Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

SARA-amplificator de inalta performanta


Postări Recomandate

Halcro au amplificatoare din aceeasi gama de putere ca si Krell...doar ca au distorsiuni " declarate " pe hartie mai mici de catre serviciul marketing .

 

Pai mai jos ai masuratori pentru Halcro cu THD si IMD, realizate tot de Stereophile, masuratori care nu au treaba cu departamentul de marketing al Halcro si care sunt realizate cu un an inainte de cele ale Krell FBI, deci nu se poate spune ca in 2012 tehnica a mai evoluat asa cum s-ar putea presupune in cazul Harman Kardon.

 

Mint si asta de ingheata apele cand discutam despre THD , daca doar plimbi mana pe deasupra placii cu componente a etajului final , datorita derivei termice induse de caldura mainii , cu siguranta a treia cifra dupa virgula o va lua razna !

 

Sigur asa este ? N-as crede... cand ai o gramada de wati disipati in modul idle datorita curentului de bias nu cred ca mana mai poate influenta termic etajul final. Asta ca sa vorbesc de putere de iesire mica, pentru ca daca mai adaugam si puterea muzicala disipata, atunci este si mai improbabil sa se produca fenomenul descris de tine. Ar putea fi o sansa la etajele de semnal mic sau mai degraba pe la DAC-urile mai vechi.

 

Cred ca doar Krell au un timp de crestere mai performant ca ei , adica 0.66 microsecunde !

 

E foarte confuza exprimarea ta aici. Timp de crestere de 0.66us raportat la ce nivel de tensiune ? E vorba pana la urma despre slew-rate ?

Link spre comentariu

Timpul de crestere este valoarea absoluta a a timpului in care tensiunea ( treapta ) variaza de la valoarea minima la valoarea maxima ...Slew rate este un raport intre 90% din tensiune si timp , aici este vorba doar de timp . Spre exemplu , daca avem o valoare de SR de 100 V pe microsecunda si un timp de crestere de 2 microsecunde ( un amplificator foarte bun pentru aplicatii casnice dar la limita de jos pentru un amplificator din Liga Mare ) si o comparam cu o alta valoare a unui alt SR , tot de 100 V pe microsecunda dar cu timpul de crestere de 0.66 microsecunde se observa lejer ca de fapt SR este o valoare ca nu spune prea multe ...daca analizam doar SR-ul celor doua amplificatoare , vom constata ca este la fel , chiar daca functionarea celor doua amplificatoare este diferita , iar acest lucru reiese din parametrul numit timp de crestere . Cu cat este mai mic , cu atat acel amplificator este mai performant . Daca niste " specialisti " de la o anumita publicatie fac anumite comparatii , vor descoperi ca cele doua amplificatoare pe hartie sunt la fel , au acelasi SR ( si nu cunosc valoarea timpului de crestere ) analizate cu " urechea " vor fi mari diferente...De aia am mentionat acest parametru , singurul care poate lamuri cum sta treaba in privinta functionarii tranzitorii . Dar cum functionarea tranzitorie este strans legata de formarea distorsiunilor armonice neliniare , adica cele care deranjeaza auditia , acest parametru este in general " ascuns " de catre cei de la marketing , ca sa nu se poate face comparatii reale si sa isi poata impune produsul intr-un un anumit segment de pret de piata . Distorsiunile armonice liniare ( THD ) daca sunt sub 3% in general nu pot fi detectate acustic , decat de catre muzicieni deoarece acestia au urechea formata pe instrumente " naturale " . Dar si acestia pot discerne pana la maxim 1% , sub aceasta valoare practic ( desigur ca exista si exceptii , dar ... ) nu se mai poate face nicio diferenta , garantat 100% de toate testele ABX .Batalia pentru THD cat mai mic este justificata doar de faptul ca sunt oarecum dependente de IMD , cu cat mai mici sunt THD , cu atat var fi mai mici si cele IMD . Pana la urma , daca nu ai prea multe aparate de masura , pentru evaluarea bunei functionari a unui amplificator este suficient sa cunosti THD si timpul de crestere ...este suficient , parerea mea .

Link spre comentariu

Ceva nu pusca: SR=dU/dt. Daca umbli la t musai sa umbli si la delta U ca sa pastrezi acelasi SR, altfel SR-ul nu variaza.Fizic nu stiu cum se poate reprezenta ceea ce ai scris. In mod normal SR e panta tensiunii, tg(U/t), dar tu spui ca pt aceeasi tensiune, si acelasi SR ies t diferiti. Cum reprezinti asta pe hartie?Sau tu te referi la comparatia intre doua amplificatoare avand SR-ul indentic calculat luand t(10%U) respectiv t(90%U), dar diferit daca e sa calculam dupa t(0%U) respectiv (100%U). Si intrebarea nr 2 ar fi, cat alegi tensiunea in comparatiile dintre timpi? Spre exemplu orice amplif pt o tensiune U va avea nevoie de timpul t, iar pentru o tensiune 2*U va fi nevoie de 2*t. Variatii exista, dar nu sunt semnificative.Eu ma tem ca reinventam notiunea de SR.

Link spre comentariu

:) Alexmm n-am apucat sa-l studiez atent in seara asta dar ceea ce am vazut eu la repezeala imi place, se apropie mult de ce trebuie sa fie. Nu sesizez acum greseli de rutare . Este intr-un singur strat ? Asa pare.... daca e asa chiar ca va putea fi facut si acasa pe genunchi in conditii de performanta bune. Pana acum ai reusit sa eviti ceea ce ma stresa pe mine, anume complexitatea inutila care sa sperie si electronistii cu experienta medie. S-ar putea ca aceasta varianta pentru amatori sa aibe cel mai mare succes :) In rest Alex nu te stresa sa iasa ceva stufos si complicat, din partea mea e suficient daca aplicam regulile electrice necesare ca sa iasa un cablaj cu randament bun. Principiile generale pe care le doream eu le-ai implementat. As mai vrea daca se poate varianta cu SMD-uri si planele de masa.

 

Victor, vezi ca atat slew-rate-ul cat si rise-time-ul reprezinta de fapt acelasi lucru doar ca exprimarea este diferita. Rise time-ul se masoara si el intre 10 si 90 % nu doar SR-ul. Tu stii ceva dar le confunzi intre ele.... in afara de cele doua care reprezinta acelasi lucru, mai exista un termen foarte important, anume settling time-ul. La un semnal treapta, palierul orizontal reprezinta intervalul de eroare cu care lucreaza amplificatorul, tocmai de aceea acest palier trebuie sa fie cat mai drept, fara oscilatii daca se poate. Daca SR-ul sau RT-ul ne arata viteza de reactie a intrarii, ST-ul ne arata viteza de reactie a iesirii. Daca SR-ul depinde de curent si condensatoarele de compensare gen Miller, ST-ul depinde de marginea de faza a sistemului. In cazul nostru concret, SR-ul ne da rezultatele masuratorii de IMD (distorsiuni neliniare) , iar ST-ul se observa din vizualizarea semnalului treapta de la iesirea amplificatorului. In masuratorile din Stereophile, se observa clar ca nu exista la niciun amplificator dintre cele 3 over sau under shooting, astfel incat settlin time-ul (ST) are o valoare mai mult decat onorabila.

Link spre comentariu

Victor, vezi ca atat slew-rate-ul cat si rise-time-ul reprezinta de fapt acelasi lucru doar ca exprimarea este diferita. Rise time-ul se masoara si el intre 10 si 90 % nu doar SR-ul. Tu stii ceva dar le confunzi intre ele.... in afara de cele doua care reprezinta acelasi lucru, mai exista un termen foarte important, anume settling time-ul. La un semnal treapta, palierul orizontal reprezinta intervalul de eroare cu care lucreaza amplificatorul, tocmai de aceea acest palier trebuie sa fie cat mai drept, fara oscilatii daca se poate. Daca SR-ul sau RT-ul ne arata viteza de reactie a intrarii, ST-ul ne arata viteza de reactie a iesirii. Daca SR-ul depinde de curent si condensatoarele de compensare gen Miller, ST-ul depinde de marginea de faza a sistemului. In cazul nostru concret, SR-ul ne da rezultatele masuratorii de IMD (distorsiuni neliniare) , iar ST-ul se observa din vizualizarea semnalului treapta de la iesirea amplificatorului.

Slew Rate ( SR ) reprezinta un raport intre tensiune si timp iar Rise Time si / sau Settling Time ( ST ) reprezinta timpul de crestere respectiv timpul de cadere .

Am folosit varianta in limba romana a lui RT adica timp de crestere pentru ca asa este corect .

Confuzia intre SR si ST este facuta doar de tine , asa rezulta din cea ce ai scris mai sus , dar este neimportanta pentru noi , este clar ca este o simpla eroare de exprimare .

 

Ceva nu pusca: SR=dU/dt.

 

Eu ma tem ca reinventam notiunea de SR.

Totul a inceput mai demult , comentariile le aveti aici :

 

viewtopic.php?p=965797#p965797

 

iar concluziile le aveti aici :

 

viewtopic.php?p=967314#p967314

 

@Cri-Cri

Poti sa ne spui care este valoarea simulata SR , RT si ST si a benzii de frecventa masurata la -1dB si la - 3dB , iar THD la 1 W , la 1/2 din P max si la P max ( declarata de tine ) pentru 100 Hz , 1 KHz , 10 KHz ?

Multumesc anticipat , Victor

Link spre comentariu

Stiu prea bine discutiile, dar eu sunt de aceeasi parere cu Misa.In momentul in care vei cere mai multa excursie in tensiune timpul va creste proportional.Dar mai bine verificam asta practic si e cel mai sigur.Ai mai scris dincolo:http://www.elforum.info/viewtopic.php?p=968264#p968264

Curioasa ipoteza lui Victor. Si eu as fi de parerea care o are Misa, anume ca SR-ul ar ramane acelasi, dar cine stie.Voi face si eu un test in curand, sa vad daca se schimba ceva o data cu marirea alimentarii.Sau poate face Leco un test cu un modul la doua tensiuni diferite.Eu sunt curios ce va iesi si care ar putea fi explicatia pentru o eventuala variatie a SR-ului cu tensiunea de alimentare.Eu din cate am inteles din scrisele lui Victor ar fi ca timpul de crestere ramane constant. Ma intreb cine il obliga sa ramane constant?

Teoria mea se bazeaza pe faptul ca daca timpul de crestere este constant atunci rezulta ( asa cum stim ) ca produsul Banda x Putere este constant , ceea ce este corect . Sau undeva sunt in eroare ?
Timpul de crestere cre il consideri tu este de la zero la maxim. => de aici avem banda de frecventa (1/t).Chestia e ca tu spui ca acest timp este constant indiferent de cum variaza puterea, iar produsul lor e constant.MAi pe romaneste, puterea variaza, timpul nu, dar produsul lor ramane constant. Nu suna bine!MAi avem apoi si niste rezultate experimentale prezentate de Misa:http://www.elforum.info/viewtopic.php?p=969400#p969400LE-am intalnit si eu de fiecare data cand am mesterit ceva de genul.Totodata treaba cu variatia SR-ului asa cum o descrii, am intalnit-o in orcad Pspice, dar nu i-am dat atentie. Eu nu folosesc simulatorul decat pt chestii relativ simple pentru a-mi face o idee despre cum se comporta.
Link spre comentariu
:) Victor, tu ce sustii, ca SR-ul este variabil ? Revenind la lucruri mai serioase, uite masuratorile cerute: Cele de THD vorbesc de la sine. SR-ul la amplificatorul meu, dupa cum se observa, este de circa 100V/us inainte de celula Bucherot si de circa 23V/us dupa celula, la boxa cum ar veni. La fel, banda inainte este de circa 1,8 Mhz, iar dupa de circa 200 Khz la -1dB.
Link spre comentariu
Vizitator
Acest subiect este acum închis pentru alte răspunsuri.
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări