zal Postat August 22, 2015 Partajează Postat August 22, 2015 S-ar putea spune că e chiar un amplif tipic începutului anilor 30, exceptînd modernizările. Felicitări! Link spre comentariu
klauss00 Postat August 22, 2015 Partajează Postat August 22, 2015 Interesanta abordare. Ati incercat si cu 6A3/6B4G? Link spre comentariu
fcon Postat August 22, 2015 Partajează Postat August 22, 2015 Interesanta abordare. Ati incercat si cu 6A3/6B4G? Am dorit sa evit condensatoarele pe asa zisa "cale de sunet", iar rezistentele asta fac: "rezista" si consuma curent; impreuna creeaza filtre, etc... Topologia Loftin White sau DC-coupled nu permit decat negativare automata si nu-mi plac (tensiuni mari si instabilitate). Pentru un sunet bun, este necesara si o alimentare low DCR, dar despre asta, poate alta data... ------------------- Nu am la indemana 6A3/6B4G, cu toate ca mi-ar fi placut sa testez aceasta lampa. Link spre comentariu
romicap Postat August 23, 2015 Partajează Postat August 23, 2015 Excelenta treaba cu transformatoarele pe filamente . Felicitari. Link spre comentariu
simson Postat August 23, 2015 Partajează Postat August 23, 2015 Cea mai mare satisfactie mi-a oferit topologia: traf intrare 1:2 + lampa preamplificare (6S3P EV) + traf interstage 1:1 + lampa finala (alimentata dupa cum am spus) + traf iesire, fara condensatoare si rezistente in amplificator (daca nu iau in seama potentiometrul de volum)...Transformatoarele sant realizate de dvs? Link spre comentariu
fcon Postat August 23, 2015 Partajează Postat August 23, 2015 Transformatoarele sant realizate de dvs? Transformatoarele de intrare sunt de la <gabriele>, la fel si miezurile si carcasele pentru cele interstage si de iesire (dublu C-core si E+I), bobinate de mine. Sarma de Cu este de la Petra Iasi (dau informatii si despre provenienta materialului!), la fel ca si transformatorul toroidal de alimentare (inalta tensiune + 2 x 6,3 V pentru prefinale, cu tot felul de ecrane) si cele toroidale mici, pentru alimentare filamente, cu secundarul rebobinat de mine, bifilar (ei il bobinasera "normal"). Acestea mai au si tensiunea de 50V, pentru negativare fixa. Socurile le-am bobinat pe miezuri diverse: de TV Sport (cu doua bobine in antifaza, pentru alimentare anod - lampi finale), si miezuri E+I mai mici, pentru tensiunea de negativare. Link spre comentariu
klauss00 Postat August 23, 2015 Partajează Postat August 23, 2015 Eu am o pereche de Svetlana 6s4s sunt pe punctul de a cumpara si o pereche de Sylvania 6b4g. Gasesc eu timp sa vin in Bucuresti sa facem un test Link spre comentariu
klauss00 Postat August 25, 2015 Partajează Postat August 25, 2015 (editat) Am dorit sa evit condensatoarele pe asa zisa "cale de sunet", iar rezistentele asta fac: "rezista" si consuma curent; impreuna creeaza filtre, etc...Topologia Loftin White sau DC-coupled nu permit decat negativare automata si nu-mi plac (tensiuni mari si instabilitate).Pentru un sunet bun, este necesara si o alimentare low DCR, dar despre asta, poate alta data...-------------------Nu am la indemana 6A3/6B4G, cu toate ca mi-ar fi placut sa testez aceasta lampa.Bun, bun ati evitat condensatoarele pe calea de sunet dar ati bagat 2 trafuri in plus pe canal, transformatoarele fiind elementul crititc sau calcaiul lui Ahile dintr-un amplif cu tuburi. Se poate considera un spor de performanta? De ce la sfarsitul anilor '30 constructorii au renuntat la traf inter stage? Era oare mai scump decat un condensator sau pur si simplu condensatorul oferea mai multa performanta?O schema de mijloc ar fi cea de mai jos fara condensator sau traf intre prefinal si final negativare automata si -95V in grila. Primul etaj de preamplificare banuiesc ca se poate inlocui cu un traf. Pareri? Editat August 25, 2015 de klauss00 1 Link spre comentariu
fcon Postat August 25, 2015 Partajează Postat August 25, 2015 (editat) Bun, bun ati evitat condensatoarele pe calea de sunet dar ati bagat 2 trafuri in plus pe canal, transformatoarele fiind elementul crititc sau calcaiul lui Ahile dintr-un amplif cu tuburi. Se poate considera un spor de performanta? De ce la sfarsitul anilor '30 constructorii au renuntat la traf inter stage? Era oare mai scump decat un condensator sau pur si simplu condensatorul oferea mai multa performanta?O schema de mijloc ar fi cea de mai jos fara condensator sau traf intre prefinal si final negativare automata si -95V in grila. Primul etaj de preamplificare banuiesc ca se poate inlocui cu un traf. Pareri? Daca imi amintesc eu bine, Norman Crowhurst spunea ca un etaj clasic cu o lampa (iesire pe anod) genereaza 4 armonici; doua etaje cu doua lampi genereaza armonici la nivel de zeci. Oricum, teoretic, cu cat "calea de sunet" este mai simpla (mai putine elemente active), cu atat apar mai putine armonici, defazari si distorsiuni. In catodul lampii finale exista acea rezistenta de 10W, care se va incinge serios (etaj final gen resou). Conectarea directa ( in curent continuu) intre etaje inseamna tensiune de alimentare mai mare, atentie la teste si excluderea tube-rolling-ului in timpul functionarii, precum si, uneori, risc de oscilatii. Un singur SL7 ar trebui sa fie suficient pentru atacul lampii finale. Doua filtre cu socuri de 2 H sunt mai eficiente functional (si financiar) decat unul cu un drosell de 10H si pot avea si o rezistenta-serie mai mica. Cele trei condensatoare (din catodul primei lampi, interstage si din catodul lampii finale) isi vor pune amprenta pe sunet. Bineinteles, se poate face ceva gen Jeff Medwin (cate 6 condensatoare nepolarizate in paralel, in locul fiecaruia dintre condensatoarele citate)... Triodele cu incalzire directa prezinta, in general, o rezistenta anodica mica. Pentru a-si pune o amprenta sonora cat mai mica, etajul de alimentare trebuie, la randul lui, sa aiba o impedanta cat mai mica, cu alte cuvinte, echivalentul unei rezistente-serie a elementelor componente (transformator + element redresare + condensatoare de filtrare + soc) mai mica decat rezistenta anodica a lampii finale. O lampa redresoare are nevoie de o impedanta minima de intrare si una minima de iesire, plus prezinta o impedanta proprie de zeci-sute de ohmi. Din cele expuse mai sus, nici transformatorul de alimentare n-ar trebui sa aiba o rezistenta in cc (in secundar) mai mica decat are nevoie lampa. Insumand rezistentele tuturor elementelor din alimentarea schemei si comparand rezultatul cu rezistenta anodica a lampii finale, inclin sa cred ca etajul de alimentare se "aude" prea bine... ------------- Toate aceste consideratii (prin compararea topologiilor) m-au determinat sa o aleg pe cea prezentata, cu transformatoare interstage (n-am facut decat vreo 4-5, pana m-a multumit sunetul). In mod cert, daca le-ar fi facut Dorin, as fi avut o calitate mai buna a lor si, poate, a sunetului, dar satisfactia proprie era mai mica (total DIY). Editat August 25, 2015 de fcon Link spre comentariu
mila Postat August 25, 2015 Partajează Postat August 25, 2015 Bine a-ti revenit d-l @fcon Desi poate pare offtopic va rog sa ne lamuriti cum suna o sursa? Eu sunt ferm convins ca sursele contribue major la sunetul obtinut din amplificator. Link spre comentariu
fcon Postat August 25, 2015 Partajează Postat August 25, 2015 (editat) Bine a-ti revenit d-l @fcon Desi poate pare offtopic va rog sa ne lamuriti cum suna o sursa? Eu sunt ferm convins ca sursele contribue major la sunetul obtinut din amplificator. Bine v-am ragasit! Prima data am auzit afirmatia asta ("sursa face parte din calea de sunet") in urma cu cativa ani, de la colegul nostru <misa>, apoi am auzit/citit afirmatia: "un amplificator nu-i altceva decat o sursa modulata"... Pana atunci,, sincer, n-am prea luat in seama importanta sursei de alimentare ("Ce mare lucru: redresare + doua-trei celule de filtraj... si gata!"). Atunci am cautat sa aflu cat mai multe, sa cer explicatii si sa testez. Daca intereseaza pe cineva (sunt atatea lucruri de spus, incat n-as putea face un rezumat care sa ma multumeasca pe mine), rezultatul cautarilor mele se afla in cateva articole la adresa http://forum.hifimag.ro/viewtopic.php?f=5&t=51&sid=1f1e1cfda5495db19fb7d9cb19dda092 Una peste alta, pentru si din practica, fiecare lampa de redresare are sunet propriu (adica contribuie la sunetul amplificatorului), datorita impedantei proprii (pentru cei care utilizeaza inca lampi de redresare). De asemenea, triodele si topologia SE sunt mai sensibile la performanta sursei de alimentare. O "duma" a unor constructori de amplificatoare spune ca impedanta sursei ar trebui sa fie cam 1/10 din cea a rezistentei anodice a lampii finale. In cazul triodelor este mai dificil; la pentode este mai simplu... Ca sa nu lungesc vorba, faceti doua surse identice ca tensiune si curenti: una low DCR (calculata/verificata, sa spunem in programelul PSUD II), si alta "normala", cu sute/mii de microfarazi in condensatoare si/sau, eventual, cu lampa de redresare... Alimentati un SE cu aceste surse, alternativ, prin comutare mecanica simpla (dublu comutator) in timp de ascultati niste melodii cunoscute si spuneti-mi si mie daca se aud oarece diferente; apoi incercati sa vi le explicati...aici va poate impartasi impresiile si Marius (<saptemari>). In acest fel anemic, poate facem si o conexiune mica cu subiectul topicului... Niciodata n-am pretins ca stiu totul sau ca pot explica la fel ca un profesionist/electronist, insa concluziile mele sunt numai din practica, dupa teste... Pe cine intereseaza... OK, deoarece nu vreau sa duc cu mine "secrete" atunci cand n-oi mai fi, si nici nu sunt suficient de arogant/multumit de mine/interesat d.p.d.v comercial, incat sa nu spun si la altii ceea ce cred... Editat August 25, 2015 de fcon Link spre comentariu
adigh Postat August 25, 2015 Partajează Postat August 25, 2015 (editat) O "duma" a unor constructori de amplificatoare spune ca impedanta sursei ar trebui sa fie cam 1/10 din cea a rezistentei anodice a lampii finale. Ca sa nu lungesc vorba, faceti doua surse identice ca tensiune si curenti: una low DCR (calculata/verificata, sa spunem in programelul PSUD II), si alta "normala", cu sute/mii de microfarazi in condensatoare si/sau, eventual, cu lampa de redresare... Alimentati un SE cu aceste surse, alternativ, prin comutare mecanica simpla (dublu comutator) in timp de ascultati niste melodii cunoscute si spuneti-mi si mie daca se aud oarece diferente; apoi incercati sa vi le explicati... Duma se refera la rezistenta interna a sursei nu la impedanta interna. Altfel ar trebui precizat la ce frecventa are acea valoare 1/10 pentru ca condensatoarele si droserele au reactanta diferita in functie de frecventa. Rezistenta interna diferita de zero a sursei coloreaza sunetul. Diferite rez interne combinate cu tipul neliniaritatii redresorului vor da diferite culori muzicale sunetului, adica redresorul va introduce distorsiuni. Culoarea muzicala se suprapune peste semnalul muzical si e unul din factorii ce determina sunetul de tub alaturi de damping factor, proportia armonicilor daca au valoare insemnata sau benzii limitate de frecventa. Gustul fiecaruia nu se discuta. Cit de mult se inscrie sunetul de tub in Hi-Fi e alta poveste. Editat August 25, 2015 de adigh Link spre comentariu
Vizitator viobio Postat August 25, 2015 Partajează Postat August 25, 2015 Bun, bun ati evitat condensatoarele pe calea de sunet dar ati bagat 2 trafuri in plus pe canal, transformatoarele fiind elementul crititc sau calcaiul lui Ahile dintr-un amplif cu tuburi. Se poate considera un spor de performanta? De ce la sfarsitul anilor '30 constructorii au renuntat la traf inter stage? Era oare mai scump decat un condensator sau pur si simplu condensatorul oferea mai multa performanta?O schema de mijloc ar fi cea de mai jos fara condensator sau traf intre prefinal si final negativare automata si -95V in grila. Primul etaj de preamplificare banuiesc ca se poate inlocui cu un traf. Pareri?Traful interstage a fost abandonat in primul rind datorita pretului si manoperei de executare,ca sa montezi un condensator dureaza citeva secunde.Acum partea mai critica,in acele vremuri lumea nu stia de hi-fi sau audiofilie,acele trafuri aveau caracteristici execrabile,cind lumea a evoluat au aparut si alte cerinte in audio,traful a fost abandonat usor ,usor,tot datorita pretului ,un traf bun costa. Link spre comentariu
saptemari Postat August 25, 2015 Partajează Postat August 25, 2015 (editat) Bun, bun ati evitat condensatoarele pe calea de sunet dar ati bagat 2 trafuri in plus pe canal, transformatoarele fiind elementul crititc sau calcaiul lui Ahile dintr-un amplif cu tuburi. Se poate considera un spor de performanta? De ce la sfarsitul anilor '30 constructorii au renuntat la traf inter stage? Era oare mai scump decat un condensator sau pur si simplu condensatorul oferea mai multa performanta?O schema de mijloc ar fi cea de mai jos fara condensator sau traf intre prefinal si final negativare automata si -95V in grila. Primul etaj de preamplificare banuiesc ca se poate inlocui cu un traf. Pareri? Eu am ascultat transformatoarele interstage ale domnului Florin, si le-am comparat impreuna cu Hammond 126C si cu condensatoare. Ambele perechi de transformatoare se aud foarte bine (usor de tot diferit) si in ambele cazuri sunetul era mai placut decat in situatia cuplarii prin condensator. Ce am simtit eu din punct de vedere subiectiv, este ca in cazul trafurilor parca sunetul e mai sec, dar cred ca asa trebuie sa fie, fara coloratie. Editat August 25, 2015 de saptemari Link spre comentariu
klauss00 Postat August 25, 2015 Partajează Postat August 25, 2015 Condensatoarele ce tip si producator erau? Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum