franzm Postat Septembrie 30, 2012 Partajează Postat Septembrie 30, 2012 ..Asta e motto-ul tau.Nu-i asa?..Da. Si fiind al meu, se refera la ceea ce scriu eu pe forum, nu la contributiile celorlalti participanti. Si ca sa nu se simta nimeni atacat, am sa-l schimb.Sper ca asa e bine. Link spre comentariu
Vizitator saa1293 Postat Septembrie 30, 2012 Partajează Postat Septembrie 30, 2012 cu siguranta cel care posteaza o greseala va afirma ca e corecta informatia.Interesante propunerile voastre si foarte obiective.Eu cred ca mai simplu ar fi ca autorii proiectelor sa aibe posibilitatea sa-si modifice si sa-si corecteze greselile.Ar fi complicat de realizat asa ceva?Stim cu totii ca acest site este plin de teribilisti si de greseli.Daca ne gindim ca se uita si la noi si cei mult mai avansati decitputem crede noi concluzia finala nu e greu de ghicit.Ne facem de ris. Link spre comentariu
Vizitator saa1293 Postat Septembrie 30, 2012 Partajează Postat Septembrie 30, 2012 Totusi , Franzm are dreptate . Elforum este un forum de electronica , noi nu promovam pseudostiinta . Mai era un user pe aici care batea campii la greu , semihabarnist cu mare succes la analfabetii pe care ii consilia , masura UBE etc .E ceva rau in a masura ube-ul tranzistorilor?Dar ugs-ul? Link spre comentariu
Vizitator saa1293 Postat Septembrie 30, 2012 Partajează Postat Septembrie 30, 2012 ratza: mutat la Accesorii audio Link spre comentariu
Vizitator saa1293 Postat Septembrie 30, 2012 Partajează Postat Septembrie 30, 2012 ratza: mutat la Accesorii audio Link spre comentariu
gauss Postat Septembrie 30, 2012 Partajează Postat Septembrie 30, 2012 cu siguranta cel care posteaza o greseala va afirma ca e corecta informatia.Interesante propunerile voastre si foarte obiective.Eu cred ca mai simplu ar fi ca autorii proiectelor sa aibe posibilitatea sa-si modifice si sa-si corecteze greselile.Ar fi complicat de realizat asa ceva?Stim cu totii ca acest site este plin de teribilisti si de greseli.Daca ne gindim ca se uita si la noi si cei mult mai avansati decitputem crede noi concluzia finala nu e greu de ghicit.Ne facem de ris.Absolut corect ! Link spre comentariu
Vizitator saa1293 Postat Septembrie 30, 2012 Partajează Postat Septembrie 30, 2012 Acest preamplificator nu foloseste reactie negativa. Armonicele sunetul sint lasate asa cum au fost procesate de studiourile de inregistrare. Semnalul sonor este doar amplificat de tranzistori jfet. Amprenta sonica a acestor tranzistori este apropiata de amprenta sonica a tuburilor electronice pentru ca acest tip de tranzistor foloseste dupa cum ii spune si numele cimpul electric pentru controlul curentului prin canalul sursa-drena.Acesti tranzistori sint componente de inalt raport semnal -zgomot avind un plafon de zgomot undeva la -120db ceia ce ii fac apti sa amplifice semnale foarte mici de milivolti sau chiar sub un milivolt.Au fost conceputi in anii 80 de Toshiba si Hitachi pentru a amplifica semnalul provenit de la traductoare cu bobina mobila (semnal de 500-600uV) pentru discuri vinil. Este folosit procedeul complementar pentru un raport semnal/zgomot superior si dinamica mare. La intrare avem un repetor complementar cu doua jfet-uri 2SK170GR-2SJ74GR.Acesta face adaptarea de impedanta dintre diferite surse de semnal putind functionana si cu impedante mari sau foarte mari.Principalul rol al acestui repetor este sa transfere maximul de semnal util in punctul cald al potentiometrului de volum cu pierderi foarte mici pentru frecventele inalte si foarte inalte.In acelasi timp separa practic intrarea de restul amplificatorului.Acest repetor se comporta ca un transformator coboritor de impedanta intr-un anume fel.Semnalul electric obtinut din repetor este filtrat cu doua relele RC pentru frecvente joase si inalte si aplicate unui alt repetor complementar care aplica semnalul astfel obtinut unei prize a potentiometrului de volum.Acest repetor face aceiasi trecere de la impedanta mare a filtrelor RC la impedanta mica (5kohm) a divizorului rezistiv.Efectul corectiilor de bas si inalte este activ doar pe jumatate din cursa atenuatorul rezistiv deci doar la nivele mici(loudness). Peste valoarea de 5K fata de masa a valorii potentiometrului de volum amplificatorul amplifica liniar, necorectat.Dupa cum stim corectia de loudness este necesara din cauza modului in care se comporta auzul uman la diferite nivele de sunet.O data cu micsorarea nivelului sonor sint percepute mai greu frecventele inalte si joase 1khz fiind frecventa de rezonanta a urechii noastre si frecventa pe care o auzim cel mai bine.Iesirea preamplificatorului se face cu un etaj cascoda complementara simetrica cu jfet.Acestea amplifica in tensiune cu un factor egal cu 3. A fost necesara folosirea conexiunii cascoda din cauza capacitatii mari de intrare (circa 50pF) a tranzistorilor 2SK170BL-2SJ74GR capacitate care la nivele mici se comporta ca un filtru taie banda pentru frecvente inalte si foarte inalte.Obtinem un plus de 3db la nivele mici pentru aceste frecvente prin acest mod de conexiune. Factorul de amplificare general este egal cu trei sau aproape 3 mai exact.Foarte important este ca si etajul final sa aibe un factor de amplificare de 40-46db sau 100-160 exprimat numeric pentru a pune in evidenta calitatea preamplificarii.La un factor de 160 a finalului rezulta o amplificare globala in tensiune a sistemului de 480 sau aproape 50db.Aceasta face ca nivelele mici de sunet continute de semnalul complex muzical sa fie evidentiate si amplificate la nivele la care urechea le poate percepe.Apare senzatia de sunet cald. La nivel mic putem auzi tot continutul muzical nemaifiind necesar sa marim volumul.Cu alte cuvinte acest amplificator face posibil ca timbrul muzical sa fie acelasi la nivel mare si nivel mic de auditie.Se poate spune si ca acest sistem pune in evidenta sunete care nu pot fi auzite cu alte amplificatoare.Secretul sta in factorul de zgomot care limiteaza nivelul minim al sunetului.Analog acestei probleme sa ne amintim amplificatoarele de antena care puse linga antena curata de purici imaginea marind astfel sensibilitatea receptorului TV.Ideia este ca in semnalul muzical pot fi nivele de sunet la -70-100db care nu pot fi amplificate din cauza zgomotului.Cu cit factorul de zgomot este mai mic cu atit putem amplifica mai mult si putem auzi mai mult mai pe scurt spus.In opinia mea aceasta este principala calitate a unui amplificator audio dincolo de putere sau distorsiuni.Din punct de vedere al factorul de zgomot tranzistorii 2SK170-2SJ74 sint similari cu cele mai performante tuburi electronice.Se poate obtine o dinamica peste 110-120db mai mare decit dinamica urechii noastre.Cu alte cuvinte cursa este inversa puterii electrice. Problema care se pune este ce semnal minim poate fi amplificat si cit de mare poate sa fie factorul de amplificare global.Dinamica sunetului poate fi marita si micsorind semnalul minim ce poate fi amplicat si nu marind puterea electrica care oricum peste 50W nu produce din punct de vedere al urechii noastre efecte spectaculoase.Intre 50 si 100 de wati perceptia noastra nu este nici decum de sunet dublu ca intensitate acustica cum am fi inclinati sa credem.Peste 100de wati de nivel acustic, urmarul prag la care urechea percepe un sunet dublu ca intensitate sonora este 1kw iar urmatorul prag este la 10kw.Incepind cu 100 de wati apare fenomenul distructiv al auzului uman un important motiv sa marim dinamica sunetului in jos si nu in sus prin marirea puterii electrice.Putem spune ca auzul uman este foarte receptiv la nivele mici si incepind cu 50 de wati apare un fenomen de saturare si peste aceste nivele acustice apar procesele distructive la nivel fizic a aparatului nostru auditiv.Puterea electrica nu este o unitate de masura prea exacta pentru a pune in evidenta foarte exact presiunea acustica. Mai indicat ar fi sa masuram in bari sau microbari dar mie cit si Dvs. probabil ca 10 microbari nu va spune mare lucru si ca aceasta unitate de masura nu prea are nimic in comun cu electronica.... Constructiv sint necesare loturi mari de tranzistori pentru a fi imperecheati cit mai exact dupa curentul Idss.Folosim o baterie de 9V.Pentru 2sk170GR inseriem un miliampermetru intre drena si + bateriei.Sursa si poarta se pun la minusul bateriei.Masuram astfel curentul obtinut.Valorile pot fi pentru grupa GR intre 2.6-6.5mA conform datelor de catalog.Imperecherea consta in gasirea aceluiasi curent pentru omologul complementar 2SJ74GR inversind polaritatea bateriei.Cu cit valorile curentilor sint mai egali cu atit parametrii electrici deci amplificarea pe cele doua ramuri (cea pozitiva si cea negativa) va fi simetrica.Diferente mari intre tranzistori vor produce deformari ale sinusoidei si sunet incorect.Este o operatie laborioasa dar foarte importanta.Tranzistorii 2SK246-2SJ103 sint tot complementari si sint diferiti de 2SK170GR-2SJ74GR pentru ca au tensiuni de poarta mai mari de 0.7-6V comparativ cu 0.2-1.5V la un curent de 100uA.Au in schimb capacitati interne foarte mici comparativ cu 2SK170GR-2SJ74GR ceia ce ii face apti sa lucreze in montaje cascod.Trebuie selectionate exemplarele cu tensiunea cea mai mare de poarta pentru aceasta aplicatie.Este o munca laborioasa, de mare finete cu multe exemplare de testat.Personal am folosit loturi de 50 de exemplare din fiecare tip de tranzistor.Mai avantajos cred ca ar fi sa cumparam cite 10 exemplare de la firme diferite probabilitatea sa gasim exemplare identice fiind mai mare. Rezultatele obtinute in final sint remarcabile.Senzatia pe care o avem este ca ascultam de fapt o alta muzica.E o placere sa asculti melodiile anilor 50-60-70 si 80 sau 90 in inalta rezolutie sonora.Liniile melodice sint redate cu maxima acuratete si diferite instrumente care pina acum nu erau evidentiate ies in fata, impresia fiind ca am compus o noua muzica.In genul simfonic este si mai evident efectul, acolo unde diferentele de nivel acustic intre piano si forte sint mai accetuate ca in alte genuri.Este ca si cum l-am corecta pe Mozart sau ca si cum am asculta mai exact ceia ce a vrut sa spuna marele compozitor....... ratza: mutat la Accesorii audio Link spre comentariu
Postări Recomandate