THOMAS Postat Septembrie 17, 2012 Partajează Postat Septembrie 17, 2012 Multumesc pt. calcul, sunt diferente intre text (0,2mm2) si desen (0,2mm), iar eu nu luam in calcul Rcc-secundar reflectata in impedanta infasurarii primare (practic acum am invatat ceva).Din aceasta cauza,explicatia in poza din atasament, calculeaza corect OT si bineinteles ca mai sunt multe amanunte pentru a oferi o realizare practica foarte buna a unui OT. Link spre comentariu
PL500 Postat Septembrie 17, 2012 Partajează Postat Septembrie 17, 2012 Asa este, daca stiam de Rcc a infasurarii primare este componenta a impedantei primare,nici prin cap nu-mi trecea ca Rcc a infasurarii secundare se va reflecta (si inca grozav de mult) in valoarea impedantei primare.Daca tot am intervenit in topicul d-lui @Lonerider (mii de scuze), permiteti-mi sa mai pun o intrebare:- este util (si nu ma refer d.p.d.v. financiar) sa supradimensionam sectiunea conductorului din infasurarea primara (pentru aceiasi parametrii dintr-o schema data, eventual refacand calculul OT pt noua impedanta), evident in cazul in care fereastra permite ? Ce ar aduce in bine sau in rau ? Link spre comentariu
THOMAS Postat Septembrie 17, 2012 Partajează Postat Septembrie 17, 2012 Asa este, daca stiam de Rcc a infasurarii primare este componenta a impedantei primare,nici prin cap nu-mi trecea ca Rcc a infasurarii secundare se va reflecta (si inca grozav de mult) in valoarea impedantei primare.Daca tot am intervenit in topicul d-lui @Lonerider (mii de scuze), permiteti-mi sa mai pun o intrebare:- este util (si nu ma refer d.p.d.v. financiar) sa supradimensionam sectiunea conductorului din infasurarea primara (pentru aceiasi parametrii dintr-o schema data, eventual refacand calculul OT pt noua impedanta), evident in cazul in care fereastra permite ? Ce ar aduce in bine sau in rau ?Bineinteles ca este foarte bine ce spuneti dv.,ideal ar fi ca R din acea formula sa tinda catre valoarea zero. Personal,atunci cand proiectez un OT caut si sunt foarte atent sa-mi pot perimte o incarcare maxima a carcasei in modul pe care dv. l-ati sugerat,adica majorand sectiune conductorului de bobinaj pana la limita. Am realizat foarte multe tranformatoare de iesire folosind sarma cu depunere de Ag,unele doar pentru bobinajul primar,altele doar pentru bobinajul secundar si asta tot pentru a avea o rezistenta in DC cat se poate de mica. Alegerea folosirii sarmei cu Ag in primar sau si in secundar este facuta pentru aplicatia proiectului respectiv ; amplificatoare de instrumente muzicale sau amplificatoare pentru auditii.P.S niciodata nu se va reflecta in primar o rezistenta in DC a unei bobine secundare,in primar se va reflecta impedanta secundarului cu patratul raportului de transformare si coeficientul de pierderi in srama... Coeficientul K=1,1...1,2 se va alege tocmai cansiderand cele de mai sus privind rezistenta in DC pentru sarma de Ag se va alege 1,1 iar pentru Cu 1,15...1,2 (depinde ce "stim" despre provenienta sarmei respective). Sper ca nu plictisesc cu aceste detalii. Link spre comentariu
PL500 Postat Septembrie 17, 2012 Partajează Postat Septembrie 17, 2012 Da, dar Rcc secundar nu este componenta a Zs, cu consecinte in Zp ?Nu plictisiti (cel putin pe mine), nu imi amintesc sa fi gasit in aceasta sectiune un asemenea abecedar. Link spre comentariu
gheo23 Postat Septembrie 17, 2012 Partajează Postat Septembrie 17, 2012 Lonerider , corecteaza ! Nu este vorba de sectiunea conductorului ci de diametrul lui si se masoara in mm nu mm2. S-a creat astfel o confuzie. Asa cum s-a spus si mai devreme impedanta contine si componenta sa rezistenta in cc care se adauga la calculul tau si iata-te cu 6 k in loc de 5 ! Dar nu-i nimic , asa e la inceput iar colegii cu experienta ne pot scoate din incurcatura . Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 17, 2012 Partajează Postat Septembrie 17, 2012 Da, dar Rcc secundar nu este componenta a Zs, cu consecinte in Zp ?...DA.Întâmplător un raport-spire asemănător 2920/130 (1000+1000+920 CuEm Φ-0,275mm Rcc-180Ω ,secundar 3x130sp CuEm Φ-0,52mm Rcc-0,75Ω) ,pierderi în fier şi cupru aprox 1W adică randament-ot 0,83-0,84 în ciuda diametrelor CuEm relativ mari (tole E14 28mm X 34mm ,bobinat foarte strâns) ,pentru diametre mai mici CuEm randamentul va fi circa 0,65-0,7. Banda-OT 30Hz-35.000Hz cu -1db la capete pentru puterea maximă(în sarcină/secundar tub final EL84-SE) sinus nelimitat 5W/8Ω în motaj-real fără NFB sau CFB ("chior"). Cam aşa poate să arate un OT destinat EL84-SE(pentru 5W în sarcină/secundar cu banda dată/specificată ,bandă ce poate fi extinsă prin aplicarea NFB sau CFB sau chiar NFB+CFB). În rest fiecare cu impedanţa lui în primar... PS. înfăşurare CFB 252sp CuEm-0,275. Link spre comentariu
PL500 Postat Septembrie 17, 2012 Partajează Postat Septembrie 17, 2012 Ce se intampla cu conexiunile ce trebuiesc realizate intre diferite sectiuni ale unei infasurari,de multe ori bobinate pe galeti diferiti ? Cum sunt conectate: atunci cand ,,apare ocazia"se sare cu firul dintr-un capat al sectiunii in altul sau dintr-un galet in altul, sau la sfarsit se executa toate conexiunile si ,,se da banda" peste ele ? (nu sunt sigur ca m-am facut inteles si am impresia ca incep sa ,,calc" in secrete). Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 17, 2012 Partajează Postat Septembrie 17, 2012 Ambele variante(funcţie de situaţie,se pot lăsa fire conexiune sub bobinaj etc)... ,oricum în cazul SE sau chiar PP se recomandă 1000mA/mm²-sectiune-CuEm-primar în special în clasaA (pentru înfăşurarea secundară se poate merge cu 1500mA/mm²-2000mA/mm² dacă situaţia generată de fereastra devine "dramatică"/imposibilă). Link spre comentariu
blue Postat Septembrie 17, 2012 Partajează Postat Septembrie 17, 2012 O densitate de curent de 1A/mm* ar fi ideala dar in practica sint rare situatile in care fereastra tolei permite acest lucru, oricum sint necesare multe compromisuri in proiectarea si executarea unui tansformator bun Link spre comentariu
Vizitator viobio Postat Septembrie 17, 2012 Partajează Postat Septembrie 17, 2012 la ampurile de chitara ,traful de iesire da in mare masura tonul ampluluiun astfel de traf se concepe cu totul diferit fata de unul hi-fi,depinde de genul muzical pt care este conceput ampul si alti factoritrebuie gasita o simbioza intre traful de iesire si tuburile finale,in functie de ce tuburi finale folosim pe un anume traf,obtinem si tonuri diferitede ex 6l6 suna in anume fel cu un traf sau el34 suna cu totul altfel pe acelasi traf de iesirela amplificatoarele de instrument "treburile" sunt muuuult mai complicate,orice traf "cinta" dar conteza si cum "cinta"un singur pont pt constructorului amplificatorului100hz....12000hz Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 17, 2012 Partajează Postat Septembrie 17, 2012 O densitate de curent de 1A/mm* ar fi ideala dar in practica sint rare situatile in care fereastra tolei permite acest lucru, oricum sint necesare multe compromisuri in proiectarea si executarea unui tansformator bunDacă dorim să ne încadrăm cu "O densitate de curent de 1A/mm*" alegem soluţia care permite(aşa cum se vede în prezentarea dată)...Prezentarea(dată OT) a fost făcută cu scopul de a defini oarecum 5kΩ(impedanţă-primar) într_o situaţie reală(OT) nimic mai mult. Desigur se poate bobina pentru o densitate de curent 3000mA/mm² un OT(fiecare OT cu randamentul său dat de cupru fier ..., şi cu impedanţa sa în primar...). Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 18, 2012 Partajează Postat Septembrie 18, 2012 Din fericire la traful de instrument nr de spire e mult mai mic datorita Fmin=70-100 hz deci se poate merge pe densitate 1A/mm dar nu si pt traful de chitara bass aici e hi-fi curat!!!!Timbrul specific al marcilor de amp pt chitara e dat de tipul de materiale folosite si desigur pozitionarea infasurarilor specific fiecarui constructor ..dar se pot clona!!!!!!!! Link spre comentariu
Lonerider Postat Septembrie 18, 2012 Autor Partajează Postat Septembrie 18, 2012 Pentru mine sunt adevărate lecţii ceea ce aţi scris aici. Într-adevăr, am gresit în exprimarea diametrului sârmei, cauza fiind gândul la secţiunea pachetelor de tole ce doream să compună transformatoarele. Nu am calculat Raa-ul, pentru că, încă, nu m-am edificat cu această problemă. Credeam că Ra şi Raa se găsesc în foile tuburilor. Eu am luat Raa=5K din schema propusă de dl. Lăzăroiu şi am făcut următoarele calcule: Nsp = m√(Raa/S)=146√(5000/12)=2980spire Nss = Primar√(Rsarcina/Raa)=2980√(8/5000)=120spire Diametru sârmă primar = K√(Nsp/Raa)=0,21√(2980/5000)=∅ 0,16 mm Diametru sârmă secundar = ∅ Primar√(Nsp/Nss)=0,16√(2980/120)=∅ 0,79 mm unde m=146, pentru tole E16, Nsp= număr spire primar Nss= număr spire secundar K=0,21 pentru miez cu secţiune 11,5-14,5 cmp La aceste valori am rotunjit, în sus, pentru a ajunge la diametrele din desenul OT. Acest model de calcul şi formulele, le-am găsit aici: http://tuburielectronice.go.ro/transfor ... audio.html Oricum, vă mulţumesc pentru tot ce aţi scris şi ce veţi scrie în continuare. Link spre comentariu
Vizitator cristi63 Postat Februarie 9, 2013 Partajează Postat Februarie 9, 2013 Pentru amplificatorul de chitara,e suficienta o frecventa minima de 70-90 Hz(asa cum s-a mai spus).De aceea,pentru tola de 16, se poate lua m=95...110.Asta ajuta foarte mult la folosirea unei densitati de curent cat mai scazuta in primarul OT. Link spre comentariu
Lonerider Postat Februarie 9, 2013 Autor Partajează Postat Februarie 9, 2013 Pentru amplificatorul de chitara,e suficienta o frecventa minima de 70-90 Hz(asa cum s-a mai spus).De aceea,pentru tola de 16, se poate lua m=95...110.Asta ajuta foarte mult la folosirea unei densitati de curent cat mai scazuta in primarul OT.Deja este bobinat la ora actuala si asezate fiecare la locul lor pe sasiu. Nu am abandonat proiectul, e numai trecut in stand-by. Imi lipsesc cateva componente electronice, timpul sa fac conexiunile si apoi sa-l pornesc. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum