alex mm Postat Mai 24, 2014 Partajează Postat Mai 24, 2014 (editat) Scuze , am desenat la repezeala si nu am terminat schema ...Am reusit sa repar si protectia , era o lipitura proasta la un tranzistor ,cel din fata T1 ........ Editat Mai 24, 2014 de alex mm Link spre comentariu
sk24bpo Postat Mai 24, 2014 Autor Partajează Postat Mai 24, 2014 Deci lucreaza bine tot amplificatorul acum, inclusiv cu protectia ? Link spre comentariu
alex mm Postat Mai 24, 2014 Partajează Postat Mai 24, 2014 Da , in noaptea asta ii fac testul de mers in gol , sa vad daca rezista termic ......sper sa nu ia foc casa Link spre comentariu
alex mm Postat Mai 25, 2014 Partajează Postat Mai 25, 2014 Asa cum m-am asteptat , a trecut cu bine testul termic, de mers in gol, fara declansarea protectiei . Un sfat, pentru cei care lucreaza cu tranzistori mici, care se incalzesc , sa nu scurtati terminalele , disipa mai bine caldura generata de componenta .De un singur lucru imi pare rau, ca nu am avut niste electrolitici de filtraj mai de calitate , dar cu prima ocazie ii schimb si voi fi pe deplin multumit Sincer nu imi pare rau de investitie , imi place cum a iesit si ce calitate are amplificatorul , nici nu ma gandesc sa-l vand Ascult cu placere , la boxele cele noi , aceleasi CD-uri si parca suna altfel .... Alex Link spre comentariu
sk24bpo Postat Mai 25, 2014 Autor Partajează Postat Mai 25, 2014 N-o sa ai probleme termice cu niciun tranzistor chiar daca lucreaza mai calzi. Ideea a fost ca temperatura lor sa fie dependenta de schema, sa fie constanta si sa nu varieze prea mult cu curentii de aer din carcasa. Daca totusi vrei sa le scazi temperatura, poti mari rezistentele dintre sursele de cc si diferentiale (marind si wattajul lor) asa incat muti disipatia termica de pe tranzistor pe rezistenta. Poti deasemenea sa maresti tensiunea de lucru a tranzistoarelor de intrare asa incat sa scada cea de pe cascode, echilibrand disipatia termica dintre aceste tranzistoare. Asta se face inlocuind zenerele de acolo cu altele avand o tensiune mai mare (recalculata si disipatia pe zenere si alegerea unui model corespunzator ca wattaj). Link spre comentariu
sk24bpo Postat Iunie 2, 2014 Autor Partajează Postat Iunie 2, 2014 Masuratori noi de THD si IMD. Am reusit sa scad substantial zgomotul amplificatorului complet inchis fara sa mai folosesc mu-metal. Distorsiunile sunt extrem de mici extrem de greu de decelat si in cea mai mare parte provin de la armonica a-2-a. Produsul de intermodulatie de 1khz rezultat este inecat in zgomot undeva sub -120dB. Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 2, 2014 Partajează Postat Iunie 2, 2014 Masuratorile sunt reale sau rezulta din simulare pe computer ? Daca rezultatele analizei THD si IMD sunt reale de ce nu atzi pus poze cu audio analyzerul /spectrum analyzerul folosit si amplificatorul. Intreb asta deoarece cred ca_s cam mici distorsiunile ,un THD de 0,00052 % e greu de obtzinut in high_end. McIntosh MA7000 are un THD de 0,005% adica de 10 ori mai mare decat Sara. ">http:// ">http:// Link spre comentariu
Allain85 Postat Iunie 3, 2014 Partajează Postat Iunie 3, 2014 Salut! Vad ca se discuta problema temperaturii tranzistoarelor de mica putere. Eu ma gandeam sa folosesc SMD-uri, inclusiv tranzistoarele si anume, MMBT5551/MMBT5401 (Pd = 225mW) in locul 2N5551/2N5401 (Pd = 600mW). Ce parere aveti? Multumesc! O zi buna! A. Link spre comentariu
sk24bpo Postat Iunie 3, 2014 Autor Partajează Postat Iunie 3, 2014 Graficele pe care le-ati vazut sunt rezultate din masuratori reale, facute pe aparat , nu sunt provenite din simulari. Pentru a inlatura confuzia acum am pus si trei grafice generate din simularea amplificatorului. Una cu THD la 1khz, una cu THD la 20khz si ce-a de-a 3-a cu IMD la 19khz+20Khz. Referitor la analizorul de spectru folosit in realitate nu avem de-a face cu un aparat propriuzis, ci cu un sistem de masura realizat de mine pe baza unei placi de sunet Asus Xonar DX, un filtru notch si un amplificator , alte circuite care asigura imunitatea semnalului generat si masurat plus softuri de analiza. Fiind un sistem realizat in house necesita repetate calibrari, nu este prea comod de lucrat cu el dar marele avantaj vine din pretul sau. Am observat ca pana in jurul a 5khz pot sa am o acuratete de 0,0001% , aceasta scazand odata cu frecventa asa incat la 20khz precizia e de circa 10x-20x mai mica. Aparatele dedicate foarte scumpe au o precizie tot in jurul a 0.0001% dar care poate fi pastrata pana spre 50khz. Deocamdata nu pot sa zic ca nu sunt multumit cu ceea ce am, mai ales ca nici in vise nu pot spera ca voi putea achizitiona un aparat de masura de 10.000 de euro. McIntosh este una dintre firmele cele mai mari de aparatura hi-end. Este foarte bine ca ati postat specificatiile acestui amplificator de top al lor, dar din pacate nu ati fost prea atent cand i-ati citit THD-ul. Oamenii specifica un THD maxim de 0.005% pentru toata banda audio si pentru o banda de puteri destul de larga. In realitate de obicei , cel mai mare THD este intalnit la limita superioara a benzii audio, la 20khz. Deci noi nu stim care este THD-ul la 1khz, frecventa la care am facut eu masuratorile. Este posibil ca acesta sa fie mult mai mic, sau nu, fata de 0.005%. In plus trebuie subliniat ca firmele consacrate din domeniu cauta in mod special un sound aparte care i-au consacrat de-a lungul timpului. Daca s-ar axa exclusiv pe performante tehnice atunci cam toate amplificatoarele ar suna cam la fel, indiferent de cine le produce. Din punct de vedere comercial treaba asta este dezastruoasa. Pentru comparatie din masuratorile mele reale, la 20khz, SARA pare sa aibe un THD in jurul a 0,002%. Simularile imi spun ca ar trebui sa fie pe la 0.0008% dar e logic sa nu reusesti sa atingi la 20khz simularea. La 1khz THD-ul SARA masurat nu este de 0.0005%, aceasta valoare include si distorsiunile sistemului de masura care au fost in jurul a 0.0004%. Deci la 1khz, THD-ul SARA (excluzand zgomotul), se invarte in jurul a 0.0002% , cam cat specifica si simularea. Pana aici masuratorile au fost realizate pentru sarcina rezistiva de 8 ohm. Aceste nivele de distorsiune nu se mastreaza, se maresc usor, sub sarcina rezistiva de 4 ohm. Am facut si masuratorile pentru 4ohm dar nu le-am postat aici, sunt puse pe alt site, le caut si le postez. Atunci cand amplificatorul va avea o sarcina reala, reactiva la bornele sale, precum sunt boxele reale, din nou va exista o degradare suplimentara a performantelor. Salut! Vad ca se discuta problema temperaturii tranzistoarelor de mica putere. Eu ma gandeam sa folosesc SMD-uri, inclusiv tranzistoarele si anume, MMBT5551/MMBT5401 (Pd = 225mW) in locul 2N5551/2N5401 (Pd = 600mW). Ce parere aveti? Multumesc! O zi buna! A. Nu recomand, nu vad nicio motivatie serioasa pentru asa ceva. Link spre comentariu
Shambala Postat Iunie 3, 2014 Partajează Postat Iunie 3, 2014 @ Allain85 - folosirea SMD-urilor este cea mai proasta solutie posibila la amplifcatoarele high-end. In plus, este imposibil (sau f f dificil) sa sortezi componentele. Link spre comentariu
alex mm Postat Iunie 3, 2014 Partajează Postat Iunie 3, 2014 (editat) .... subscriu la ce a scris @shambala . Si puterea disipata de smd -uri, e chiar mai mica, decat a tranzistorilor , atunci cu ce sunt mai bune? Personal o sa fac experiente si o sa echipez cu 2SA1013 si 2SC2383 sa vad cum se comporta . Masurat azi dimineata ,dupa 5 minute de functionare, a unui tranzistor, din generatorul de curent : Oops ! ce mare e poza ....... Editat Iunie 3, 2014 de alex mm Link spre comentariu
hpavictor Postat Iunie 4, 2014 Partajează Postat Iunie 4, 2014 @ Allain85 - folosirea SMD-urilor este cea mai proasta solutie posibila la amplifcatoarele high-end. In plus, este imposibil (sau f f dificil) sa sortezi componentele. Nu chiar ... exista solutii unice , rezolvate doar cu ajutorul componentelor SMD , in genul ariilor de tranzistori complementari de tipul MATCHED . Printr-o proiectare judicioasa se poate rezolva si problema disipatiei ... daca chiar se vrea ! Link spre comentariu
Allain85 Postat Iunie 4, 2014 Partajează Postat Iunie 4, 2014 (editat) Salut! @RaimondAudio Motive serioase pentru a folosi SMD-uri: ieftine, ocupa spatiu putin, se pot plasa foarte aproape unul de altul - cuplaj termic bun (se poate folosi chiar BC857 - am mai propus varianta asta la SARA2), montaj facil - daca se lipesc la cuptor (pentru cei cu doua maini din stanga, intr-adevar montarea SMD-urilor este o problema). Am mai propus sa facem un group buy pentru cablaje si montajul SMD-urilor, dar nu a avut efect. @Shambala De ce este cea mai proasta solutie? Ce ar fi sa facem o comparatie intre celebrele amplificatoare HI-END si un produs industrial safety. Eu lucrez in domeniu si in afara de IGBT-uri, restul tranzistoarelor (mica si medie putere) sunt SMD. Banuiesc ca stii cat de drastice sunt normele cand vorbim despre safety (Railway, Avionics)! Se lucreaza frecvent cu opt straturi la PCB-uri. Poate doar Krell, Classe, Gryphon sa se apropie de asa ceva. @alex mm Cum tu nu esti de acord cu SMD-urile nici eu nu sunt de acord cu folosirea tranzistoarelor propuse de tine pentru experiment - 2SA1013 si 2SC2383. Pai daca le caut la magazine ce livreaza componente de origine controlata (Mouser, DigiKey, Farnell) si nu le gasesc, ce sens are sa folosesc asa ceva? E clar ca sunt obsolete, nici nu mai trebuiesc aduse in discutie in anul 2014, parerea mea. Poate sunt potrivite pentru cine are vreun stoc mostenit de la un bunic sau se pot fura din muzee. Eu vreau sa fac un cablaj pentru acest amplificator si m-am gandit sa lucrez combinat (SMD + TH). La final va fi un modul foarte compact! Mentionez ca am facut doua prototipuri ale amplificatorului SARA2, dar vreau sa testez si SARA1! Imi place transformatorul (R-Core) folosit de Alex, stiu ca a folosit acelasi model si in amplificatorul Goldmund, sper sa nu ma insel! Alex, sunt diferente notabile intre R-Core si un toroidal? Multumesc! O zi placuta tuturor! A. @Victor a dat deja un raspuns si se pare ca suntem in concordanta! Niciodata nu am contestat spusele dumnealui, eu zic ca stie foarte bine ce spune! Cu arii de tranzistoare am lucrat, dar doar impreuna cu microcontroller-e si in alt domeniu - automatizari! Deci, se poate... "Printr-o proiectare judicioasa se poate rezolva si problema disipatiei ... daca chiar se vrea !" Editat Iunie 4, 2014 de Allain85 Link spre comentariu
sk24bpo Postat Iunie 4, 2014 Autor Partajează Postat Iunie 4, 2014 Da, smd-urile au si ele avantajele lor. Sunt mai ieftine, permit obtinerea unor cablaje mai compacte cu micsorarea elementelor parazite , e mai usor de lucrat cu ele daca se doresc serii mari de cablaje. Ca dezavantaje ar fi o disipatie mai slaba si in plus apropierea de cablaj inrautateste situatia cateodata necesitand pad-uri pe post de racire suplimentara, efectul early la tranzistoare este mai pronuntat la variantele smd, sunt mai greu de lucrat cu ele in regim de amator, se dezlipesc usor daca se torsioneaza cablajul , sunt detul de greu de dezlipit daca necesita schimbarea avand prostul obicei sa smulga cablajul cu tot, riscul de deteriorare termica la lipire e mai mare , etc..... Unele dezavantaje se pot atenua sau chiar inlatura, daca se doreste neaparat lucrul cu smd-uri pana la urma se poate si asa, e doar o alta varianta. Alexmm poti adauga inca 500 de ohm cu cei 2k asa incat puterea disipata pe acel tranzistor sa se injumatateasca. Verifica si iesirea amplificatorului sa nu fie vorba de oscilatii. Mai mult, se poate micsora curentul cu 5mA asa incat se reduce si mai mult disipatia. Trimite-mi schema ta dupa care ai lucrat si iti dau o varianta care sa nu iti mai solicite termic tranzistorii. Link spre comentariu
hpavictor Postat Iunie 4, 2014 Partajează Postat Iunie 4, 2014 (editat) Aici aveti doua exemple de cuplaj termic al tranzistorilor din etajele din intrare ... Cuplajul termic al tranzistorilor din etajele de intrare este considerat un standard " sine qua non " in domeniul audio de inalta calitate , solutie adoptata printre altii de Crest Audio , dar si de Leco la ultima varianta ( Leco V2 ) a amplificatoarelor sale , datorita stabilitatii termice imbunatatite : Editat Iunie 4, 2014 de Victor Link spre comentariu
Postări Recomandate