Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

SARA-amplificator de inalta performanta


Postări Recomandate

Varianta asta de cablaj nu are posibilitatea conectarii unei protectii SOA ? Nu are prevazuti niste pini , conector , cose sau orice altceva la care sa poti conecta modulul SOA ( avand orice varianta a schemei preferate de protectie SOA ) ...Am atasat pozele de la o varianta modulara facuta de mine ( acum cativa ani ) aici viewtopic.php?p=1129942#p1129942 ca sursa de inspiratie si NIMIC...Ati uitat / neglijat protectia SOA ?Modulul de protectie SOA va fi conectat prin tehnologie wireless :) ?

Link spre comentariu

In actualul design de cablaj nu este prevazuta posibilitatea de montare a unui circuit separat de tipul V/I limiter. S-ar putea implementa cu ajutorul unor fire iar placa respectiva sa fie lipita cu un adeziv. Nu pare parofesional dar la DIY merge. Eu v-am invitat sa va impuneti ideile in acest proiect, nu aveti nici cea mai mica opreliste. Se va scrie cutarica este autorul acestui circuit. Modularitatea este binevenita si chiar incurajata de mine. Oricand dupa ce v-ati hotarat la un circuit, il desenati si il dati sa-l integrez in schema generala, apoi pot sa-l simulez dupa specificatiile voastre pentru a vedea daca functioneaza corect. La final vorbiti cu Alexmm sau altcineva sa il deseneze. Personal eu nu ma omor dupa acest tip de protectie, am avut experiente neplacute cu ele , actionau cand nu trebuie si cam limitau varfurile suficient de mult ca sa se simta la auditie. SARA foloseste o tensiune de alimentare relativ mica iar lucrul asta combinat cu etajul final generos dimensionat face ca protectia SOA sa fie relativ inutila. Probabil ca in 99% din cazuri auditia se va face in casa la volume rezonabile si amplificatorul nu va fi folosit la nunti unde se cer puteri considerabil mai mari. Protectia SOA poate fi necesara la amplificatoarele cu un singur tranzistor final alimentate la tensiuni de peste 50V, amplificatoare care nu prea suporta regimuri de lucru in 4 ohm. In cazul nostru SARA poate functiona chiar in regim continuu si cu sarcini de 2 ohm daca radiatorul si alimentarea sunt dimensionate corespunzator. Asadar nu am avut niciodata intentia sa proiectez un amplificator profesional, ci doar unul domestic cu performante foarte bune dar voi puteti sa-l dezvoltati oricum doriti.

Link spre comentariu

Puteti sa-i puneti si pene, eu n-am nevoie de asa ceva. Oricat de tare se da muzica amplificatorul cum este construit acum nu trebuie sa se arda, chiar pe sarcini dificile. Eu am ales finalii TTC5200 in special din cauza capacitatii parazite foarte mici,curentul de colector de 15A si puterea disipata de 150W, dar se pot inlocui foarte usor cu barosanii MAG6332 care au varful curentului de colector la 45A si puterea disipata de 400W. Inmultit cu 3x si vedem cam ce nivel al curentului ar putea suporta amplificatorul in cea mai nasoala situatie de scurtcircuit. Asta in cazul in care in loc de sigurante avem o bara de cupru iar alimentarea chiar ar putea livra asemenea curenti, chiar si de scurta durata. In loc de protectie SOA am preferat sa intaresc amplificatorul cu efecte benefice si asupra sunetului. Diferentele de cost nu cred ca sar peste 5% din costul total.

Link spre comentariu

...asa as putea monta cei 3 tranzistori de pe o ramura fara izolatia de mica.Asa si superdioda ar lucra mai rapid, s-ar mai reduce din inertia termica.

Pe care ramura montati superdioda? În cazul plasarii finalilor pe doua nivele (ca la RMI-FC100, dar asta n-are superdioda, deci nu se pune problema) e indicata montarea superdiodei pe ramura de sus. În cazul racirii prin convectie naturala, aceasta se încalzeste ceva mai mult (Tj). Marimea diferentei depinde de parametrii radiatorului si de distanta, pe verticala, dintre cele doua ramuri. În urma cu câtiva ani am facut un test în aceasta directie si am masurat pâna la 5°C la o distanta de 20cm.
Link spre comentariu

Diferenta de 5 grade celsius apare cand ? La ce temperatura ? Mi se pare cam mare diferenta asta, dar chiar si asa nu prea conteaza.Tranzistorul superdiodei se monteaza pe ramura cu temperatura mai mare de obicei.... Ideea nu tine neaparat de valoarea temperaturii in sine, ci mai degraba de rapiditatea transferului termic intre finali si superdioda si de corelarea functiei termice a superdiodei cu functia termica a tranzistorilor finali. Tocmai ca sa evit a avea o variatie semnificativa a temperaturii pastilei tranzistorului final care nu s-ar putea reflecta imediat in actiunea de compensare a supediodei, am preferat sa folosesc 3 tranzistori finali fiecare cu un curent de bias corect dar destul de mare astfel incat radiatorul sa aiba mereu o temperatura cat de cat constanta si ridicata. Daca as fi folosit un singur tranzistor final si un curent de bias mic, erau sanse mult mai mari ca superdioda sa nu faca fata cerintelor. Folosirea mai multor tranzistori finali rezolva multe probleme, iar daca tinem cont ca amplificatorul lucreaza cu puteri mici-medii, vom observa ca el a fost proiectat sa functioneze intr-un regim cat mai constant cu putinta.

Link spre comentariu

Ohoo, bara de cupru ar fi splendida, asa as putea monta cei 3 tranzistori de pe o ramura fara izolatia de mica.Asa si superdioda ar lucra mai rapid, s-ar mai reduce din inertia termica. Ce lungime ai la bara si cati parai face ?:)

In genu asta va arata transitori pe bara de cupru, ceva ce nu vezi nici la Accuphase :rade:

 

Posted Image

Link spre comentariu

Te legi la cap cand nu te doare.E ok si cu, e ok si fara.Nu uitati sa puneti vaselina siliconica intre bara de cu si bara de Al.LA fel si prinderea e f importanta, in special cand cele doua materiale au coeficienti diferiti de dilatare.PArerea mea e ca in faza preliminara testezi pe o sursa de test cu curent limitat, cu radiatoare de care gasesti prin casa si cu o pereche de finali. Dupa ce te asiguri ca nu oscileaza nimic, ampliful sta in zero, totul e in regula doar atunci treci la montajul final si la reglajele de finete.Altfel s-ar putea scoateti mai multi bani din buzunar si sa contribuiti la topicul de la bodega: "iar ma las de electronica".

Link spre comentariu

Cuprul are de aproape 2 ori mai buna conductivitatea termica decat aluminiul. Deasemenea daca se monteaza o placa de cupru exista posibilitatea de a se evita folosirea izolatorilor electrici la tranzistorii finali. In consecinta toti cei 3 tranzistori de pe o ramura vor avea o temperatura aproape egala intre ei iar transferul termic se face mult mai repede. Izolatorul electric se va monta intre placa de cupru si radiatorul de aluminiu, ceea ce face ca suprafata acestuia sa fie cu mult mai mare decat suma izolatoarelor electrice montate la fiecare tranzistor final. Diferentele de dilatare dintre cele doua materiale sunt infime in cazul de fata mai ales daca si bara de cupru are o grosime suficienta. Varianta cu bara de cupru este clar mai performanta, n-ar fi bani aruncati , dar mai deranjant este efortul suplimentar necesar. Accuphase in amplificatoarele sale actuale am vazut ca polisheaza radiatorul de aluminiu in dreptul tranzistoarelor finale probabil pentru un transfer termic mai bun. Lucrurile astea se pot cat de cat compensa tot prin folosirea mai multor tranzistoare finale tinute "turate" termic astfel incat temperatura pe ele sa nu varieze semnificativ nici macar in sarcinile moderate, sarcini in care inca mai poti sesiza urechiometric calitatea audio. Revenind la schema si la grija lui Sharky pentru stabilitatea montajului, eu pot spune in acest moment ca singura retinere pe care o am e legata de tranzistorul compus din driver. Eu prevazusem niste base-stopers in schema, a caror valoare le pusesem de 1 ohm tocmai pentru a simula schema si fara ele, adica sa vad ca schema e gandita corect si merge si fara ele. Dar totusi erau acolo ca o masura de precautie astfel incat driver-ul sa nu se transforme intr-un oscilator la frecvente foarte inalte si as fi ales daca era cazul niste valori corespunzatoare. Ma rog, Alex a zis ca ce-s rezistentele alea de 1 ohm, sunt inutile si le-a ras :). Daca o fi nevoie de ele o sa le pun in aer. In rest v-am atentionat ca fiecare sa-si faca schema sa de compensare , dupa preferinte. Unul vrea Miller, altul TPC, altul TMC, altul shunt-lag, altul nested-feedback altul o compozitie dintre cele descrise mai sus, etc... Pana acum n-am vazut nicio varianta.

Link spre comentariu

Cu ceva timp în urme, la RS se gasea un fel de tesatura metalica termoconductoare (thermal mesh parca se numea). Aceasta e mai buna decât orice pasta termoconductoare uzuala (exceptie cea pe baza de grafen). Bineînteles ca se pot utiliza si foliile metalice semifuzibile folosite la calculatoare (Akasa, ShinEtsu).Iar perfectionistii pot urma exemplul overclockerilor: sunt binecunoscute procesoarele Celeron 500A cu suprafata de contact rectificata plan.

Link spre comentariu
Vizitator
Acest subiect este acum închis pentru alte răspunsuri.
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări