UDAR Postat Mai 20, 2014 Partajează Postat Mai 20, 2014 (editat) Nu insist , mai vorbim după weekend - dacă reușesc să fac testul pomenit. Oricum , trăiesc ( încă ) cu impresia că trafo ce l-am scos din monitor era ecranat împotriva influențelor nefaste ce le-ar fi putut avea asupra tubului și nu pentru EMI - ca încadrare în standarde. E drept , tuburile de osciloscop sunt ecranate cu permalloy sau altceva similar dar este o protecție la recepție nu la sursă. Am mai citit puțin ”4. If you are using a frame transformer, its external fi eld can be signifi cantly reduced by specifying a hum strap, or ‘ belly-band ’ as it is sometimes rather indelicately called. This is a wide strip of copper that forms a closed circuit around the outside of the core and windings, so it does not form a shorted turn in the main transformer fl ux. Instead it intersects with the leakage fl ux, partially canceling it. 5. Use transformer screening. Because of its physical construction, a toroidal transformer cannot use the hum strap method to reduce the external fi eld. The usual approach is to wrap the outside of the toroid in one or more layers of silicon steel, the intention being screening rather than the creation of a shorted turn. The success of this depends on using high-quality silicon steel, or better still GOSS (Grain-Oriented Silicon Steel), and even then the reduction in hum fi gures from the affected circuitry is not likely to be more than 6 dB. It may sound unlikely, but it is a fact that the method of making GOSS was discovered in 1935 – by a Mr N P Goss. Mu-metal, a nickel – iron alloy (75% nickel, 15% iron, plus copper and molybdenum), is the most effective magnetic screening material, but it is expensive and has a disconcerting habit of losing its magical properties if deformed.” D.Self Audio Power Amplifier Design Handbook , 5th Edition, page 279. Editat Mai 20, 2014 de UDAR Link spre comentariu
flomar60 Postat Mai 20, 2014 Partajează Postat Mai 20, 2014 Poate va ajuta testele astea...nu am avut la indemana banda de cupru asa ca am folosit tesatura de cupru...dupa cum vedeti am construit o spira exterioara deschisa la care am conectat mA si mV ...poza 1 , aspectul spirei deschise ; poza 2 , valorile in gol ; poza 3, valorile cu o sarcina care consuma 2,3A din secundar- tensiune secundar 33V- tensiune primar 225V - frecventa , bineinteles 50 Hz...Scuze initiatorului topicului de off-topic! Daca moderatorul considera necesar rog sa fie sters postul... Link spre comentariu
franzm Postat Mai 20, 2014 Partajează Postat Mai 20, 2014 În comentariul meu de mai înainte m-am referit la spirele de cupru pe care le mentioneaza si D. Self. Laudabila initiativa lui flomar60. Trebuie însa remarcat faptul ca firele de legatura la ampermetru plus ampermetrul (în special suntul acestuia) se afla si ele în câmpul de scapari al tranformatorului. Tensiunea astfel indusa în ele eroneaza întrucâtva rezultatele masuratorilor. Link spre comentariu
flomar60 Postat Mai 20, 2014 Partajează Postat Mai 20, 2014 M-am axat mai mult pe evidentierea unui curent care circula prin aceasta " spira in scurtcircuit" si diferentele care apar functie de marimea fluxului de scapari in cele doua situatii - cu si fara sarcina in secundar...nu am urmarit , neaparat , valoarea exacta... Link spre comentariu
UDAR Postat Mai 20, 2014 Partajează Postat Mai 20, 2014 Dacă văd bine , voltmetrul este în paralel cu ampermetrul . În acest caz , tensiunea nu are nicio relevanță. Importantă este însă , cum zici ,evidențierea fenomenului. Și fenomenul e cert - există flux de scăpări. Rămân decis ( dacă nu mă răzgîndesc... ) să fac testul cu banda închisă versus lipsă bandă. Link spre comentariu
Mircea Crisan Postat Mai 21, 2014 Partajează Postat Mai 21, 2014 Se pare ca Alex ne-a tras clapa. Este intradevar o realizare remarcabila daca nu are zgomot conform celor spuse pe diyaudio. Spor, Mircea. Link spre comentariu
sk24bpo Postat Mai 21, 2014 Autor Partajează Postat Mai 21, 2014 Udar, la transformatoarele EI se poate pune aceasta spira in scc, spira care se bazeaza pe dualitatea magneto- electrica. Dar ea implica niste fenomene in plus fata de ecranarea simpla magnetica intalnita la benzile de tabla silicioasa intalnite la transformatoarele toroidale. Chiar si autorul mentioneaza la inceput faptul "partially canceling it". Ecranajul magnetic in cazul benzilor de cupru este efectul secundar de fapt, efect care poate sa aiba un randament mai mic sau mai mare, de la caz la caz. La toroidale bazandu-te exclusiv pe ecranarea magnetica trebuie sa tii cont de cele despre care v-am vorbit mai sus. La tranformatoarele R-Core, cum are Alex, din fericire parca se poate pune si banda de cupru peste infasurari, nemaifiind nevoit sa lucrezi exclusiv cu campul magnetic si sa te ocupi de liniile lui sa le inchizi prin fier. Lucrul cu campul electro-magnetic este mult mai intuitiv. Benzile de cupru folosite la toroidale n-au niciun efect asupra campului magnetic, camp magnetic de scapari care este predominant poloidal si se afla in centrul torului. Mai exista niste curenti vagabonzi de circumferinta dar in general acestia sunt la suprafata, la exteriorul torului si nu prea au tendinta de a scapa de acolo. Oricum, Alex a ales cea mai performanta solutie in ceea ce priveste transformatorul. Felicitari lui Alex pentru ca a reusit sa ajunga la capat cu acest proiect. Imi cer scuze ca l-a stors de bani si ca l-a obosit cam mult. Mie mi-a mancat 2-3 ani... Link spre comentariu
UDAR Postat Mai 21, 2014 Partajează Postat Mai 21, 2014 Perfect de acord, vorbim de soluții de micșorare a perturbațiilor , nu de eliminare. Evident că soluțiile optime/practice diferă de la un transformator la altul . La toroidale (bune) , pentru pretenții decente , nu trebuie mai nimic făcut în plus . Așezarea lui orizontală ( normală ) și o distanță rezonabilă - mă refer exclusiv la perturbațiile create de cîmpul de pierderi al transformatorului , că despre asta vorbeam. Link spre comentariu
tomalex Postat Mai 21, 2014 Partajează Postat Mai 21, 2014 Avand in vedere ca, desi a folosit numai componente de top, aici a avut parte numai de carcoteli, asa cum era normal a postat undeva unde este apreciat cum trebuie... Din cate am vazut, din postarile sale, are destul de multe amplificatoare din care cred ca a invatat cum si unde sa aseze componentele in cutie astfel incat pozitionarea pentru SARA-1 sa nu fie o problema. Felicitari lui @alex mm pentru realizarea de exceptie Link spre comentariu
oltean24 Postat Mai 21, 2014 Partajează Postat Mai 21, 2014 Stimati colegi va propun o solutie radicala pentru pretentii exagerate. Cel mai simplu si cu rezultate exagerate mai ales ca daca se vrea folosirea potentiometrului in carcasa cel mai bine este scoaterea trafo din amplificator si bagat intr-o carcasa separata si se poate alimenta chiar prin mufa de alimentare deja folosita cea de 230vca si astfel nu va mai fi nici o problema de nici un fel credeti-ma eu am facut asa ceva si asta a fost sigura solutie de scoatere definitiva a amplifului din zona de zgomot brum etc. Pacat ca l-ai dezansablat nu trebuie sa renunti! Eu insumi lucrez la 3 proiecte odata si nu ma grabesc treaba sa iasa! Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 21, 2014 Partajează Postat Mai 21, 2014 (editat) Dragii mei colegi. Folia de CUPRU este USELESS in transformatoare ce lucreaza la frecvente joase ale retelei, respectiv 48-62Hz. Folia de cupru se foloseste la ecranarea transformatoarelor de inalta frecventa (SMPS), si se foloseste ca o spira IN EXTERIORUL trafului, astfel incit sa cuprinda imprejurul transformatorului si sa ecraneze (inchida) fereastra bobinalului si locul unde se "inchid" cele 2 "E"uri ce formeaza miezul magnetic cu sau fara intrefier al transformatorului. Pentru frecvente joase, se foloseste ecran complet din miez metalic din tabla de fier preferabil cu adaos de siliciu+permalloy (materiale cu proprietati electromagnetice deosebite), luati exemplu trafurile japoneze ale anilor OLD SCHOOL. Unde nu este loc de ecran complet, se foloseste o spira, tot exterioara insa din folie metalica foarte bogata in siliciu si permalloy pe linga fierul mort. Este de preferat ca,,, cimpul magnetic perpendicular al bobinei sa fie la unghi de 90 grade fata de sursa ce (in care) prin intermediul firelor, traseelor sau a lungimii pinilor sa se poata introduce brum-ul datorat cimpului electromagnetic al transformatorului. De cele mai multe ori, eu am preferat sa fac la un amplificator construit de la zero, tot aranjamentul interior al subansamblelor, si apoi orientarea trafului, cu volumul la maxim fara semnal si casti pe urechi. Multe legi scrise si cunoscute, de multe ori NU SE RESPECTA la ceva facut de casa, ci multele experimentari aduc succesul final. ZAL are dreptate in ceea ce priveste CUPRUL in ecranajul trafurilor de joasa frecventa, TABLA fin fier, este sfinta Editat Mai 21, 2014 de Vizitator Link spre comentariu
Sharky Postat Mai 21, 2014 Partajează Postat Mai 21, 2014 Legile se respecta cam intotdeuna ideea e sa le cunosti. Oricum s-a discutat ce era de discutat si solutiile s-au prezentat deja. In rest, pacat ca nu ati inteles sarcasmul din postul lui Alex. Eu il inteleg deplin, e nasol sa te chinui sa faci ceva doar ca sa comenteze vreunul ca n-ai pus surub torx, de parca ideea principala e sa facem mobila si nu amplificatoare. Eu ma indoiesc ca brumul sau alte chestii sunt vreo problema reala in lucrarea prezentata. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 21, 2014 Partajează Postat Mai 21, 2014 Pai sa ne spuna el atunci, care a fost cauza exacta. Eu am dat o mina de ajutor. Link spre comentariu
zal Postat Mai 22, 2014 Partajează Postat Mai 22, 2014 În cazul amplifurilor moderne cu amplificare mică şi impedanţe de intrare destul de mici, brumul ar trebui să nu mai fie o problemă şi nici nu este la majoritatea lor, indiferent de trafo folosit. Trebuie făcute greşeli grosolane de poziţionare, legarea maselor şi a ecranelor ca să iasă prost, sau schema amplifului e nefericită şi orice se încearcă e în zadar. ............. Pînă la urmă a fost vreo problemă reală cu brumul sau doar o glumă? Link spre comentariu
Postări Recomandate