sk24bpo Postat Iunie 4, 2014 Autor Partajează Postat Iunie 4, 2014 Pai si tie ti se pare ca la SARA tranzistorii sunt aruncati ici colo ? Ce curent circula prin fiecare ramura a diferentialului la Leco ? Link spre comentariu
hpavictor Postat Iunie 4, 2014 Partajează Postat Iunie 4, 2014 Da , asa reiese din proiectul prezentat de tine . Nu cunosc valoarea curentului prin diferential la proiectul lui Leco ... Mai studiaza inca o data imaginile prezentate de mine ... Link spre comentariu
sk24bpo Postat Iunie 4, 2014 Autor Partajează Postat Iunie 4, 2014 Da , asa reiese din proiectul prezentat de tine . Nu cunosc valoarea curentului prin diferential la proiectul lui Leco ... Mai studiaza inca o data imaginile prezentate de mine ... Daca tie iti reiese ca tranzistorii sunt aruncati in toate partile pur si simplu n-am ce sa mai comentez. In imaginile prezentate de tine ma asteptam sa vad componente smd, ca pe astea le sustineai cu cateva posturi inainte, acum trecusi la alte nazbatii precum cuplajul termic al tranzistorilor din etajul de intrare.... Link spre comentariu
Shambala Postat Iunie 4, 2014 Partajează Postat Iunie 4, 2014 Allain85, daca si numai daca doresti un amplificator high-end care sa se poata compara cu altele de 10-20 de ori mai scumpe, are rost sa citesti postul mai departe. Oricata competenta si experienta ai avea in alte domenii ale electronicii, daca ai noroc, [poate] ai sa descoperi ca in high end lucrurile stau diferit. Exista fenomene - perceptibile, de mare finete, care adesea sunt negate de alti electroniciti - inclusiv de fostii nostri profesori... Suma solutiilor impuse de aceste fenomene fac diferenta intre adevaratele high-end si restul aparatelor. Ca simplu exemplu, s-a constatat un sunet mai placut/mai bun cand se folosesc condensatori de decuplare si de cuplaj de format mare. Si nu ma refer la efectul de capat al condensatorilor. Link spre comentariu
sk24bpo Postat Iunie 4, 2014 Autor Partajează Postat Iunie 4, 2014 Ca simplu exemplu, s-a constatat un sunet mai placut/mai bun cand se folosesc condensatori de decuplare si de cuplaj de format mare. Si nu ma refer la efectul de capat al condensatorilor. Stii de ce se intampla chestia asta ? De curand am vazut o hartie cu calcule care trata problema diferentelor intre formatele condensatoarelor si care in opinia ema explica de ce intr-adevar este sesizabil fenomenul asta dar foarte greu de pus in evidenta. Omul arata prin calcule ca diferenta de impachetare conduce la o frecventa a SFR-ului diferita. O impachetare mare are SFR-ul mai jos in frecventa si in conjunctie cu inductanta inerenta a traseelor nu isi modifica prea tare punctul de rezonanta pe axa frecventei, ceea ce conduce la final catre o forma a impedantei sursei de alimentare vazuta de sarcina mai liniara. O impachetare mai mica inseamna un condensator mai bun teoretic, dar avand SFR-ul mai sus in frecventa, din nou in conjunctie cu inductanta traseelor face ca rezonanta LC formata sa fie mai departata de punctul SFR rezultand o forma a impedantei care seamana mai degraba cu litera W decat cu litera V. Chestia asta amplifica si mai tare amplitudinea rezonantei cu urmari in privinta cresterii puternice a impedantei in anumite benzi inguste de frecventa, ca sa nu mai vorbim despre linairitatea impedantei care astfel devine mult mai proasta. In general electronistii stiu ca amplificatoarele , PSRR-ul lor depinde de castigul in bucla deschisa, iar acesta din urma la frecvente foarte inalte tinde catre unitar. Practic amplificatorul nu mai are niciun fel de bariera protectiva vis-a-vis de alimentare. Avand in vedere ca necesarul amplificatorului pentru curenti de frecventa foarte inalta, de peste 100khz pana spre 10Mhz este foarte redus, de multe ori este mai indicat a se folosi condensatori de decuplare cu un SFR-ul mai mic si cu o impedanta nu excesiv de mica, practic condensatori cat mai banali. Nu neaparat prosti, dar care sa fie dintr-o gama obisnuita. In schimb la sursele de alimentare in comutatie cerintele sunt putin pe dos. E haios ca se pot obtine cateodata rezultate mai bune cu bani mai putini Link spre comentariu
George Postat Iunie 4, 2014 Partajează Postat Iunie 4, 2014 Aici aveti doua exemple de cuplaj termic al tranzistorilor din etajele din intrare ... Prezint si eu un exemplu in poza de mai jos. Nu e cea mai eleganta metoda, foloseste un colier de plastic, dar realizeaza cuplajul termic al tranzistorilor. Link spre comentariu
franzm Postat Iunie 4, 2014 Partajează Postat Iunie 4, 2014 Daca tranzistoarele nu sunt plasate fata în fata, puteti folosi cleme în S ca la BFS21. Link spre comentariu
sk24bpo Postat Iunie 4, 2014 Autor Partajează Postat Iunie 4, 2014 Asa si daca ai intrare simetrica cum cuplezi termic toate cele 4 tranzistoare ? Daca prin acele tranzistoare circula un curent suficient de mare, 3mA si avem 2n5551 cu caracteristica din poza in plus tensiunea de pe ele este suficient de mare astfel incat sa tina aceste tranzistoare destul de calzi, spre 50 de grade, crezi ca mai conteaza eventuala diferenta de temperatura dintre ele de 1...2 grade ? In plus daca avem acele tranzistoare degenerate din greu , ba mai mult, cascodate, dar nu oricum, ci in asa fel incat Vce sa ramana si in lucru constanta, mai conteaza diferenta de cateva grade ? intreb si eu... O conta acolo unde etajul de intrare este simplist, in rest e vax albina. Link spre comentariu
franzm Postat Iunie 4, 2014 Partajează Postat Iunie 4, 2014 (editat) "Asa si daca ai intrare simetrica cum cuplezi termic toate cele 4 tranzistoare ?" Se ia o bucata de tabla de Al groasa de ca. 5mm, se marcheaza centrele gaurilor pentru capsule (în cazul de fata coincid cu pozitia gaurilor pt terminalele din mijlocul capsulei), se dau gauri pe masura capsulelor, se debiteaza si finiseaza placuta de Al, se ataseaza la capsule si se fixeaza cu adeziv termoconductor. Se obtine un cuplaj termic destul de strâns (si din pacate si unul capacitiv). Daca deranjeaza cuplajul capacitiv si nu e suficienta conectarea cuplorului la masa, se executa prin sinterizare o piesa de cuplaj din ceramica termoconductoare (cantitate minima 1000 buc./comanda). Editat Iunie 4, 2014 de franzm Link spre comentariu
hpavictor Postat Iunie 4, 2014 Partajează Postat Iunie 4, 2014 Da , contează enorm , începând cu a doua cifra după virgula ... Link spre comentariu
George Postat Iunie 4, 2014 Partajează Postat Iunie 4, 2014 Mai este si metoda cu varnis termocontractabil. Link spre comentariu
Letcon Postat Iunie 4, 2014 Partajează Postat Iunie 4, 2014 (editat) Mai este si metoda cu varnis termocontractabil. Eu cred ca problema nu-i cu ce "legam" tranzistorii intre ei....problema-i cum proiectezi cablajul astfel incat tranzistorii pe care vrei sa-i cuplezi sa fie "fata in fata".La o schema simpla cu 2 tranzistori in diferential e usor dar cand ai o schema simetrica cu mai multi tranzistori si cablaj realizat pe un singur strat nu-i chiar usor. Vad ca in ultimele posturi fiecare vorbeste ce vrea,Victor se refera la cablaj ca nu-i realizat corect si tranzistorii nu se pupa bine pentru cuplaj termic,franzm si George dau solutii de cuplaj si Raimond explica daca merita sau nu cuplajul... Editat Iunie 4, 2014 de Letcon Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 4, 2014 Partajează Postat Iunie 4, 2014 (editat) Eu le-am prins intre ele cu silicon, dupa citeva minute temperatura este uniforma. Am testast odata la un modul din V2 cu tranzistorii departati intre ei, si apoi lipiti intre ei. Singura diferenta este de offset, mult mai stabil dupa reglaj in versiunea tranzistori lipiti. Mai influentabil este montajul de generatorul de curent constant, tranzistorii din diferential trebuiesc alimentati din generator de curent constant, pentru influenta minima a variatiei tensiunii de alimentare asupra etajului diferential. Multi prefera versiunea cu rezistenta ballast si dioda zenner, insa prezinta un mic dezavantaj, odata cu scaderea tensiunii de alimentare sub o anumita valoare pentru un anumit curent (minim) al diferentialului, apar variatii, pe cind la generatorul de curent constant, nu mai sint aceste probleme. Am observat asta pe cind am facut modulele Motorola Amp, care aveau stabilizare cu zennere pentru diferential. La peste 15% scadere a tensiunii de alimentare, apareau virfuri de offset peste semnalul util, cind tensiunea de alimentare se apropia de +/- 40Vcc fata de +/- 60Vcc initial. Tranzistorii din diferential se imperecheaza cit mai identici la beta pe structuri PNP-PNP si NPN-NPN. Este greu sa gasesti si PNP-uri si NPN-uri identice la beta. Am facut o placa (prima versiune cea fara reglaj de offset) cu tranzistori foarte apropiati ca beta si pe structuri si pe polaritati, si am observat offset foarte mic fara sa intervin asupra rezistentelor ce influenteaza offset-ul. Apoi am pus tranzistorii alan-dala, diferente mari de beta si intre ei si intre polaritati. Amplificatorul functiona fara nici un fel de probleme, in parametrii, singura chestie era offset-ul de citeva zeci de milivolti pe pozitiv. Am amestecat din nou tranzistorii intre ei si pe structuri si pe polaritati (180 grade) si singura chestie care s-a modificat, a fost offset-ul de data asta pe negativ. Cine spune ca simte diferente de sunet in functie de citiva milivolti offset, sau cu tranzistori imperecheati cit mai aproape de ideal fata de luati ad-hoc, ori este un mare mincinos, ori traieste asta prin prisma psihologica. Putem face odata un blind test la mine. Editat Iunie 4, 2014 de Vizitator Link spre comentariu
hpavictor Postat Iunie 5, 2014 Partajează Postat Iunie 5, 2014 Asa si daca ai intrare simetrica cum cuplezi termic toate cele 4 tranzistoare ? Uite aici cum le cuplezi pe toate 4 . Nu te face ca nu intelegi , pur si simplu mai trebuie finisat proiectulul , la urmatoare revizie a PCB-ului ! Link spre comentariu
remus68 Postat Iunie 5, 2014 Partajează Postat Iunie 5, 2014 (M)MPQ6700 nu e o solutie fericita. Cam mic un hFE min=30 pentru un diferential de intrare. Link spre comentariu
Postări Recomandate