zal Postat Mai 18, 2014 Partajează Postat Mai 18, 2014 ...cantitatea si distributia scaparilor de flux ale transformatorului si componenta feroasa a carcasei amplificatorului. Cu cat eviti fierul si te axezi pe aluminiu cu atat mai bine. Aia e buba, aluminiul nu ecranează magnetic, aşa că rămîne un material bun doar ptr radiatoare şi faţă. În schimb fierul cu cît mai mult şi mai gros, cu atît mai bine. Se pot privi interioare de amplifuri de firmă pe net ptr inspiraţie şi folosirea materialelor corespunzătoare fiecărui scop. N-am înţeles despre ce curenţi asimetrici de valoare foarte mare e vorba ceva mai înainte, sau cum arată ei, ampliful ăsta are un consum atît de dezechilibrat pe alimentări? Link spre comentariu
franzm Postat Mai 19, 2014 Partajează Postat Mai 19, 2014 Butonu de volum la jumatate iar este urat si destul de periculos amplasat langa potentiometru, ... Chiar asa. Ce cauta butonul de volum lânga potentiometru? 2 Link spre comentariu
sk24bpo Postat Mai 19, 2014 Autor Partajează Postat Mai 19, 2014 Chiar asa. Ce cauta butonul de volum lânga potentiometru? Franzm lasa-l in pace , nu cred ca s-a prins nici acum de goanga Banuiesc ca s-o fi referit la butonul de pornire, dar ala e amplasat mai in lateral deci nu poti sa spui ca e langa potentiometru. In sfarsit, de vazut toti vedem acelasi lucru dar de inteles fiecare intelege pe limba lui Zal n-ai inteles bine dar nu conteaza, Alex trebui sa priceapa ideea. Legat de curentii asimetrici astia vin din faptul ca etajul final al acestui amplificator este de tip push-pull in clasa B. Link spre comentariu
Luca Postat Mai 19, 2014 Partajează Postat Mai 19, 2014 Chiar asa. Ce cauta butonul de volum lânga potentiometru? Vroiam sa zic langa transformator. Link spre comentariu
zal Postat Mai 19, 2014 Partajează Postat Mai 19, 2014 Şi dacă ampliful e reglat în clasă B curenţii prin trz finali sînt asimetrici? Asta e o premieră. Dar dacă ridicăm polarizarea ptr AB sau aproape A? Cum ai observat asta, static sau cu semnal, ce valori aveau curenţii prin trz finali de pe fiecare ramură şi ce sarcină ai folosit, cumva sarcini separate ptr fiecare ramură ? Dacă eu n-am înţeles, poate că nici alţii care citesc pe aici. Fă un efort şi luminează-ne. Link spre comentariu
alex mm Postat Mai 19, 2014 Partajează Postat Mai 19, 2014 M-am luminat eu pana la urma , si da aveti dreptate , constructia a esuat lamentabil , drept consecinta am desfacut tot ampliful (nu va canta niciodata ). Nu am destui bani sa-i cumpar o cutie decenta , trafo radiaza la camp (R-Core,cele mai proaste ) de nu e adevarat , potentiometru nu necesita (cel mai prost Alps), nu am suruburi (Torx). Gresala mea cea mai mare e ca am postat In definitiv am destule amplificatoare , asa ca activitatea mea se incheie aici Link spre comentariu
sk24bpo Postat Mai 19, 2014 Autor Partajează Postat Mai 19, 2014 (editat) Astea sunt lucruri elementare Zal...... curentul prin sarcina este simetric fata de cel prin tranzistorii finali care este asimetric in cazul push-pull. Nici vis-a-vis de ecranare nu intelegi mare lucru observ... Alex, lasa-l deoparte cateva zile , relaxeaza-te si apoi revin-o. Practic l-ai terminat. Despre ce bani mai vorbesti ? Baga-i firele in cur si alimenteaza-l. Daca te-a costat prea mult vinde-l, iti vei recupera banii cu siguranta. Daca iti place pastreaza-l. Oricum, nu voi mai oferi suport pentru SARA-1, e un proiect prea obositor si scump iar 99% dintre audiofili nu au nevoie de acest nivel de calitate. Daca iti mai ostoieste supararea vreau sa-ti spun ca l-am testat tete-a-tete cu Chord SPM 4000 Editat Mai 19, 2014 de RaimondAudio Link spre comentariu
Sharky Postat Mai 19, 2014 Partajează Postat Mai 19, 2014 Alex, nu te lua dupa tot felul de bagatori de seama. Important e cum merge si ce face montajul, nu cum arata. Sunt convins ca te mai pot juca si ulterior cu una alta, doar asa de amorul artei. Link spre comentariu
atupi Postat Mai 19, 2014 Partajează Postat Mai 19, 2014 Alex este pacat sa bagi in seama niste rautati acum la final dupa eforturile facute. In general comentariile vin de la cei care nu au experienta unor proeicte serioase si doar spun vorbe goale.Raimondaudio ate-a sfatuit bine sa lasi cateva zile sa te mai relaxezi si sa reiei munca de finalizare.Este unul din putinele proiecte finalizate de pe forumul asta.Numai bine !@raimondaudio: si cum a sunat Sara pe langa acel Chord? Pe ce boxe s-au facut testele ? Link spre comentariu
zal Postat Mai 19, 2014 Partajează Postat Mai 19, 2014 (editat) Astea sunt lucruri elementare Zal...... curentul prin sarcina este simetric fata de cel prin tranzistorii finali care este asimetric in cazul push-pull. Nici vis-a-vis de ecranare nu intelegi mare lucru observ... Hmm, din aceasta se înţelege doar că într-un etaj final simetric, evident în contratimp, o ramură consumă mai mult ca alta, semialternanţele rezultate fiind total diferite. Cît despre ecranare şi alte lucruri elementare, să închidem dialogul aici. Spor la treabă în continuare! .................... Alex mm, puţometrul Alps trebuie ecranat, corpul de plastic nu-l ajută, are nevoie de o cutie din tablă de 1mm. În caz extrem schimbă poziţia trafo. Editat Mai 19, 2014 de zal Link spre comentariu
sk24bpo Postat Mai 20, 2014 Autor Partajează Postat Mai 20, 2014 (editat) Intotdeauna te raportezi la forma curentului prin sarcina, iar pe noi nu ne intereseaza acum acest aspect. Aici este vorba despre ramurile de alimentare , ele conteaza in discutia actuala. Uita-te cum arata forma curentului prin fiecare ramura de alimentare si ai sa observi ca daca amplificatorul livreaza la iesire tensiune sinusoidala , pura, curata, fara armonici , pe fiecare ramura de alimentare vei gasi un curent cu o gramada de energie impinsa intr-o banda destul de larga . Adauga impedanta sursei de alimentare, impedanta prea putin liniara si vei vedea ca rezulta o explozie de gunoi electric care abia asteapta sa gaseasca o carcasa plina de fier, cu proprietati magnetice bune ca sa poata fi imprastiat prin toate circuitele de semnal mic. Abia asteapta sa faci o greseala de routare a conductoarelor prin carcasa ... Cea mai importanta lectie privitoare la campul magnetic este ca nu poti sa-l faci sa dispara precum campul electric. Ultimul se transforma destul de usor prin curenti turbionari in caldura dar primul nu. Campul magnetic se "indoaie" dupa interesul tau, dar nu scapi niciodata de el cata vreme sursa care il genereaza nu se opreste. Carcasele de fier care acopera transformatoarele au rolul de a atrage campul magnetic , de a-l devia dar nu pot sa-l faca sa "dispara". O carcasa de fier peste un transformator daca este fixata strans de o placa de baza de fier care face parte din carcasa intregului amplificator nu va face decat sa transfere fluxul magnetic catre aceea placa de baza de fier cu rezultate dezastruoase. Deci carcasa de fier peste transformator da, dar cutie de fier pentru intregul amplificator NU. Editat Mai 20, 2014 de RaimondAudio Link spre comentariu
Patefon Postat Mai 20, 2014 Partajează Postat Mai 20, 2014 Alex, nu-l lasa. A iesit prea bine ca sa renunti acum. O fata mai aratoasa se poate aplica si peste. Link spre comentariu
franzm Postat Mai 20, 2014 Partajează Postat Mai 20, 2014 (editat) Cea mai importanta lectie privitoare la campul magnetic este ca nu poti sa-l faci sa dispara precum campul electric. Ultimul se transforma destul de usor prin curenti turbionari in caldura dar primul nu. Campul magnetic se "indoaie" dupa interesul tau, dar nu scapi niciodata de el cata vreme sursa care il genereaza nu se opreste. Carcasele de fier care acopera transformatoarele au rolul de a atrage campul magnetic , de a-l devia dar nu pot sa-l faca sa "dispara". La transformatoare se poate compensa partial câmpul de scapari generând un câmp de sens opus cu acele "belly belt", spirele în scurt cu care se înconjoara transformatoarele. Editat Mai 20, 2014 de franzm 1 Link spre comentariu
Mircea Crisan Postat Mai 20, 2014 Partajează Postat Mai 20, 2014 Cea mai simpla soutie in conditiile pastrarii trafului este renuntarea la potentiometrul de volum. In cazul in care Alex se va inversuna sa pastreze potentiometrul pe pozitie soutia ar fi o sursa in comutatie. Spor, Mircea. P.S. Sunt dispus sa trimit o sursa pentru evaluare. Link spre comentariu
zal Postat Mai 20, 2014 Partajează Postat Mai 20, 2014 (editat) franzm, acelea sînt ecrane, nu spire în scc, se montează peste carcasele bobinajului în afara circuitului elmg al trafo. Sînt elemente pasive, nu generează nimic şi se pot face din sîrmă CuEm, tablă de Cu sau alamă, ori turnate din Al. Există şi ecranele electrostatice între primar şi secundar, dar acelea nu se pun în scc, doar un capăt se leagă la masă. A făcut un inteligent de pe forum după capul lui acum ceva ani un ecran în scc la un trafo şi se mira de ce i se arde siguranţa de reţea instantaneu. A, era să uit, se mai numesc belly belt şi ecranele din tablă de tolă chioară ale unor trafo toroidale, dispuse perpendicular pe spire şi paralel cu miezul, la exterior, dar nelegate nicăieri, anulează pierderile, chiar dacă toroidalele suferă mai puţin din cauza asta, iar cele bobinate special ptr audio, cu primarul la exterior, sînt autoecranate, un capăt al primarului fiind permanent la nulul reţelei. Ruşii au bobinat aşa toroidale din amplifuri şi erau mute. ................. alex mm, În cazul de faţă aş încerca întîi rotirea cu 90* a trafo, să vină cu miezul cît mai departe de puţometru, ecranarea puţometrului cu simţ de răspundere, apoi un ecran de Cu sau alamă peste ambele bobinaje şi legat la masă, un perete din tablă de fier moale între trafo şi puţometru sau chiar o carapace (oală) peste traf. Toate astea combinate cu alegerea unui punct de legare la masă a carcasei lîngă traf, restrîngerea sursei şi retrasarea căblăraiei de semnal. Cea mai scurtă cale e intrarea lîngă puţometru. Cu răbdare şi metodă se pot găsi rezolvări, reţete general valabile nu există, fiecare amplif sau montaj e unic. Nu strică să cauţi pe net poze cu interiorul unor amplifuri Technics ce au folosit astfel de trafo. ............... În rest, văd răspîndite nişte dume audiofile de mă ia groaza. Editat Mai 20, 2014 de zal Link spre comentariu
Postări Recomandate