hpavictor Postat Septembrie 15, 2012 Partajează Postat Septembrie 15, 2012 Toata lumea cunoaste dictonul latin " De gustibus non discutat " si ca urmare schema urmatoare rezolva problema DC sau AC , ascultatorul avand la dispozitie multe variabile , conform gusturilor sale : Link spre comentariu
mișa Postat Septembrie 15, 2012 Partajează Postat Septembrie 15, 2012 Te rog arata-mi un metal al carei rezistivitate variaza neliniar cu temperatura in zona de temperaturi de care discutam.In special unul al carei rezistivitati variaza odata cu muzica nu cu temperatura tinind cont totodata si de inertia termica. (inertia termica sau ineptia unora... ) Link spre comentariu
ggg Postat Septembrie 15, 2012 Partajează Postat Septembrie 15, 2012 Pt cine este interesat, temperatura de lucru pt un filament variaza de la 800 grade C la 2200 de grade C,depinzand de mai multi factori precum materialul din care este construit filamentul si tratamentul la care este supus . Oricum,problema rezistivitatii si a rezistentei electrice incepe la temperaturi de aprox. 200-300 de grade C. Info generalizate aici : http://en.wikipedia.org/wiki/Vacuum_tub ... d_transfer ..iar pt mai multe detalii ,aici : http://www.avs.org/pdf/vossenwinner01.pdf Si cate nu sunt ! Netul este plin . P.S. Altfel, cu ce este mai valoros un argument precum "Vorbesti prostii !" decat altul , la fel de stupid ,"Vorbesti si mai multe prostii!" ? Link spre comentariu
zbodeoc Postat Septembrie 15, 2012 Partajează Postat Septembrie 15, 2012 Scriu asta ca sa ma aflu in treaba. Acum vreo 3-4 ani am gasit citeva vorbe de duh sublimate intr-o "pastila" sub numitorul comun al prejudecatii. Bunaoara cineva se mira de 3 ori ca: Germania nu vrea sa plece la razboi (cred ca era Libia sau Afganistan, nu mai stiu); cel mai mare raper era Eminem (de constitutie caucaziana); cel mai mare jucator de golf era un negru (Tiger Woods). Asa si cu filamentele, multe prejudecati si putine contraexemple practice. Dupa cum se poate constata pe net grija pentru generarea acelor electroni muzicali este enorma (surse >$100/filament). Pot sa-mi inchipui ca unii nu dorm noaptea de grija ca acei electroni sint generati doar spre un capat al filamentului in loc sa fie generati uniform. Si asa mai departe... ☺ Link spre comentariu
mișa Postat Septembrie 16, 2012 Partajează Postat Septembrie 16, 2012 Dom' ggg, traseaza graficul rezistivitatii functie de temperatura dupa formula ro= rozero(1+alfa t)undero=rezistivitaterozero=rezistivitatea la 20 grade (pentru wolfram 5.6 E-8 ohmi metru)alfa= este coeficientul de variatie a rezistentei cu temperatura specific fiecarui material (pentru wolfram 0.0045)t=temperatura (K)Dupa asta vei observa evolutia rezistivitatii si faptul ca "problemele" nu incep pe la 200-300 grade ci se manifesta la orice temperatura.De asemenea discutam de temperatura filamentlui lampii 2A3 nu de temperatura unui filament in general. Sau poate 2A3 are filamentul intre 800 si 2200 grade si nu stim noi? Link spre comentariu
ggg Postat Septembrie 16, 2012 Partajează Postat Septembrie 16, 2012 Din pacate nu am timp sa tot repet posturile deja scrise , care oricum , observ ca nu le citeste nimeni. Stii ce reprezinta wolframidele ? Stii care este diferenta dintre metalele considerate "conductoare" (care au alte caracteristici) si wolframite ? Stii din ce este construit filamentul ala ? Stii ce proprietati trebuie sa aiba un material folosit pt un asemenea scop, de filament pt un tub cu emisie termionica? Gaseste raspunsuri la intrebarile de mai sus si dupa aceea se poate discuta de admitanta si rezistivitate. Sau vrei cumva sa insinuezi ca materialul devine super-conductor , la 900 de grade C ? Sau ca filamentul lui 2A3 functioneaza la 20 de grade C ? Ca nu mai inteleg ce urmaresti . Dar de fapt nici nu conteaza. Important este ca utilizatorii din forum sa fie informati corect. In rest....numai de bine. Citeste articolul care este deja postat mai sus.Este important si se poate intelege ce trebuie urmarit la sarma aia care-i zice filament. Mai repet link-ul inca odata http://www.avs.org/pdf/vossenwinner01.pdf Link spre comentariu
mișa Postat Septembrie 16, 2012 Partajează Postat Septembrie 16, 2012 Da, stiu aceste lucruri, DAR, daca tu ai inteles ca cele afirmate de mine duc spre supraconductibilitate ai o mare problema. (rezistivitatea creste cu temperatura. Sau cel putin asa rezulta si din ecuatia pusa de mine. Ce ai priceput tu e e doar problema ta...)Dar parca discutam de audio...Hai explica in ce mod influienteaza temperatura filamentului transferul semnalului audio din catod. Cam cum variaza temperatura pe decursul unei alternante? Asta ar creea distorsiuni nu? Daca temperatura e cvaziconstanta de unde apar problemele? Explica cu cuvintele tale ca de linkuri aiurea sunt satul. Link spre comentariu
ggg Postat Septembrie 16, 2012 Partajează Postat Septembrie 16, 2012 Explica cu cuvintele tale ca de linkuri aiurea sunt satul.Daca si ce este scris aici http://www.avs.org/pdf/vossenwinner01.pdf , consideri ca este un link aiurea ,chiar nu mai am nimic de spus.Si fara niciun fel de rautate iti spun ca nu am timp sa fac un conspect al ultimilor doua pagini din acest topic , incepand , cel putin , cu simularea lui Domn'Lazaroiu. Link spre comentariu
mișa Postat Septembrie 16, 2012 Partajează Postat Septembrie 16, 2012 Nici nu ma asteptam sa "ai timp" :ras:Bine ca ai avut timp sa studiezi cum e cu supraconductorii... Link spre comentariu
ggg Postat Septembrie 16, 2012 Partajează Postat Septembrie 16, 2012 Pt cat esti de caustic, consideri ca ar trebui sa stau si sa dau explicatii despre cum functioneaza tubul (vad ca ai problema cu semnalul audio din catod ,ca pe grila circula apa calda ) , cat de importante sunt emisiile secundare ,din ce cauza se produc si cat de important este rolul filamentului , intr-un astfel de caz ???????? Si dupa aceea , la un ulei de sarpe , sa fortezi unele "fisuri" in explicatii numai ca sa-ti demonstrezi latura dominanta ? Nu am timp de prostii de genul asta . Link spre comentariu
mișa Postat Septembrie 17, 2012 Partajează Postat Septembrie 17, 2012 Mai! Chiar trebuie sa pun dupa fiecare comentariu emoticoane ca sa obsevi ca mai degraba e o discutie libera si lejera nu o serie de atacuri?Ce rol are filamentul in emisiile secundare? (poate nici unul...ce zici?) Oare emisia secundara nu se produce la anod? Cine capteaza emisia secundara? Oare nu grila? Oare nu de aia a aparut tetroda?Ma distreaza cum sari de la una la alta...de la rezistivitate la supraconductibilitate, la wolframide la emisia secundara...etc.Continua discutia de la momentul in care afirmam ca la lampile cu incalzire directa trebuie avut grija ca ambele capete ale filamentului sa aiba cai de scurgere identice si liniare pentru semnalul audio.Ei, un ulei de sarpe bem mai la iarna.... Link spre comentariu
ggg Postat Septembrie 17, 2012 Partajează Postat Septembrie 17, 2012 Oare emisia secundara nu se produce la anod? Cine capteaza emisia secundara? ....Mmmm...nope.Cred ca nu.Poate ca ai citit despre principiul emisiilor secundare in Britanica.Altfel nu vad de unde teoria asta. Iar in Britanica nu se face referire la vreun tub cu emisie termionica ci la ce se intampla intre doi electrozi, unul care emite electroni iar celalt care ar trebui sa-i capteze. Daca anodul ar produce emisii secundare semnificative, atunci ar intra intr-o avalansa multiplicata termic ajutat si de fluxul de electroni.De fapt cam asta se intampla cand anodul ajunge la rosuLa trioda cu incalzire directa, primul element dupa filament este grila. Grila este cea care produce cele mai mult emisii secundare.Aceste emisii depind direct de perveanta tubului(geometria electrozilor si materialele din care sunt construite). Si anodul,in regim de lucru pana la limita de disipatie, poate avea emisii secundare dar sunt atat de nesemnificative comparativ cu ceilalti electrozi pt ca deja fluxul de electroni este bine controlat si destul de bine dirijat(cazul triodei).La tetrode si pentode atat grila1 cat si grila 2 pot produce emisii secundare. Depinde si de modul cum este exploatat potentialul lor. Asa ca oricum o dam tot materialul filamentului este cel care emite electroni de la nivel Fermi(remember Fermi-Dirac ; distribuirea electronilor functie de energia acumulata) . Plecand de la acest punct cred ca numai este nevoie de vreo explicatie si se poate intelege foarte bine de ce un material pt filament trebuie dus la o temperatura suficienta pt al impiedica sa fie conductor si pt a ceda aceasta energie termica electronilor care forteaza ruperea atomica(printr-o miscare de agitatie termica atat de puternica incat sa duca la invingerea barierei de potential) si de ce este importanta distribuirea energiei termice cat mai uniform , pe toata suprafata filamentului . Daca intr-o parte a filamentului avem mai multa caldura, norul de electroni este mai dens decat in celelalte zone.Grila are si ea geometria ei ,astfel incat, sa poata accelera electronii uniform distribuit cu toata suprafata ei. Cu cat grila este bombardata mai neregulat de electroni, cu atat emisiile secundare cresc, cu atat mai mult ajung aiurea la anod , care , vrand nevrand , ii capteaza . Prin captarea acestor emisii secundare de catre anod se produc distorsiunile intr-un semnal electric in sensul ca acel curent, este viciat atat prin densitatea electronilor(intensitatea curentului) cat si prin viteza lor(frecventa). Dar producatorii de tuburi 2A3,300B si alte triode de AF, aleg solutia sa placheze grila de comanda cu Au pt ca acest metal poate absorbii aceste emisii si sa evite , pe cat posibil, aceasta problema. Sper ca ti-am facut pe plac. Acu' poti sa arunci si cu pietre dar daca se poate , ...be gentle Link spre comentariu
carageae Postat Septembrie 18, 2012 Partajează Postat Septembrie 18, 2012 Am si eu o intrebare, referitor in general la triodele cu incalzire directa: Trebuie musai alimentat asa filamentul si conexiunea pentru catod sa fie simetrica? Ce se intampla daca alimentam filamentul cu tensiune continua, foarte bine filtrata - sub 5V se gasesc condensatoare de capacitate extrem de mare cu un gabarit acceptabil - si legam un capat la masa?Ma gandesc la redresarea cu diode shottky si filtraj de cel putin 100.000uF.***Si ca o idee exotica, daca e vorba de emisie termoelectrica, ce ne impiedica sa punem in jurul bazei lampii o bobina alimentata cu faza invers fata de filament si sa reglam intensitatea curentului prin ea astfel ca cele doua campuri magnetice perturbatoare sa se anuleze la nivelul grilei? Evident in acest caz filamentul ar fi alimentat clasic, in c.a. si conexiunea catodului cu potentiometru sau simetric......daca tot ati rezolvat disputa, ma lamuriti si pe mine in legatura cu chestiile de mai sus? Poate e o prostie ce intreb, dar daca da, vreau sa stiu si eu de ce...cel putin primul aspect, cu alimentarea in CC cu un capat la masa...sincer nu vad de ce ar fi inegala emisia termoelectrica daca rezistivitatea filamentului e liniara...intre timp m-am gandit si la ideea de a dezvolta aceasta alimentare in cc, facand o alimentare duala - sa zicem 2X1,25V si catodul sa fie preluat de la mediana...in felul asta scapam de reostatul bobinat. Link spre comentariu
mișa Postat Septembrie 18, 2012 Partajează Postat Septembrie 18, 2012 GG, emisia secundara apare cind electronii accelerati suficient lovesc un electrod. Dupa cum usor iti dai seama, intr-o trioda, grila frineaza electronii, nu-i accelereaza prin simplul fapt ca e mai negativa decit catodul. Electronii nici nu ating grila. Dovada e ca nu avem curent de grila. Doar in cazul grilei pozitive o parte din electroni lovesc grila, dar cu energie insuficienta pentru a genera emisie secundara, in schimb avem curent de grila. Accelerarea electronilor are loc intre grila si anod. Anodul e cel care poate produce emisii secundare doar daca electronii sunt suficient accelerati. Uite si primul citat dat de goagal: Advantages over the tetrode A tetrode could supply sufficient power to a speaker or transmitter, and offered a larger amplification factor than the earlier triode. However, the positively charged screen grid can collect the secondary electrons emitted from the anode, which can cause increased current toward the screen grid, and cause the anode current to decrease with increasing anode voltage over part of the Ia/Va characteristic. A pentode, as introduced by Tellegen, has an additional electrode, or third grid, called the suppressor grid that solves the problem of secondary emission. The suppressor grid does this by being held at a low potential, usually either grounded or connected to the cathode. Secondary emission still occurs, but the electrons that come from it can no longer reach the screen grid as they have less energy than the primary electrons, and, hence, cannot pass the grounded suppressor grid. The electrons from the secondary emission are re-collected by the anode. Si o poza ca sa te prinzi ce inseamna emisie secundara: http://www.bonavolta.ch/hobby/images/audio/2emiss.gif sau http://img.tfd.com/ggse/6a/gsed_0001_0005_0_img0821.png Link spre comentariu
zbodeoc Postat Septembrie 18, 2012 Partajează Postat Septembrie 18, 2012 Deci mosii si stramosii nostri au inventat tetroda si pentoda pentru ca trioda incepea sa semene suspect de mult cu un tranzistor ☺ Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum