sk24bpo Postat Octombrie 16, 2012 Autor Partajează Postat Octombrie 16, 2012 Daca au intrat pe cablaj sunt binevenite diodele alea de protectie. Unii le agreeaza, altii nu. Pai cred ca e cam gata pcb-ul, maine il reverific si apoi sa pui toate fisierele necesare productiei Alex. Cred ca sunt fisiere Gerber, nu ? Link spre comentariu
alex mm Postat Octombrie 17, 2012 Partajează Postat Octombrie 17, 2012 .... gata aici sunt si fisierele Gerber in format RS-274X ...... PCB-ul http://i47.tinypic.com/imphef.jpg , solder mask http://i48.tinypic.com/e6x1rd.jpg si schema http://i46.tinypic.com/2hz4sif.jpg si pt.userii care doresc sa-l faca acasa...... Numai bine,Alex. PCB SARA V1.5 ALL.pdf PCB SARA BOTTOM B&W.pdf SARA SILK SCREEN MIRROR.pdf Link spre comentariu
zal Postat Octombrie 17, 2012 Partajează Postat Octombrie 17, 2012 O mică greşeală, alimentarea +50V era unită cu bucla de amplificare. Link spre comentariu
sk24bpo Postat Octombrie 18, 2012 Autor Partajează Postat Octombrie 18, 2012 Foarte buna observatie Zal, unde-s mai multi puterea de concentrare creste . Nu m-am mai incurcat cu sigurantele in simulare si le-am adaugat pe urma cand am postat schema finala, dar din graba, neatentie sau oboseala una am pus-o prost. Repostez schema fix cum o am eu in simulator, fara sigurante. Daca se poate va rog frumos sa reverificati si voi daca schema este bine aplicata in PCB. Nu putem sa lasa totul pe umerii lui Alex. Link spre comentariu
zal Postat Octombrie 18, 2012 Partajează Postat Octombrie 18, 2012 Ca o părere personală, aş folosi siguranţe de 6,3A temporizate, după tens de alimentare, nr de trz finali, rez de emitor şi sarcinile propuse. La cît se ridică curentul maxim consumat pe ramuri cu sarcină de 4 Ohmi? Bănuiesc că simulatorul nu poate gîndi ptr sarcini inductive, doar rezistive.În lipsa altor protecţii, se poate pune o siguranţă şi la ieşire. Unele firme o montează înaintea punctului de legătură al buclei de amplificare, ptr amuţirea amplifului la apariţia defectului. Link spre comentariu
Sharky Postat Octombrie 18, 2012 Partajează Postat Octombrie 18, 2012 Bănuiesc că simulatorul nu poate gîndi ptr sarcini inductive, doar rezistive..........În lipsa altor protecţii, se poate pune o siguranţă şi la ieşire. Unele firme o montează înaintea punctului de legătură al buclei de amplificare, ptr amuţirea amplifului la apariţia defectului.Domnu', simulatoru gandeste ce ii dai sa gandeasca. DAca pui pe iesire o rezistenta, simuleaza ca rezistenta. DAca ii pui 1mH simuleaza 1mH. Logic, nu?Vreai sa masori Vbe pentru nu stiu ce reglaj care il stiu doar cunoscatorii? Il poti masura.Faptul ca incluzi siguranta in bucla de reactie e mai mult pt DF. Treaba cu amutitul nu prea conteaza din moment ce intrerupi iesirea. Ca e pe alimentare, ca e pe iesire, siguranta isi face treaba. La finali bipolari n-ai probleme cu impartirea curentilor, se ocupa Re de asta, la fel si beta, care de la un anumit curent in sus scade vertiginos, iar curentul o ia pe dincolo. Nu exista pericolul de a prelua un final greul decat pentru piese fff NEimperecheate.Treaba cu decuplarea nu mi se pare ok. Adica sa pui un cond gras pe placa, apoi siguranta si apoi un cond mic, la distanta mare de final. Nu prea da bine. L-ul parazit al traseului sigur va forma un LRC oscilant fix in zona in care nu vrei. MAi degraba inca un 100u pus aproape de finali, calare peste nepolarizatii de 100n. Link spre comentariu
zal Postat Octombrie 18, 2012 Partajează Postat Octombrie 18, 2012 Şi prin ce se caracterizează un dif în funcţionare, ca să nu zic o boxă, că se complică prea mult? Poate simula programul minune toate acestea în acelaşi timp? :nas:P.S. Parcă trz din schemă sînt din categoria celor care-şi păstrează beta la curenţi mari... Link spre comentariu
sk24bpo Postat Octombrie 18, 2012 Autor Partajează Postat Octombrie 18, 2012 Ba da, simulatorul poate gandi si pentru sarcini reactive Zal. Dar nu e cazul. La maxim in 4 ohm pe sarcina rezistiva se trag circa 7A, iar cum de obicei maximul de grade defazare e pe la 45 de grade, aceasta valoare trebuie sa o inmultim cu 2. Teoretic ar putea circula pe acolo 15A....teoretic pentru situatia cea mai defavorabila, dar practic in acest caz distorsiunile devin semnificative si amplificatorul acesta isi cam iese din atributiile sale de inalta performanta. Eu sunt aproape sigur ca in 4 ohm cu sarcini reactive nu o sa se treaca de circa 50W, chiar la vile cu camere maricele.Deja cand asculti tare urechea incepe sa intre in limitare si "protectie", nemai putand sesiza calitatea. Tranzistorii finali in numar de 3 per ramura nu i-am pus pentru ca ei sa debiteze neaparat puteri mari ,sa se auda tare, interesul a fost ca numarul lor sa permita o putere in clasa A cat mai mare dar fara sa ies cu amplificatorul din zona clasei B OPTIMA, adica sa nu intru in clasa AB cand distorsiunile incep din nou sa creasca. Repet pentru ca probabil informatia s-a pierdut prin cele 15 pagini de topic, curentul optim de mers in gol la acest aparat este de circa 75mA per tranzistor final. Zal, da, acesti tranzistori isi pastreaza beta destul de bine la curent mari.Sharky ma uit imediat pe PCB sa vad despre ce este vorba. later edit: Da, chiar daca sunt pusi aiurea condensatorii de 100nF nu-i problema, se pot lipi direct pe partea cealalta a cablajului pe pinii tranzistoarelor. Ce este mai grav este ca Alex a omis de data asta rezistenta a-2-a din reactia negativa, cea de 560 ohm. Men, nu te grabi si fa corect cablajul te rog, e pacat sa muncim de doua ori. Link spre comentariu
zal Postat Octombrie 18, 2012 Partajează Postat Octombrie 18, 2012 Înţeleg din cele de mai sus că ptr a păstra la minim posibil distorsiunile şi a limita puterea utilă la ieşire, ar trebui micşorată amplificarea.N-am prea înţeles cum trece ampliful dintr-o clasă în alta de funcţionare, doar cu o superdiodă normală, cu o putere limitată şi probabil cu un radiator cu temperatură ce variază puţin (din descriere). Se poate interveni în etajul final cu o schemă gen ''New Class A''... Link spre comentariu
sk24bpo Postat Octombrie 18, 2012 Autor Partajează Postat Octombrie 18, 2012 Zal, stii unde se afla clasa B optim ? Alex, mai ai o greseala :( . Bazele tranzistoarelor Q19 si Q23 nu mai ajung sa fie in contact cu nodul format din R9,R10 si R75. Link spre comentariu
Sharky Postat Octombrie 18, 2012 Partajează Postat Octombrie 18, 2012 Da Zal, daca vrei poti chiar sa introduci impedanta masurata intr-un simulator!Dar iti spun eu ca n-are rost. PEntru ca apoi ajungi la intrebarea care boxa o masuram? Aia cu dibeisi sau unitrele?ASa ca iti spun eu ce se face. Bagi o rezistenta si o bobina asa incat la 1kHz sa ambele sa aiba 0.7*Z final. Suma vectoriala a lor va fi Z, iar defazajul de 45grade. Caz mai nasol decat asta rar se intalneste in practica.Si daca se intalneste, eu as schimba mai degraba boxa.Greierasul, scuze, m-am uitat peste alt cablaj, asta pare ok, desi nu prea inteleg ce rost au acei conzi de 100n pusi pe firele de alimentare. Aia chiar o sa formeze un LRC oscilant cu conzii grasi de pe filtrajul principal.LA decuplarea semnalului mic, iar nu mi se pare ok. Dupa cum vad curentul vine dinspre sigurante, trece prin rezistenta, ajunge la ce are de alimentat si apoi la condul de decuplare.Deobicei condul de decuplare se pune chiar dupa rezistenta, ca sa inghita el toate mizeriile si spiturile de curent. Altfel spiturile de curent bruiaza consumatorii!Ordinea ar fi siguranta -> R -> C-ul de decuplare -> consumatorii.Cat de mult vor influenta astea performantele, nu am idee, dar e bine sa respectam regulile elementare ca nu degeaba au fost stabilite.Legat de beta, pot sa fie mama tranzistorilor, ca la 5-6A tot le mai scade beta. Ca sa nu zic de caderea de tensiune la un curent de 5A vs un curent de 4A pe un Re de 0.33. Deci chiar de nu le scade beta, tot ai reactie negativa de la Re-uri.Greierasul, daca vrei curenti mari, de ce nu scazi Re la un 0.1 sau chiar mai jos pt piese imperecheate bine. O sa poti da chiar si 200mA pentru o clasa B optima, in conceptia lui D Self. Cat va fi Vbe, ne va pune Zal. Înţeleg din cele de mai sus că ptr a păstra la minim posibil distorsiunile şi a limita puterea utilă la ieşire, ar trebui micşorată amplificarea.N-am prea înţeles cum trece ampliful dintr-o clasă în alta de funcţionare, doar cu o superdiodă normală, cu o putere limitată şi probabil cu un radiator cu temperatură ce variază puţin (din descriere). Se poate interveni în etajul final cu o schemă gen ''New Class A''...Simplu. Daca reglezi curentul dupa cum se regleaza la lampi , la 2A in total sa zicem, pana la puterea de P=2*2*Z esti in clasa A, pentru ca ampliful va da curent de pe ambele ramuri, sau il va circula intre ramuri in caz ca nu e semnal, avand rol de soba.Dupa ce treci de limita de 2A pe iesire un final se inchide complet, continua doar unul din ei. Cat timp nu depasesti limita sumei curentilor de mers in gol functionarea e echivalenta unui amplif in clasa A push pull. Apoi treci in clasa AB.LA asta se refera greierasul. Link spre comentariu
zal Postat Octombrie 18, 2012 Partajează Postat Octombrie 18, 2012 Depinde de trz folosiţi. Uite un exemplu particular, faţă de schemă Ic0 poate varia între 40 şi 60mA la fiecare trz. Şi asta nu din cauza beta... Link spre comentariu
Sharky Postat Octombrie 18, 2012 Partajează Postat Octombrie 18, 2012 Adica tu pui sigurante pe iesire ca in cazul unui curent de repaus reglat incorect disiparea sa nu se imparta exact si sa crape finalii?Man, era vorba de comportamentul in sarcina care nu are legatura cu ce se intampla la mersul in gol. Link spre comentariu
zal Postat Octombrie 18, 2012 Partajează Postat Octombrie 18, 2012 Era un răspuns punctual ptr asta: ...Greierasul, daca vrei curenti mari, de ce nu scazi Re la un 0.1 sau chiar mai jos pt piese imperecheate bine. O sa poti da chiar si 200mA pentru o clasa B optima, in conceptia lui D Self. Cat va fi Vbe, ne va pune Zal. ...Cît despre siguranţe la ieşire, s-a folosit metoda asta de protecţie pînă în 1980, la amplifuri fără protecţii active cu releu. Să mai amintesc că unele firme foloseau siguranţe termice? Sony, Rotel, Nad... Link spre comentariu
sk24bpo Postat Octombrie 18, 2012 Autor Partajează Postat Octombrie 18, 2012 Depinde de trz folosiţi. Uite un exemplu particular, faţă de schemă Ic0 poate varia între 40 şi 60mA la fiecare trz. Şi asta nu din cauza beta... Curentul de mers in gol a schemei postate de tine este reglat corect, in jurul a 55mA(51mA in schema) cat ar fi teoretic optimul schemei. Dar acest curent nu depinde de tranzistorii folositi . Sharky ai dreptate, se poate mari curentul de repaos cum ai spus tu din Re, dar eu nu vreau sa micsorez aceasta valoare pentru ca o folosesc si pe post de damping impreuna cu inductanta sa impotriva oscilatiilor care ar putea sa apara. Sunt destule puncte ale schemei unde se poate umbla daca esti mai curajos sau din contra, daca doresti sa fi conservator. Eu am incercat sa fac o varianta care sa ofere performante bune cu certitudinea stabilitatii, o schema cumva de uz general. Cine are cunostiinte solide poate sa tuneze schema pe sistemul sau in care va functiona amplificatorul. Am precizat undeva in topic ca mi-as dori chiar sa fie o platforma pe care sa se poata experimenta diverse solutii care mai de care mai exotice, dar asta dupa ce stabilim scheletul principal, la care sa poata accede si incepatorii. Adica plecam de la VW Golf (bine ca scapam de Logan) si putem ajunge la masini de curse. In privinta decuplarilor ai rabdare, uita-te pe schema sa nu mai greseasca ceva Alexmm, dupa care ne ocupam si de ele. Link spre comentariu
Postări Recomandate