2A3 REBORN

[zbodeoc]

..."usor zgomot de banda larga" in c.a.? - poti sa elaborezi ideea sau poti sa pui 1-2 filtre EMI in primar?Problema se pare ca nu-i numai cit de tacut este amplificatorul in gol ci si cum suna in cele trei cazuri; aici nu ti-ar strica niste audiofili inraiti sau macar niste masuratori ...

[blue]

..."usor zgomot de banda larga" in c.a.? - poti sa elaborezi ideea sau poti sa pui 1-2 filtre EMI in primar?Problema se pare ca nu-i numai cit de tacut este amplificatorul in gol ci si cum suna in cele trei cazuri; aici nu ti-ar strica niste audiofili inraiti sau macar niste masuratori ...

Asa ar trebui sa fac cu filtrele EMI, sa vad cum stau cu timpu" iar chestia cu audiofilii ce s-ar putea pune de acord este o varianta foarte optimista

[ggg]

Masuratorile "audiofile" s-ar putea face daca ar exista macar 3-4 semnale modulate si care sa fie si variabile in frecventa.Trebuie simulat ce se intampla si din punct de vedere dinamic. Si masuratorile statice sunt importante dar de exemplu , daca vei lucra numai cu o singura frecventa ,sa zicem 1000 Hz, tubul intr-un timp oarecare (de cateva mS ,indiferent in ce regim va lucra ) se va stabiliza si nu se vor observa mari modificari.Sau altfel , tubul ar trebui dus in niste conditii de limita : ori cand este aproape inchis ,ori cand este spre maxim. Dar cred ca mai degraba lucrurile vor fi mai clare cand este aproape inchis.Citind articolul indicat de (care este foarte interesat din punct de vedere al modificarilor structurilor cristaline in straturile de suprafata) m-am gandit ca se poate varia si tensiunea de filament pt a se putea observa cu ochiul liber , cum se incalzeste filamentul. Ar trebui modificata tensiunea de la 0V pana la momentul in care apare cea mai mica inrosirea filamentului , indiferent de zona .In acel articol este firesc sa se vorbeasca despre ionii incarcati negativi pt ca fenomenul ,intr-un mod generic, poate fi descris in felul urmator : daca exista un electron liber atunci se va stabiliza pe orbita unui atom invecinat care se va incarca cu sarcina negativa.Iar acel ion incarcat negativ(anion) va interactiona in mod firesc cu un ion incarcat pozitiv(cation) si astfel pot apare acele modificari exemplificate prin foto , de cei de la Toshiba.Articolul nu trateaza transferul de sarcini electrice , in consecinta , nu are rost sa discutam despre cabluri de alimentare .

[PL500]

......

In acel articol este firesc sa se vorbeasca despre ionii incarcati negativi pt ca fenomenul ,intr-un mod generic, poate fi descris in felul urmator : daca exista un electron liber atunci se va stabiliza pe orbita unui atom invecinat care se va incarca cu sarcina negativa.Iar acel ion incarcat negativ(anion) va interactiona in mod firesc cu un ion incarcat pozitiv(cation) si astfel pot apare acele modificari exemplificate prin foto , de cei de la Toshiba.

Articolul nu trateaza transferul de sarcini electrice , in consecinta , nu are rost sa discutam despre cabluri de alimentare .

Cred ca respectivii ioni nu apar in structura filamentului (si eu sunt constient ca intr-un metal nu are loc o conductie ionica) ci se refera la particulele vaporizate aflate probabil in imediata apropiere a filamentului.

O parte din aceste particule se vor reaseza pe filament cu predilectie catre capatul cu potential de semn opus. (ce imi este neclar este ca redepozitarea s-ar face catre capatul negativ)

 

spicuire de aici: http://www.iar.unicamp.br/lab/luz/ld/L% ... 20Book.pdf

DC vs. AC operation

As tungsten atoms evaporate from the filament, a very small percentage of them are ionized by the small amounts of short-wave ultraviolet light being radiated by the filament, the electric field around the filament, or by free electrons that escape from the filament by thermionic emission. These tungsten ions are positively charged, and tend to leave the positive end of the filament and are attracted to the negative end of the filament. The result is that light bulbs operated

[ggg]

Mai intai doresc sa lamuresc un lucru : ionii exista ca o grupare (in general) de mai multi atomi , indiferent de starea de agregare a materiei ,solid,lichid, gazoasa .

Oriunde exista atomi exista si ioni. Ionii bineinteles ca exista si in sarma de wolfram. Iar articolul de la Toshiba tocmai la asta se refera .

Specialistii de la Toshiba nu trateaza conductibilitatea . Tungsten-ul nu este folosit pt a transfera sarcini electrice (conductibilitate electrica). Tungsten-ul nici nu este un prea bun conducator electric.Nu face parte din categoria metalelor denumite "conductoare", precum Au®,Ag(argint),Cu(pru),Ni(chel),Al(uminiu),..etc .

El este folosit doar pt a transforma energia electrica in caldura ,cu singurul scop de a emite electroni.Am povestit cu cateva posturi in urma cum se intampla.Cu cat temperatura este mai mare cu atat energia electronilor creste pt a fi in stare sa produca aceea "rupere" .Tungstenul a fost ales din acest motiv.Temperatura punctului de topire se situeaza la peste 3000 de grade Celsius.

Dintre toate gazele , "gazul electronic" este singurul care nu are proprietatile gazului.Pt ca este impropiu folosirea termenilor de "gaz","nor","evaporare", . Dar s-au preferat acesti termeni pt ca masa electronului este 9.1*10^-31 .Este....infim,ar fi prea mult spus.

Dar e- = 1.6*10^-19 C(oulomb), sarcinile electrice sunt cu totul alta discutie. Scopul filamentului nu este acela de a transfera curent intre componente.Cel mai simplu circuit, este cel al filamentului .Mai pui un generator de curent si s-a inchis circuitul. S-a terminat. Nu exista motiv pt a discuta despre conductibilitate.Cu atat mai putin despre conductibilitate prin ... ioni. Ionii au activitate ca si efect a tot ce se intampla la nivel atomic.Si ionizarea negativa a aerului este tot o consecinta a miscarii electronilor de la un atom la altul.

Prefer sa ne oprim doar la atomi ca sa nu ajugem la discutii despre bosonul Higgs

[mișa]

Ba exista motiv sa discuti de conductia filamentului la tuburile cu incalzire directa! Curentul anodic se inchide chiar prin filament. Deci curentul anodic se suprapune peste curentul care incalzeste filamentul NU?Conductia ionica prin metale (filament) e o timpenie intr-adevar!Hai nu te mai da mare cu bozonii ca si cu atomii stai rau...

[ggg]

Ba exista motiv sa discuti de conductia filamentului la tuburile cu incalzire directa! Curentul anodic se inchide chiar prin filament. Deci curentul anodic se suprapune peste curentul care incalzeste filamentul NU?

Ar trebui sa raspund la chestia asta ? Sau iar faci misto ?

Conductia ionica prin metale (filament) e o timpenie intr-adevar!

Conductia prin ioni nu exista. Tu ai insinuat-o.Cat despre atomi, las-o balta.Poti sa-ti revizuiesti posturile scrise pana acum ....P.S. Ai uitat sa raspunzi la intrebarea despre cum se "misca" electronii spre anod chiar daca grila este negativa.

[mișa]

Nu am facut misto! Chiar prin filament de inchide curentul anodic la lampile cu incalzire directa.Eu eram dintre cei care combateam teotia cu conductia ionica, de aia iti dadeam dreptate!

[mișa]

P.S. Ai uitat sa raspunzi la intrebarea despre cum se "misca" electronii spre anod chiar daca grila este negativa.

Da...am uitat...Chiar!Intre catod si anod toate grilele realizeaza doar o medie de potential. Daca grila (grilele) nu e suficient negativata, (dar negativa) electronii se vor simtii mai mult atrasi de anod decit respinsi de grila. Din cauza asta o parte din ei vor trece prin grila si vor ajunge la anod. (asta babeste vorbind)E vorba doar de insumarea vectoriala a cimpului elecric dintre diferitele zone ale lampii. Conform cimpului rezultant, electronii se vor deplasa intr-o directie sau in alta.Trebuie sa iti imaginezi ca acel cimp electric creeat de anod "trece" de grila si se insumeaza cu cel produs de grila inspre catod pe portiunea grila-catod. Distanta grila catod e mai mica ca distanta grila anod. Din cauza asta fenomenele grila catod sunt dominante.

[ggg]

Chiar prin filament de inchide curentul anodic la lampile cu incalzire directa.

Coane! vad ca vorbesti serios . O sa fac un "desen" si o sa-l pun aici sa vad daca folosesc aceeasi termeni ca si tine.Sigur nu vorbim de circuitul fimalentului ???? Sigur nu vorbim de tensiunea anodica(camp electric, potential,...d'astea) ??? Chiar vrei sa scoti in evidenta curentul din tub ? Recunosc ca mai bagat (mai mult) in ceata cu chestia despre suprapunerea curentului anodic peste aceea a filamentului , care este ,...obvious ,so fucking wrong

E vorba doar de insumarea vectoriala a cimpului elecric dintre diferitele zone ale lampii. Conform cimpului rezultant, electronii se vor deplasa intr-o directie sau in alta.

Este adevarat ca electronii pot fi dirijati cu ajutorul unui camp electric.Dar intr-un tub cu vacuum si emisie termionica ,electronii nu se deplaseaza decat intr-un singur sens ,de la catod spre anod. Chiar daca grilele nu pot controla in totalitate dirijarea fluxului de electroni (unii's mai vanjosi) , cei scapati se deplaseaza tot in sensul catre anod. Alta directie nu exista...fara suparare .

[Vizitator]

Diferenţa de potenţial în centrul catodului cu încălzire directă în raport cu grila 6V ,de remarcat diferenţa de potenţial la capetele catodului în raport cu grila 4,5V respectiv 7,5V.

Dacă luăm un punct de poziţie variabilă/cursor pe parcursul catodului cu încălzire directă găsim diferite diferenţe de potenţial în plajă 4,5V-7,5V catod-grilă ,implicaţii...

 

"Acum" alimentaţi catodul cu încălzire directă în alternativ(sinus 50Hz) din înfăşurare cu priză mediană...

 

Vedeţi şi cum se închide circuitul anodic...

[mișa]

In cazul 2A3, daca centrul filamentului are sa zicem -45V, in capat va avea -46.25V iar celalalt capat -43.75V. La un curent anodic de 60mA, printr-un capat al filamentului vor trece 2.5A iar prin celalalt vor trece 2.56A daca consideram ca tot curentul anodic ajunge la masa doar printr-un singur capat al filamentului. Cit de semnificativa e diferenta?

[THOMAS]

Cam astea ar fi cele cinci moduri de baza pentru alimentarea filamentelor tuburilor cu DH,acum daca analizam circuitele electrice vom vedea foarte clar cum si daca va avea influenta pozitiva/negativa asupra bunei functionari a tubului modul cum vom conecta katodul in circuitul anodic. Se poate observa si pe unde se inchide circuitul de grila (foarte important).Daca se vor fi strecurat greseli in desenele mele ,imi cer scuze si le vom corecta impreuna.

[ggg]

In cazul 2A3, daca centrul filamentului are sa zicem -45V, in capat va avea -46.25V iar celalalt capat -43.75V. La un curent anodic de 60mA, printr-un capat al filamentului vor trece 2.5A iar prin celalalt vor trece 2.56A daca consideram ca tot curentul anodic ajunge la masa doar printr-un singur capat al filamentului. Cit de semnificativa e diferenta?

Ok.Vad ca discutia se orienteaza mai mult catre proprietatile electrice ale tubului si mai putin catre fenomenele si reactiile din tub. Indiferent cat am vrea sa discutam de curentul care trece prin tub el se va constata si masura doar in afara lui , la borne.In situatia asta nu mai are rost discutia despre efectele curentului AC sau DC asupra filamentului, pt ca d.p.d.v. electric treaba este clara. Functioneaza si cu una si cu cealalta . Si observ ca de fapt nu intereseaza pe nimeni acele efecte .

Dar practic , filamentul , consuma acel curent pt a genera trilioane de electroni care vor putea transfera sarcini electrice catre anod. Filamentul singur (de sine statator) nu face altceva decat sa consume curent. Nu transfera curent catre nicio componenta , precum un conductor.

Astfel pt un consum de 2.5 A , avem 2.5 C/s care inseamna o emisie de 15625000000000000000 electroni care vor fi in stare sa transfere 4000000000000000000 sarcini electrice catre anod la frecventa de 1 oscilatie / secunda , 1Hz .

[adrian_pic]

Jos palaria pentru valderama care a "reanimat" subiectul prezentand o diferenta clara intre filament alimentat in CA si CC. Jos palaria si pentru lazaroiu care a prezentat si el desene pentru mai multe variante de alimentare.

 

ggg tu ai zis:

In situatia asta nu mai are rost discutia despre efectele curentului AC sau DC asupra filamentului, pt ca d.p.d.v. electric treaba este clara. Functioneaza si cu una si cu cealalta .

problema este ca toti suntem "macinati" sa aflam cum suna mai bine : cu filament in CA sau in CC?

 

misa intradevar pentru 2A3 sta "teapan" ce ai zis tu:

In cazul 2A3, daca centrul filamentului are sa zicem -45V, in capat va avea -46.25V iar celalalt capat -43.75V. La un curent anodic de 60mA, printr-un capat al filamentului vor trece 2.5A iar prin celalalt vor trece 2.56A daca consideram ca tot curentul anodic ajunge la masa doar printr-un singur capat al filamentului. Cit de semnificativa e diferenta?

insa eu vin cu alt caz: SE cu GM70 (al userul vlad34) filament 20V curent anodica in jur de 120-125mA. Nu stiu daca s-a incercat alimentarea filamentului in CA eu am "licitat" pentru CC din prima. Insa din cauza curentului anodic mare si tensiunii mari de filament duc la diferente un pic mai mari. misa daca ai fi pus in fata unui GM70 cum ai alimenta filamentul? Mai aduc in discutie 6C33C pentru ca ai lucrat (si testat ceva ) cu lampa asta. Esti pentru CA sau CC la filament? (in comparatie cu 2A3, 6C33C cere un curent mult mai mare la filament, tensiune filament de doua ori si jumatate mai mare, si curent anodic de 7-8 ori mai mare). Daca alegi CA nu vreau desen ca nu este nevoie dar daca alegi CC (dar nu acumulatori pentru ca nu cred ca merg in cazul de fata la curentul foarte mare supt de lampa) as dori sa faci si un desen cu niste valori de rezistori etc. misa deci doresc parerea ta nu din punctul de vedere al costurilor ci care consideri tu ca este mai buna si intra in discutie si PP si SE.

 

lazaroiu in figura 4 daca in loc de cei doi rezistori mai adaug unul ca sa fie Y sunt in cazul negativare automata din multe scheme cu GM70. Faza este ca la SE-ul lui vlad34 am constatat ca prin R6 si R7 nu trece acelasi curent (un rezistor este rece unul cald). Din valorile masurate la borne celor doi rezistori nu am gasit niste valori "rotunde" si nu am avut chef sa calculez sa vad niste curenti, dar nu stiu daca poza 4 "se pupa" cu realitatea. (poate ma insel eu la ora asta )