta mult si bine intr-un mediu contaminat si nu va lua nici o masura pana nu va simti greata si alte simptome.

In schimb, ia "omul de rand" si baga-i mana in foc, o sa vezi ce reactie rapida are.

La asta m-am referit, si de aici nevoia de instrumente.

 

Bun, treaba asta cu sanatatea si radiatiile este mai mult o speculatie.

Sunt de acord, si subiectul ma depaseste. In prezent ma opresc des, stau si citesc si incerc sa inteleg. Cred ca realizezi ca sunt continuu intr-un pericol de a trage concluzii false.

Ma preocupa sa duc proiectul la o forma finala, in care datele sa fie culese corect si sa poata folosi la a face observatii riguroase, corecte. Nu planuiesc sa-l tin conectat luni de zile non stop, pe degeaba.

De asta am si initiat discutia pe forum, asa greoaie cum e, pentru a clarifica din multele aspecte implicate.

 

 

LE: in salina din turda tin minte ca erau 0.05µSv/h, un mediu cu adevarat sanatos!

Scuze, dar din ce punct de vedere?????

Asa relative cum sunt toate, contextul discutiei era o expunere la o doza cat mai mica de radiatii, precum si beneficiile aduse celor cu probleme la sistemul respirator. Nu intentionam sa sune a paranoia vis-a-vis de expunerea la radiatii.

Cu toate acestea stim cu totii ca de fiecare data cand celulele noastre se regenereaza, amplifica eroarile transmise lanturilor adn prin copierea imperfecta si scurtarea telomerilor. Nu ar fi de dorit sa nu mai avem de reparat si de pe urma particulelor invizibile care ne bombardeaza? Atitudinea mioritica in fata mortii mie nu-mi place.

 

Sonda cu NaI(Ta) are o eficacitate mult mai buna decit un GM, insa este dificil de etalonat in uGy sau uSv deoarece eficacitatea depinde puternic de energia radiatiei. Se poate simti insa

foarte bine variatia fondului de radiatii chiat functie de ploaie sau ninsoare. Din pacate nu pate detecta radon.

Pentru radon ar fi trei solutii

- camera de ionizare cu pereti echivalenti aer. Trebuie sa aiba un volum de 2 - 3 litri, iar catodul il faci din plasa rara, din inox. Electrodul central il faci din cupru argintat cu diametrul de 3 - 5 mm. Izolatorul trebuie sa fie foarte bun, de preferat un inel de garda. Deoarece CI furnizeaza curenti, ai nevoie de un amplificator sensibil la sarcina. Pentru ca amplitudinea pulsului este proportionala cu energia radiatiei incidente, poti pune un discriminator cu fereastra sau cu parg pentru a decela alfa, beta si gamma.

- camera de ionizare cu circulatie de gaz, tot un volum de 2 - 3 litri, numai ca de data asta o legi la o pompa care sa-ti aduca aerul in camera. Aici treaba se complica nitel deoarece trebuie sa stii volumul de aer circulat, pentru a face etalonarile necesare.

- camera de ionizare cu membrana transparenta la radon. Aici deja intri in treburi industriale, nu stiu de unde se poate procura o astfel de membrana.

Am notat, am sa vad ce pot sa fac. Mi-am procurat rezistente in sticla de 100G si 1000G cu toleranta de 5%. jFET-uri sensibile si amplificatoare operationale cu zgomot mic. Cred ca va trebui sa vad ce pot incropi cu ele.

Teama mea cea mai mare, e balanta intre sensibilitate si stabilitate. Ma tem ca voi ajunge sa am o camera de ionizare care variaza prea mult sa pot folosi datele.

 

 

skyshine = efect de cer si se refera la retroimprastierea radiatiilor de joasa energie pe moleculele de aer. Efectul se vede foarte bine la radiatiile X, de aceea cabinetele radiologice se construiesc fara geamuri! Am dat peste acest efect interesant la un spital din Bucuresti. Deasupra era un cabinet de angiografie, dedesupt biroul/cabinetul sefului. La fiecare angiografie, doza in birou crestea de pina la 100 de ori fata de fondul natural, din cauza efectului de cer. Pina la urma geamurile au fost zidite.

Ar fi grozav sa pot citi mai mult despre acest efect. Daca ai referinte te rog trimite-mi.

 

Ti-as mai sugera ceva, cauat un detector GM de volum mai mare, ceva de 50 cm lungime si 3 cm diametru, sau incearca cu o baterie de detectori.

Am tubul din imaginea atasata:

De asemenea am mai multe SBM-19 care le-as putea pune in paralel. La ce beneficii te gandesti?

[icar]

Ploaia dizolva printre altele si produsi ai radonului, cum sunt Po218, Pb214,Bi214, Po214

Corect, toata stima!

Iata cum arata evolutia pe ultimele 20 de zile, cu o integrare a valorilor la interval de 4 ore.

Mmmm, ma tem ca nu am fost inteles. Ca doua marimi sa fie semnificativ diferite, trebuie ca diferenta lor sa fie egala sau mai mare decat trei abateri standard ale diferentei. Adica, daca avem doua marim A si B, acestea sunt semnificativ diferite daca A-B (in modul) > 3 sigma (nu pot scrie literea greceasca) (A-B) unde sigma, adica abaterea standard este data, in cazul nostru, de radical doza impartit la timpul de masurare. Ei bine, aceasta valoare trebuie trecuta pe grafic ca sa vad ca ce masor difera intr-adevar de valoarea variatiei nesemnificative a masurarii. Adica graficul sa arate cam asa:

Sievert se refera la doza absorbita de un tesut biologic (1Sv = 1J/kg_de_tesut)

Nu, aici e greseala, ce spui tu se numeste doza absorbita in tesut si se masoara tot in Gy. Doza echivalenta este doza absorbita mediata pe tesut, inmultita cu un factor de pondere al radiatiei (ce poate varia intre 1 si 20, functie de energia si tipul radiatiei) si se masoara in Sv. Nu are legatura cu "interes a distrugerii care o cauzeaza radiatia tesuturilor vii prin transferul de energie." Nu stiu cum sa ma fac inteles, normal ca e vorba de distrugeri in tesut dar nu asta masoara Sivert-ul. La doze mari nici nu se mai vorbeste de echivalent de doza, ci de doza absorbita.

Daca raportam echivalentul de doza la tipul tesutului, vorbim de doza efectiva.

Nu, nici aici nu e bine, doza efectiva este o marime egala cu suma, peste tesuturile(organele) specificate (supuse iradierii), produselor dintre doza echivalenta in tesutul/organul iradiat, si factorul corespunzator de ponderare al tesutului. Diferenta, se observa, este ca prima data ne referim la un factor de pondere specific radiatiei, pe cind in celalalt caz ne referim la un factor de pondere specific tesutului. Sunt doua marimi total diferite.

as fi optat sa folosesc Gray.

Cum spuneam Gy se foloseste doar in cazul dozelor foarte mari, cind acesti factori isi pierd importanta.

a)- valorile in gray nu se regasesc in tabele care indica limitele suportate de corpul uman

Pai e si normal, pentru ca aici intervin factorii de ponderare ai radiatiei si cei tisulari.

b)- majoritatea dosimetrelor comerciale afiseaza echivalentul de doza in uSv

E, aici treba depinde de seriozitatea firmei. Multi etaloneaza aparatele in Sv considerind ca pentru radiatia gamma factorul de pondere este 1.

Deocamdata atit, o sa revin, pentru ca mai sunt multe de lamurit in ce ai scris tu mai sus.

[radhoo]

Mmmm, ma tem ca nu am fost inteles. Ca doua marimi sa fie semnificativ diferite, trebuie ca diferenta lor sa fie egala sau mai mare decat trei abateri standard ale diferentei. Adica, daca avem doua marim A si B, acestea sunt semnificativ diferite daca A-B (in modul) > 3 sigma (nu pot scrie literea greceasca) (A-B) unde sigma, adica abaterea standard este data, in cazul nostru, de radical doza impartit la timpul de masurare. Ei bine, aceasta valoare trebuie trecuta pe grafic ca sa vad ca ce masor difera intr-adevar de valoarea variatiei nesemnificative a masurarii. Adica graficul sa arate cam asa:

Excelent, mersi de desen si explicatii! Am sa implementez optiunea cat de curand.Am facut un articol in romana. Pot sa te deranjez din nou, rugandu-te sa arunci o privire pentru eventuale greseli majore in explicatiile date acolo?Adresa e: http://www.pocketmagic.net/?p=3253

[icar]

c) si aici interpretarea este putin gresita. Cum spuneam, factorul de pondere pentru radiatie nu depinde de natura materiei, ci de a radiatie.

Cum am scris mai sus, pentru gamma, fatorul de pondere este aproximativ 1, deci 1Gy poate fi considerat egal 1Sv. In rest este corect.

Defapt, singura marime ce poate fi masura este kerma ( kinetic energy realesed in material) si reprezinta energia cinetica transferata prin interactii de un fascicul de radiatii indirect ionizante particulelor incarcate secundare, in elementul de masa. Aceasta valoare se gaseste in tabele pentru fiecare izotop in parte.

In privinta dozei efective este corect.

Sursa de americiu nu stiu cit de folos iti este, energia d 60 keV pe care o are radiatia gamma este undeva in zona de eficacitate ridicata a contorului, deci rezultatele vor fi eronate cind masori Co-60, sa zicem. Daca ai o sursa de Cs-137, cauta in tabele sa vezi care este kerma pentru cesiu si pornind de la aceasta, determini doza care ar trebui data la diferite distante, putind astfel etalona aparatul. Poti folosi si RADEX-ul dar nu cu sursa de americiu, din cauza necompensarii sondei. La TERRA-P, trebuie vazut ce face acea fereastra, probabil permite masurarea radiatiei beta. Nu cred ca filtrul este de plumb, acesta poate atenua radiatii cu energii destul de mari, nu numai cea de 50-100 keV. De obicei se foloseste cupru, fier si/sau plastic.

Folosind un detector "mai putin sensibil" poti intr-adevar masura doze mari, dar pierzi in zona dozelor mici. RUP-1 are astfel de detectori, unul de tip SI-37G pentru varianta X1 si unul de tip SI-3BG pentru varianta x10. Adica, pentru fondul natural de radiatii, primul detector are o rata de numarare de 2 cpm, pe cind al doilea doar 0,2 cpm.

Va putea sta mult si bine intr-un mediu contaminat si nu va lua nici o masura pana nu va simti greata si alte simptome.

Sa facem o precizare: mediu contaminat e una, contaminarea putind fi de suprafata sau a aerului, iar cimp de radiatii este cu totul altceva, desi o contaminare creaza un cimp de radiatii. Diferenta este ca acea contaminare...contamineaza, adica materialul radioactiv poate sa se depuna pe haine sau sa patrunda in corp, cum a fost la Cernobil. Daca parasesti locul contaminat, radiatia nu inceteaza sa-si faca prezenta datorita materialului radioactiv depus pe haine sau ingerat. In cazul cimpului de radiatii, corpul suporta consecintele iradierii, dar parasind zona, radiatia dispare, ca sa zic asa.

Apoi, in privinta simptomelor, oho, pina la greata si varsaturi e destul. Cum ziceam si mai sus, aceste simptome apar la doze foarte mari, in caz de accident nuclear. Revenind la Cernobil, desi doza echivalenta la un metru de sol a fost in Romania, in primele zile, intre 10 - 100 uSv/h, nimeni nu a avut greturi sau varsaturi, desi doza incasata, pe o zi, a putut fi, in cel mai rau caz, de 2400 uSv. Un cetatean de rind, nu are cum sa incaseze doze atit de mari in mod obisnuit, nu are de unde. Doze medii si mari se incaseaza doar in cazul tratamentelor/investigatiilor medicale, si atunci sub control strict.

La asta m-am referit, si de aici nevoia de instrumente.

Bun, am inteles asta, dar voiam sa spun ca si radiatiile ...au miros!

contextul discutiei era o expunere la o doza cat mai mica de radiatii, precum si beneficiile aduse celor cu probleme la sistemul respirator.

Da, in cazul beneficiilor aduse respiratiei, perfect de acord, in rest....Stii ca apele termale de la Felix, la care ne inghesuim cu totii, sa scapam de reuma sunt ...radioactive???? Stii ca apele din zona Clujului au un continut ridicat de radon??? Si nu moare nimeni! Ba mai mult, se zice ca maimuta a picat din pom si si-a pierdut coada tocmai din cauza...radiatiei. Una peste alta, mult mai multi oameni mor in accidente de masina, din cauza E-urilor sau a tutunului si bauturii, dar nimeni nu se agita pentru asta. Si crede-ma, nu ma refer la paranoia, asta deja e alt subiect de discutie, ci doar la exotismul termenului. In institut am cunoscut oameni care se fereau de radiatii ca dracu de tamiie, ca nu li se mai scoala, dar se imbatau in fiecare simbata si duminica, uitind ca alcoolul duce sigur la impotenta, nu radiatiile!!!!

Nu ar fi de dorit sa nu mai avem de reparat si de pe urma particulelor invizibile care ne bombardeaza?

Aici gresesti putin. Intii o intrebare: stii ca pentru celula, a lua o bulina de algocalmin este echivalent cu a incasa o doza de 10mSv??? Si, nu mai luam algocalmin???? Efectele radiatiei asupra celulei sunt, in principal, cele de radioliza a apei din celula, adica aparitia de radicali foarte activi, O si OH, si nu neaparat fenomene fotoelectrice in gene, pe care sa le distruga. Celula stie sa se apare de "intrusi" si-si face lectiile bine, altfel am fi pieri demult, si nu din cauza radiatiilor.

Ma tem ca voi ajunge sa am o camera de ionizare care variaza prea mult sa pot folosi datele.

Da, ar fi o problema, dar daca faci discernerea dupa amplitudinea radiatiilor s-ar putea ca problema sa nu mai fie. La CI principala greutate este partea de izolare a electrozilor si alegerea dimensiunilor incit sa nu ai recombinari pe traseul catod anod.

Daca ai referinte te rog trimite-mi.

Din pacate nu am mai mult, am invatat despre el la cursuri, cind am facut scoala. Relatii si formule...cine la mai tine minte!

La ce beneficii te gandesti?

Masurind radiatii la nivel de fond, volumul mare face ca probailitatea de a produce ionizari in volumul util este mai mare, deci detectorul este "mai sensibil". Asta se vede si in rata de numarae a fondului, care ste putin mai mare decit a unui detector de dimensiuni mai mici. Din pacate se va ineca la doze mari sau ai erori la masurarea unor surse apropiate de detector.

O sa citesc si cele din adresa indicata.

[radhoo]

O noua versiune, 3.3.130

SERVER:

- am adaugat grafice noi, pt presiune barometrica (senzorul bmp085) si temperature 3 (senzorul bmp085)

CLIENT:

- dht11 (senzor temperatura+umiditate) a fost inlocuit cu dht22 (mai performant)

- am adaugat senzorul bmp085 , de presiune si temperatura (acum 3 senzori indica temperatura: DS1820, DHT22 si BMP085)

- o noua placa PCB pentru senzori

- un scut impotriva soarelui, pentru a nu influenta datele citite de senzori

- cod pentru BMP085 , DHT22, si interfata I2C folosita de BMP085

- atmega168 a fost inlocuit cu atmega328p, din cauza softului care a crescut in dimensiuni (Atmega168 are 16KB de memorie, Atmega328p are 32K)

 

Trecerea de la mega168 la 328p a fost fara probleme. Sunt putin ingrijorat de datele privind umiditatea, cele inregistrate pana acum cu DHT11, par sa fie la alta scala decat DHT22. Pentru a nu pierde intervalul integistrat, probabil va trebui sa fac o compensare.

BMP085 e grozav, cu toate ca mi-a dat batai de cap cu interfata I2C care o foloseste. Pe baza presiunii se poate estima altitudinea, bine de stiut pe cand voi incerca sa lansez baloane in atmosfera.

 

Schema 3.3.130

 

Noul grafic de temperatura cu datele de la BMP085:

http://www.pocketmagic.net/uradmonitor/public.php?param=temp3&size=large

 

Si graficul de presiune barometrica cu datele de la BMP085, afisat in pascali (pe siteurile meteo veti gasi adesea in hPa, adica HectoPascali)

http://www.pocketmagic.net/uradmonitor/public.php?param=pressure&size=large

 

Valorile par corecte

[radhoo]

Am raspuns invitatiei lui Andrei Borosovici, si astfel am participat la emisiunea lui, pe TVR3 , unde am avut ocazia sa prezint, in linii mari, detalii din spatele acestui proiect:OhuANUFjQc8 Celor interesati le doresc vizionare placuta

[radhoo]

Proiectul a facut atentia celor de la Hack a Day, unde a stat azi pe prima pagina:

 

http://hackaday.com/2012/12/07/online-r ... g-station/

 

[Stefan]

Mike7 says:

December 7, 2012 at 2:38 pm

 

omg!

 

“Сделано в СССР” – “Made in USSR”.

Felicitari pentru proiect!

 

ma poti ajuta cu partea de client, php si sql? (ceva exemple) m-am chinut azi toata ziua cu arduino + enc28j60 si am reusit nimic.

[radhoo]

Da, cu cea mai mare placere.Legat de CCCP, sunt tari americanii astia, am mai vazut de cateva ori reactii similare. Cred ca sunt reminiscente din perioada razboiului rece, a ramas in ei o atitudine ostila fata de ce a insemnat cccp.Dar sa revenim la oile noastre. Ce microcontroler ai in placa arduino?

[Stefan]

ATMEGA328 (Duemilanove). cel mai interesant a fost acest link http://openenergymonitor.org/emon/node/48 dar nu am reusit sa accesez folderul cgi-bin

 

acum am online asta: http://electronicstefan.selfip.com/ , de la tuxgraphics.

[radhoo]

328 mi se pare foarte bun, asta folosesc si eu acum, dar fara bootloaderul de Arduino, care consuma memorie dar nu da nimic in schimb (doar acel mediu prietenos de dezvoltare, care in prima faza pare ok ,dar mai tarziu incurca).

Atmega8 se comporta ciudat in acelasi circuit, blocarile partii de retea fiind frecvente.

La fel si atmega168, totusi mai bine ca atmega8.

Atmega328 s-a comportat cel mai bine din 3, e ciudat, vorbim de soft identic.

 

Felicitari pentru webserver-ul cu temperatura! Pare sa functioneze brici

 

Pentru ca folosesti libraria de la tuxgraphics, directia e simpla:

 

1. Partea de server . Te pot ghida spre realizarea unui script php, care sa accepte cereri de GET sau de POST primite de la clientul tau.

2. Partea de client . Spre deosebire de webserverul care il ai acum, placa ta arduino va trebui sa devina client, si in loc sa deschida portul 80 tcp/ip unde alti clienti se pot conecta, sa devina ea insasi un client ,care deschide un socket TCP/IP spre portul 80 al unui server, unde prin cereri GET sau POST , transmite secvente de date.

 

Pentru partea de server , vei avea nevoie de un server PHP. Poti sa-ti instalezi unul local, am vazut ca folosesti DDNS/Selfip dar cel mai bine e sa incerci sa folosesti direct unul la distanta, poti de exemplu sa-ti faci un cont pe xhost.ro , sau alte site-uri care ofera php.

Odata facut contul , vei putea folosi un script php simplu, care scrie intr-un fisier de debug datele primite . De acolo vei putea sa-ti faci o baza de date care sa le stocheze pentru prelucrari ulterioare, inclusiv afisarea lor intr-o pagina web. Scriptul php de test ar putea arata asa:

<?php	function debug($msg) {	$fpx = fopen("debug.txt","a");	fwrite($fpx, $msg."\r\n");	fclose($fpx);	return 1;}$temp = $_GET['temp'];$pass = $_GET['pass']; if ($pass != "parola ta") die('');if ($temp != "") {		debug($temp);}?>

Salveaza-l ca si upload.php

Daca scriptul primeste cereri GET, care au doi parametri, temp si pass, iar pass are valoarea corecta (parola ta), valoarea lui temp va fi scrisa in fisierul debug.txt . Inainte de a folosi scriptul, asigura-te ca fisierul debug.txt exista, si ca are permisiunile de scriere (pune-i ca sa nu fie probleme).

Pe masura ce vin date, le vei putea vedea in fisierul debug.txt

 

2. PArtea de client. Aici lucrurile sunt mai complicate, dar poti merge pe ceea ce ofera libraria tux. Iti recomand urmatoarele:

- suport DHCP : cand conectezi placa in reteaua ta, va primi un IP alocat dinamic. In acest fel vei putea monta placa in orice retea, fara a reprograma atmega-ul pt noua clasa de ipuri

- construieste clientul folosind exemplul din librarie. Vei putea apoi sa modifici pentru nevoile tale. Daca descarci libraria de la :

http://tuxgraphics.org/common/src2/article09051/

Ultima versiune 5.1, link direct: http://tuxgraphics.org/common/src2/arti ... 5.1.tar.gz

In interior vei gasi directorul client-www-dhcp . Poti incepe cu test_dhcp_www_client_adc0.c

E un exemplu de client , care primeste ip prin dhcp, si apoi citeste valori analogice de la adc0, pe care le raporteaza prin GET pe un server.

Poti sa scoti partea cu conversia ADC, si in locul ei sa pui codul pt DS18B20.

Mai trebuie sa schimbi: static const char webserver_vhost[]="tuxgraphics.org"; , in adresa serverului tau care ruleaza php

si

client_browse_url(PSTR("/cgi-bin/upld?pw=sec&action=btn&ethbrd_ip="),urlvarstr,webserver_vhost,&browserresult_callback,otherside_www_ip,otherside_www_gwmac); 

devine:

client_browse_url(PSTR("/upload.php?pass=parola_ta&temp="),urlvarstr,webserver_vhost,&browserresult_callback,otherside_www_ip,otherside_www_gwmac); 

unde in urlvars ai pus valoarea temperaturii citiita de la senzor.

 

In linii mari asta e tot, succes!

[radhoo]

Prima zapada:

[Stefan]

- 328 am doar pe arduino, pe placa de la tuxgrapgicxs folosesc 168 dar o sa-i fac un upgrade la 328

- la arduino imi place fix mediul prietenos si rapiditatea de programare (ca la o placa de dezvoltare). pentru modulul de la tux trebuie sa instalez AVR-studio, programator separat (clona pe USB cu fite), drivere, fire si imi e cam lene acuma. Dupa ce imi cumpar un 328, nu vreau sa sterg bootloader-ul din asta, o sa incerc si stack de la tux.

- foarte buna treaba cu DHCP, o sa testez tot cand soseste 328-ul. Am mai testat niste stackuri de la tux si le schimbam ip-ul cu ajutorul unui jumper la pornire (metoda antica).

 

Mesajul tau a fost de mare ajutor, mai ales codul simplu in php. Pana acum am facut asa:

- am instalat xampp pe localhost;

- am urcat fisire upload.php si debug.txt;

- am trimis de la client (arduino + enc) ip-ul clientului spre server; (momentan nu ma interesat ce trimite dar trimite)

http://electronicstefan.selfip.com/debug.txt (http://79.115.75.122/debug.txt daca "sarim" peste DNS)

 

Am incercat fix acelasi lucru pe serverul unde am blogul dar nu a mers, m-am incurcat in structura de foldere, ip ... . Cum imi dau seama daca arduino (clientul) trimite date catre server? in arduino nu am nimic legat de gateway-ul routerului si nu imi dau seama cum "stie" calea de iesire, daca o stie.

 

plen= es.ES_fill_tcp_data_p(buf,0, PSTR ( "GET /upload.php?pwd=mypass&temp=" ) );        for(i=0; client_ip[i]!='\0'; i++){            buf[TCP_DATA_P+plen]=client_ip[i];            plen++;        }

temperatura 18B20

plen= es.ES_fill_tcp_data_p(buf,0, PSTR ( "GET /upload.php?pwd=mypass&temp=" ) );        for(i=0; sensorData[i]!='\0'; i++){                        buf[TCP_DATA_P+plen]=sensorData[i];                plen++;        }

p.s: ce imi place ca nu mai stochez datele in mcu

Multumesc radhoo

[Stefan]

m-am chinut doua zile cu niste librarii vechi si "ametite" pentru a obtine nimic. cand functiona una nu functiona cealalta si tot asa (DHCP, client, gateway, senzor, server ...).

pana la urma am gasit o libarie noua, cu DHCP si un exemplu de client pentru ea, unde am efectuat modificarile necesare si acum trimite "variabilele" catre server.

 

Rezultatul:

http://www.electronicstefan.ro/_scripturi_/debug.txt (temperaturile nu sunt reale, nu m-am prins cum se foloseste lib. 1Wire din arduino cel nou).

O sa te mai deranjez la partea de grafice, daca ai timp. Am incercat PHPGraphLibsi si phpMyGraph dar nu ma pricep la citirea datelor din .txt si introducele lor in array.