ggg Postat Septembrie 18, 2012 Partajează Postat Septembrie 18, 2012 Dupa cum usor iti dai seama, intr-o trioda, grila frineaza electronii, nu-i accelereaza prin simplul fapt ca e mai negativa decit catodul. Electronii nici nu ating grila.Dap.Cred ca m-am exprimat usor confuz, incercand sa fac o relatie intre ce se intampla la nivel atomic si ce se intampla d.p.d.v electrostatic. La nivel atomic, nici anodul nu este atins de vreun electron in sensul in care o piatra atinge zidul . Dar in fine...E corect ce spui.In prezenta unui potential , grila se manifesta ca o frana. Ca altfel, electronii raman langa catod pana cand se arde filamentul . Nu-i misca nimeni de acolo. Link spre comentariu
THOMAS Postat Septembrie 18, 2012 Partajează Postat Septembrie 18, 2012 Un pdf. care sper sa lamureasca aceasta discutie si sa trecem la 2A3,nu???... cine doreste mai mult nu are decat sa studieze mai mult,aici cred ca ar trebui sa vorbim pe intelesul tuturor,parerea mea,dar mai ales sa vorbim exact pe subiectul topicului.P.S parerea mea este ca cel mai bine este sa folosim tuburile asa cum sunt ele proiectate,este suficient ca nu le folosim pentru ce au fost proiectate. Cand avem un MERCEDES si vrem sa facem un TRABANT din el fiti siguri ca nici TRABANT nu vom reusi sa facem dar nici MERCEDES nu va mai fi cum si invers este valabil. Rog sa fie luata asta ca o propunere si ca o parere personala. Link spre comentariu
mișa Postat Septembrie 18, 2012 Partajează Postat Septembrie 18, 2012 Buun... Deci filamentul triodei 2A3 se alimenteaza la 2.5V, 2.5A. Deci are o rezistenta de 1 Ohm la cald. Aceasta rezistenta o putem considera in serie cu semnalul audio daca conectam doar un capat al filamentului prin condensator sau nu la masa (din punct de vedere alternativ) De fapt semnalul audio vede o rezistenta distribuita, cu mult mai mica de 1 Ohm, cam 0.5 Ohmi. Daca suntam cu condensatori ambele capete ale filamentului la masa, semnalul audio va vedea o rezistenta distribuita mult mai mica, in jur de 0.125 Ohmi. Asta in cazul ideal. (nu am calculat, doar am aproximat in minte) Daca folosim negativare automata si nu punem condensatori de decuplare, practic rezistenta filamentului e nesemnificativa comparativ cu Rk. La alimentarea in AC, nu putem face aceasta suntare cu condensatori din simplul motiv ca avem nevoie de acel reglaj cu potentiometru pentru gasirea raportului optim de legare la masa a capetelor filamentului pentru un brum minim. Din punctul meu de vedere, aceste suntari cu condensatori la ambele capete ale filamentului sunt total inutile. La asa rezistenta mica a filamentului practic nu conteaza, ba mai mult, in realitate cred ca incurca. A propos GGG... Ce se intimpla la nivel atomic vs. electrostatic intr-o trioda? (2A3 de exemplu, care are filamentul de 1 Ohm la cald nu de KOhmi) In ce a constat confuzia? (oare electrostatic sau electrodinamic....Cum e corect?) Cum adica electronii nu lovesc anodul? Poate nu-l lovesc, (adica nu-l agreseaza cu ciomagu') dar sunt absorbiti de anod. Dovada e curentul anodic. Link spre comentariu
carageae Postat Septembrie 18, 2012 Partajează Postat Septembrie 18, 2012 OK, atunci insist - imi pare rau ca nu am asa ceva sa testez, dar ma bate gandul...intr-un nu stiu care viitor.Ce iese daca alimentam la 2.5V cc, 100.000uF filtraj si un capat al filamentului la masa?Evident, negativare fixa, chiar daca e mai putin recomandata, dar nu merita in conditiile in care scapam de brum? Sa zicem ca se mai poate intercala si un soc cu sarma groasa si spire putine, desi nu cred ca e cazul...Eu am un condensator de vreo 130.000 uF parca, la mai putin de 10V, nu e chiar asa de mare...si se mai pot gasi asemenea "cutii de bere" prin sistemele dezafectate care foloseau surse liniare pentru alimentarea TTL la 5V...Intreb si mai clar: De ce trebuie musai preluata conexiunea din catod din ambele capete ale filamentului, mai ales daca are rezistenta asa de mica? Cat conteaza 1 ohm in circuitul total al semnalului? Si chiar trebuie?Cred ca daca producatorii ar fi trait azi, faceau filamentul cu priza mediana - atunci s-ar fi rezolvat, cred eu, mult mai bine problema brumului in c.a. - ceva in genul conexiunilor audio balansate.Apoi alta problema: cat zgomot radiant genereaza acel filament? Ma indoiesc ca brumul, daca apare, apare DOAR din caderea de tensiune pe rezistenta filamentului...cand analizez o sursa audio ma intereseaza raportul semnal zgomot si impresia auditiva, daca un zgomot are o forma foarte urata - sa zicem "reziduri" digitale si raportul semnal-zgomot e peste 80 dB prefer acea sursa uneia cu brum "curat" dar raportul pe la 65dB...Sunt curios cine face deosebirea in viata reala intre un sistem cu 80 dB fata de unul cu 100, la o putere de max. 20W sa zicem? Link spre comentariu
tm07uxo Postat Septembrie 18, 2012 Partajează Postat Septembrie 18, 2012 Cred ca daca producatorii ar fi trait azi, faceau filamentul cu priza mediana - atunci s-ar fi rezolvat, cred eu, mult mai bine problema brumului in c.a. - ceva in genul conexiunilor audio balansate.----------------------------------------------------------------------------------------------Nu trebuie uitat ca fiecare punct al filamentului unui tub cu incalzire directa este la un alt potential. Ptr. Dl. Caragea .... Producatorii de azi de la SVETLANA fac tubul 300B cu priza mediana . Nu stiu daca e corect dpv. lingvistic cuvintul balansat folosit des expresia pe forum... mai pe ROMANESTE ar fi ECHILIBRAT...Poate ma corecteaza cineva care e mai roman ca mine. Link spre comentariu
THOMAS Postat Septembrie 19, 2012 Partajează Postat Septembrie 19, 2012 OK, **************************************************************************Cred ca daca producatorii ar fi trait azi, faceau filamentul cu priza mediana - atunci s-ar fi rezolvat, cred eu, mult mai bine problema brumului in c.a. - ceva in genul conexiunilor audio balansate.Apoi alta problema: cat zgomot radiant genereaza acel filament? Ma indoiesc ca brumul, daca apare, apare DOAR din caderea de tensiune pe rezistenta filamentului...cand analizez o sursa audio ma intereseaza raportul semnal zgomot si impresia auditiva, daca un zgomot are o forma foarte urata - sa zicem "reziduri" digitale si raportul semnal-zgomot e peste 80 dB prefer acea sursa uneia cu brum "curat" dar raportul pe la 65dB...Sunt curios cine face deosebirea in viata reala intre un sistem cu 80 dB fata de unul cu 100, la o putere de max. 20W sa zicem? Se vede treaba ca nimeni nu citeste ce povestim noi pe aici.Am spus mai sus,acolo unde am si aratat forma tensiuni pe catodul (virtual) al tubului cand cele doua rezistente sunt dezechilibrate caz in care semnalul util va fi modulat cu cei 50Hz,deci "brum" in difuzor. Tot acolo am si povestit despre tuburile care au acces la 1/2 din filament la unul dintre pinii de pe soclu,iar producatorii de odinioara au fabricat zeci de modele de tuburi cu priza la 1/2 din filament iar cele rusesti au aceasta facilitate cam toate.In cazul fialmentului alimentat in DC nu mai este necesara "formarea" catodului virtual la 1/2 din lungimea filamentului,orice capat al filamentului poate fi considerat catod,dar...uneori asa cum si la tburile cu incazire indirecta se foloseste acel potentiometru pe tensiunea de filament (6.3V~) si cursorul la masa pentru a gasi pozitia optima unde nu se mai aude acel "brum" si in cazul tuburilor cu DH poate fi necesar,totul tine de realizarea practica de calitatea pieselor folosite si nu in ultimul rand de pozitionarea corecta a componentelor dar si a traseelor de filament si de masa.In cazul folosiri unui astfel de potentiometru,cursorul lui va reprezenta conexiunea de catod,deci nu se va mai folosi drept catod unul dintre capetele filamentului. Repet: in cazul cand dorim sa alimentam un filament de tub cu DH in AC,pentru a nu avea probleme cu "brumul" trebuie sa alegem una dintre variante:-tub cu priza la 1/2 din filament,ar fi ideal.-bobinaj bifilar pentru secundarul de filament. Alimentarea in DC scurteaza viata filamentului unui tub cu DH.Daca aveti curiozitatea sa analizati becurile de 12V auto arse,o sa constatati ca intr-un procent extrem de mare filamentele lor se intrerup la conexiunea catre masa (minus) si ganditi-va ca aceste becuri sunt facute cu tehnologii de actualitate si pentru automobile,deci speciale pentru DC (!!!!!!!!) Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 19, 2012 Partajează Postat Septembrie 19, 2012 E putin fortata comparatia intre filamentul unu tub si cel al unui bec......alte diametre alte temperaturi in alta ordine de idei am testat insfirsit OT-urile mele din 6bucati----- 3 perfecte pot oferii colectionarilor 3 gratis le-am testat cu diferite valori la filament emisia urmareste aceste valori.......desigur fara a forta tensiunea indicata in catalog adica 10 volti ....deci se poate vorbi de un SE cu OT100...YES;YES;YES!!!!!! Link spre comentariu
ggg Postat Septembrie 19, 2012 Partajează Postat Septembrie 19, 2012 (oare electrostatic sau electrodinamic....Cum e corect?) De ce , cand un 2A3 care are -45V in grila (sper sa fi retinut bine) , tubul este blocat complet iar cand tensiunea devina ceva mai mica ,dar tot negativa ,(sa zicem -35V) , electronii incep sa aiba miscare catre anod ??? Cum adica electronii nu lovesc anodul? Poate nu-l lovesc, (adica nu-l agreseaza cu ciomagu') dar sunt absorbiti de anod. Dovada e curentul anodic.Pai asta am si spus mai sus...sau am incercat sa spun.Iar emisiile secundare se refera la, energia electronului care este cedata materialului ,transferandu-se catre alti electroni (din acel material care au suficienta energie cinetica acumulata) care vor putea sa depaseasca bariera de potential iar ulterior, se vor elibera . Emisiile secundare nu sunt reflexii. Este o problema ,mai mult cuantica . Efectul de multiplicare la anod se produce din cauza acestor emisii secundare care se intensifica pe masura ce temperatura de lucru a anodului depaseste cea nominala de lucru. In acest caz, anodul(care lucreaza "+" ) va incepe sa emita din ce in ce mai multi electroni care tot el ii va absorbi. Astfel anodul va ajunge sa depaseasca limita de disipatie iar in loc ca electronii sa fie transformati in energie electrica ,se vor transforma in energie termica. Dar daca tubul functioneaza in parametrii nu exista acest pericol.In mod normal si in conditii normale de temperatura ,ce se intampla la anod din acest punct de vedere nu prea conteaza . Bineinteles ca orice electron in plus care nu "transporta" o sarcina electrica "utila" (de semnal) dauneaza ... "grav sanatatii audiofilului". Dar intr-un tub mai sunt si alte emisii ,sa le zic, necontrolate . Daca un 2A3 are -45V in grila asta nu inseamna ca nu exista scurgeri "secundare" de electroni.Teoretic tubul ar trebui sa fie blocat, practic,....nu prea. De ce ???? Link spre comentariu
mila Postat Septembrie 19, 2012 Partajează Postat Septembrie 19, 2012 electronii sunt emisi de catod si... sub influenta( icon_jook ) diferentei de potential dintre anod si catod ca si spermatozoizii aleaga spre acesta(anod icon_jook )pe drum intalnesc tot felul de capcane(grile) dar o parte din ei ajung pe anod...datorita icon_jook trecerii prin grile cat si vitezei cu care lovesc anodul apare emisia secundara(o parte din spermatozoizi nu se unesc cu anodul ci in mod curios genereaza frati gemeni cu ei) icon_jook Link spre comentariu
mișa Postat Septembrie 19, 2012 Partajează Postat Septembrie 19, 2012 Imediat dupa ce am citit cele scrise de Lazaroiu am fugit la benzinaria de linga mine si m-am uitat in cutia in care colecteaza becurile arse...(ii cunosc pe benzinarii aia) NU am constatat vreo regula de intrerupere a filamentelor, nici macar o anume tendinta. Chiar am fost curios.Exemplarele relevante sunt cu un singur filament, halogen sau nu.(H2, H3, HB4 etc) La astea filamentul e intrerupt cam in zona de mijloc. La cele cu 2 filamente, intreruperea se produce in general in zona in care filamentele sunt apropiate pentru ca temperatura e in medie mai mare (se incalzesc unul pe altul) De exemplu la cele cu faza lunga faza scurta H4P43t se intrerupe faza scurta prima data deoarece e mai mult folosita. Se intrerupe inspre minus deoarece minusul e mai aproape de filamentul de faza lunga. In schimb la aceleasi becuri, faza lunga se intrerupe inspre plus....De ce oare? Eu cred ca pentru ca plusul filamentului de faza lunga e mai aproape de filamentul de faza scurta.In general, explicatiile simple sunt cele adevarate.Lazaroiu, cine a afirmat chestia cu filamentele becurilor de masina? Sper ca nu un lampar audiofil ci un electrician auto. Link spre comentariu
hpavictor Postat Septembrie 19, 2012 Partajează Postat Septembrie 19, 2012 Te înseli . Este o mare diferenta intre un bec " epuizat " si un bec " scuturat " datorita gropilor de pe strada ! Dar pot înțelege motivatia ... Link spre comentariu
mișa Postat Septembrie 19, 2012 Partajează Postat Septembrie 19, 2012 Da, e posibil, dar atunci exemplul nu e bun pentru nimeni. E evident ca zona mai fierbinte e mai sensibila la scuturaturi. Dar cum am zis, daca luam in considerare si asta, chiar nu mai e nici o relevanta in compararea lampilor cu becurile. Hai sa gasim experimente relevante. Pina una alta, zona mai fierbinte e mai sensibila la evaporari si scuturaturi. Faptul ca zona dinspre catod emite mai multi electroni ca celelalte zone si de asta e mai susceptibila la intreruperi mi se pare o aberatie. Link spre comentariu
zal Postat Septembrie 19, 2012 Partajează Postat Septembrie 19, 2012 Căutam nişte triode finale, acum le-am găsit. Link spre comentariu
PL500 Postat Septembrie 19, 2012 Partajează Postat Septembrie 19, 2012 Intr-adevar se pare ca viata unui filament este mai scurta atunci cand este alimentat in cc si este provocata de migrarea ionilor de tungsten intr-o singura directie, zic eu cam ca la electroliza. ,,Notching Notching is the phenomena in which a saw-toothed surface appears over portions of the filament. The notching grows due to the electro-migration of tungsten ions and becomes more noticeable after long operation. Notching depends on the lighting condition, either DC or AC. At AC voltage, the notching occurs near the area where the filament is supported by the anchor or is connected with the lead-in wire. These areas have a temperature gradient. At DC voltage, since tungsten ions move in only one direction, the notching occurs over the entire filament. Therefore, the lamp life at DC voltage becomes shorter than at AC voltage because of more severe notching. In order to reduce the notching, a rhenium tungsten filament, which has a higher temperature recrystallization point, can be used." Spicuirea este de aici: http://www.htl.co.jp/english/p_pro1_info.html Link spre comentariu
mișa Postat Septembrie 19, 2012 Partajează Postat Septembrie 19, 2012 E una din cele mai mari prostii pe care le-am citit. In metale conductia nu e ionica. Ce ioni vezi tu intr-un metal? Care electroliza? Mai departe nu vreau sa discut.Vezi ca sirmele care iti alimenteaza amplificatorul (alea de curent continuu de la condensatorii de filtraj pina la final) sunt pe cale sa se consume. In special cea de pe minus. (stii, ionii, probleme, electroliza, dializa, etc.) :ras:Se pare ca nu le place conductorilor sa transmita CC... Eu zic sa alimentam totul in AC...sau numai de la o anumita temperatura in sus? :nebun:Adica un cablu fierbinte se consuma daca transfera DC si nu se consuma daca transfera AC? Ce inseamna fierbinte? Ce e un filament de lampa? Nu un cablu pe la 1000 grade? Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum