hpavictor Postat Noiembrie 28, 2016 Partajează Postat Noiembrie 28, 2016 (editat) Poate in alt subiect dedicat , avand un titlu legat de distorsiunile de crossover . Unii nu pot pricepe ce se intampla intr-o amarata de sursa compusa dintr-un trafo retea , redresare si filtraj ... dar discutam de solutii privind distorsiunile de crossover sau compensarea erorilor de pe cablurile ce leaga incintele acustice de amplificator ? Editat Noiembrie 28, 2016 de Victor Link spre comentariu
sk24bpo Postat Noiembrie 28, 2016 Autor Partajează Postat Noiembrie 28, 2016 (editat) Continutul relevant pentru SARA-2016 incepe de la pagina 93. Tin sa subliniez acesat aspect pentru cei care citesc topicele de la coada catre inceput. In privinta circuitelor de protectie, nu am o experienta serioasa, prin urmare oricine are idei, se pricepe si doreste, poate sa contribuie efectiv. Schema de amplificare este publica, deci...go on, iesiti cu schemele calculate la rampa. Acest amplificator NU distorsioneaza "destul de urat" sub 2W, ba din contra, are distorsiuni foarte mici iar de la un moment dat incolo ele se pierd in zgomot(vorbesc din masuratori reale pe care le-am facut de multe ori pe scheme foarte apropiate, nu doar din simulari). Acest amplificator chiar daca este in clasa B, AB, depinde cum doriti sa-i spuneti, NU este destinat segmentului profesional de tipul PA. Daca sa presupunem ca s-ar dori utilizarea sa si in zona pro-ului, l-as vedea mai degraba in zona de monitorizare in studiouri de inregistrare. In niciun caz nu a fost creat pentru utilizare in discoteca. Acolo datorita regimului de lucru foarte dur schema ar trebui simplificata ca si conceptie , folosite piese supradimensionate chiar daca treaba asta mai scade din performante , plus circuite serioase de protectie , etc. Ar fi bine sa nu reinterpretam lucrurile si sa le ducem in zone fara legatura cu destinatia finala. Editat Noiembrie 28, 2016 de RaimondAudio 1 Link spre comentariu
hpavictor Postat Noiembrie 28, 2016 Partajează Postat Noiembrie 28, 2016 Mereu apare cate un user nou , care nu are rabdare sa citeasca tot ... Link spre comentariu
sesebe Postat Noiembrie 28, 2016 Partajează Postat Noiembrie 28, 2016 ............................................ Unii nu pot pricepe ce se intampla intr-o amarata de sursa compusa dintr-un trafo retea , redresare si filtraj ... dar discutam de solutii privind distorsiunile de crossover sau compensarea erorilor de pe cablurile ce leaga incintele acustice de amplificator ? Exista nenumarate amplificatoare pe piata, facute de firme recunoscute, care functioneaza de zeci de ani cu transformatoare mult subdimensionate si dintre care unele amplifuri chiar apreciate............ Fac pariu ca la o auditie "de camera" la maxim 1W pe canal putere medie, cu un amplif de 2x100W, 90% dintre fanii trafurilor supra dimensionate nu pot detecta la un dublu-blind test, care amplificatoare au trafuri de 1KW si care au trafuri de NUMAI 100W. Da, ai dreptate, unii e mai slabuti la tartacuta si nu pot intelege multe lucruri....numai expertii e experti permanent si are dreptate tot timpul. Scuze pt poluarea topicului. Link spre comentariu
hpavictor Postat Noiembrie 28, 2016 Partajează Postat Noiembrie 28, 2016 Nu te scuzam , ai facut-o intentionat . Cat despre aprecierile cu grasimea de la tartacuta , poti constata si singur , in liniste . Link spre comentariu
VAX Postat Noiembrie 28, 2016 Partajează Postat Noiembrie 28, 2016 Eu nu sunt electronist de profesie, dar am folosit intens electronica (nestandard - aplicatii in domeniul stiintific) la locul de munca. Am alta perspectiva decat electronistii "puri" si am vrut sa va dau niste linkuri de citit (autoeducatie). Am citit titlul "SARA-amplificator de inalta performanta" si cateva postari de la sfarsit (la concluzii), ca nu am timp sa citesc o suta de pagini. Nu se specifica despre ce fel de performante este vorba. Link spre comentariu
Darden Postat Noiembrie 28, 2016 Partajează Postat Noiembrie 28, 2016 Mi-am permis sa intreb daca pot sa pun 2 finali pe canal intrucat nu voi folosi amplificatorul decat la auditii personale,in casa,si alimentareava fi undeva la aprox 30 vcc!! Dar o sa respect intocmai indicatiile si schema originala! Multumesc! Link spre comentariu
sk24bpo Postat Noiembrie 28, 2016 Autor Partajează Postat Noiembrie 28, 2016 (editat) Eu nu sunt electronist de profesie, dar am folosit intens electronica (nestandard - aplicatii in domeniul stiintific) la locul de munca. Am alta perspectiva decat electronistii "puri" si am vrut sa va dau niste linkuri de citit (autoeducatie). Am citit titlul "SARA-amplificator de inalta performanta" si cateva postari de la sfarsit (la concluzii), ca nu am timp sa citesc o suta de pagini. Nu se specifica despre ce fel de performante este vorba. Pagina 93 , postul #1383 , se descarca folderul "SARA-2016.rar". Se decomprima iar inauntru veti gasi zic eu destule informatii relevante pentru subiect. Darden ar fi bine sa-mi spui exact la ce tensiune vrei sa alimentezi amplificatorul. Daca doresti sa-l faci de putere mai mica, iti voi pregati o varianta de schema care sa mearga foarte bine si cu o pereche de finali. Trebuie sa stii exact la ce tensiune de alimentare vrei sa functioneze. Editat Noiembrie 28, 2016 de RaimondAudio Link spre comentariu
hpavictor Postat Noiembrie 28, 2016 Partajează Postat Noiembrie 28, 2016 Hai ca e simplu , daca doar astea sunt cerintele , atunci una dintre solutii poate fi urmatoarea : trebuie modificat locul de interventie al SOA in lantul audio . Adica nu neaparat in bazele prefinalilor , ci in etajul VAS sau oriunde consideram ca nu afectam THD : generatoare de curent sau chiar surse de alimentare etc . Chiar si in acest caz , adevarata problema a implementarii SOA nu este definita corect de Raimond : daca amplificatorul merge in regim de scurtcircuit , mai conteaza distorsiunile datorate protectiei cu limitare ? Unii constructori ( nume grele in audio ) au montat intre etajul de detectie SOA si etajul de limitare SOA un monostabil , avand o constanta de timp de 3 secunde , adica atunci cand s-a depasit valoarea curentului limita , circuitul SOA revine dupa 3 secunde ( durata timpului de asteptare poate fi oricare alta ) . Nu mai explic de ce sau care este diferenta intre o protectie cu limitare si una cu intoarcere ... Nu consider ca protectia SOA are un rol negativ in amplificator , in raport cu marirea THD . Da , functionarea in regim de clip a amplificatorului poate fi un moment critic , anumite tipuri de SOA , implementate in mod nefericit ( in special la cele fara prag ) pot murdari semnalul audio , prin actionarea prematura a SOA in cazul unui defazaj important intre curent si tensiune chiar daca nu exista scurtcircuit la bornele de iesire , dar se poate face un asa-zis compromis ( minor ) caci totul tine de dimensionare : modificand punctul de actionare SOA putin sub cel mai defavorabil caz intalnit in lumea reala , in cazul in care nu se doreste introducerea unei constante de timp ( alunecatoare - autoadaptive ) privind timpul de raspuns la SOA sau la ultrasunete / infrasunete din exemplul de mai jos : Poate iti este de folos : Link spre comentariu
Shambala Postat Noiembrie 28, 2016 Partajează Postat Noiembrie 28, 2016 (editat) "clausnc: - Citeste cu atentie pdf-ul de 2-3 ori. Studiul prezentat e de prin 1993 daca nu gresesc. Pe scurt acel snuber se pune pe secundarul transformatorului la fel si condensatorul care taie spike-ul impulsului primar. (nu pe fiecare dioda). " L-am citit de mai multe ori. Snubberele se pun in paralel cu fiecare dioda a puntii redresoare, Eventual se pot pune [alte] snubbere si in paralel cu fiecare infasurare secundara, si [alte] snubbere in paralel cu condensatorii de decuplare de pe cc, dar nu despre acelea scrisesem aici. Evident ca valorile trebuie calculate in fiecare caz, pt fiecare transformator si tip de diode. Eu am vrut sa folosesc graficele in scop ilustrativ, si am dat link-ul pt ca asa mi s-a parut corect. Mai exista pe net cateva pdf-uri in care sunt date formule de calcul pt snubbere, dar in general problema este tratata la nivel industrial, pt tiristoare in circuite de putere. Se pare ca diodele soft si ultrasoft recovery au cea mai mica si mai amortizata oscilatie la comutare si sunt la moda acum printre DIY-erii audiofili. Editat Noiembrie 28, 2016 de shambala Link spre comentariu
Darden Postat Noiembrie 28, 2016 Partajează Postat Noiembrie 28, 2016 Doresc sa construiesc varianta originala ,,Sara" ,dispun de tensiuni mai mari,dar am zis ca nu are rost,intrucat nu am la ce folosi puteri atat de mari,am zis ca nu e prea mare problema daca ii mai tai din tensiune ! O sa il alimentez la 45 de volti,atunci....banuiesc ca e ok tensiunea!! Va multumesc tare mult pt raspunsuri!! P.s: Nu fac economie de nimic,nu ma intelegeti gresit,doar intrebam de ce as avea nevoie de 4 finali,intrucat nu folosesc amplificatorul la puteri mari!! Nu o sa fac niciun rabat de la schema originala! Multumesc! Link spre comentariu
VAX Postat Noiembrie 28, 2016 Partajează Postat Noiembrie 28, 2016 Daca reduceti numarul de tranzistoare finale (adica Io max), trebuie sa reduceti tensiunea de alimentare sau sa mariti impedanta boxelor. Link spre comentariu
hpavictor Postat Noiembrie 28, 2016 Partajează Postat Noiembrie 28, 2016 Nu e suficient , in cazul micsorarii numarului finalilor e posibil sa fie nevoie de alte valori ale componentelor din reteaua de compensare in frecventa , pentru o functionare stabila pe orice tip de sarcina , deoarece tranzistorii finali sunt sub umbrela reactiei negative locale dar si a reactiei negative globale ... Stie Raimond ce e mai bine de facut , nu mai murdariti topicul cu trolisme . Link spre comentariu
clausnc Postat Noiembrie 28, 2016 Partajează Postat Noiembrie 28, 2016 (editat) "clausnc: - Citeste cu atentie pdf-ul de 2-3 ori. Studiul prezentat e de prin 1993 daca nu gresesc. Pe scurt acel snuber se pune pe secundarul transformatorului la fel si condensatorul care taie spike-ul impulsului primar. (nu pe fiecare dioda). " L-am citit de mai multe ori. Snubberele se pun in paralel cu fiecare dioda a puntii redresoare, Eventual se pot pune [alte] snubbere si in paralel cu fiecare infasurare secundara, si [alte] snubbere in paralel cu condensatorii de decuplare de pe cc, dar nu despre acelea scrisesem aici. Evident ca valorile trebuie calculate in fiecare caz, pt fiecare transformator si tip de diode. Eu am vrut sa folosesc graficele in scop ilustrativ, si am dat link-ul pt ca asa mi s-a parut corect. Mai exista pe net cateva pdf-uri in care sunt date formule de calcul pt snubbere, dar in general problema este tratata la nivel industrial, pt tiristoare in circuite de putere. Se pare ca diodele soft si ultrasoft recovery au cea mai mica si mai amortizata oscilatie la comutare si sunt la moda acum printre DIY-erii audiofili. Eu m-am referit strict la pdf-ul postat.(pe care-l stiu de multi ani in urma). Cred ca studiul teoretic inceput pe conversia DC_DC te induce in eroare. Cand trece la studiul AC_DC citeste cu atentie paragraful de sub poza 6. unde se specifica ca pentu o punte se poate folosi acelasi circuit cu mentiunea ca cele doua diode inseriate vor genera o capacitate la jumatate (normal pentru doi condensatori inseriati). Deci e clar ca se refera la snuber pe secundarul transformatorului . Cand scrii ca se pot pune si alte snubere pe secundare in afara celor de pe diodele puntii , e clar ca nu ai inteles ce e prezentat in pdf. Prin absurd folosind ipoteza ta ar veni in paralel doua snubere care sa combata doua frecvente; dar e un singur circuit rezonat si o singura frecventa. Faptul ca sa facut folclor pe aceasta tema cateva pagini in urma nu denota decat nivelul unde sunt cei care probabil nici macar nu s-au sinchisit sa citeasca pdf-ul postat ; contradictoriu cu aspiratiile din titlu subiectului. Aceste detalii fac diferenta intre uzual si hi-end. Si aici e vorba doar de o rezistenta si doi condensatori pusi pe secundar. (un fleac, m-au ciuruit cum spunea Dinica). Editat Noiembrie 28, 2016 de clausnc Link spre comentariu
clausnc Postat Noiembrie 28, 2016 Partajează Postat Noiembrie 28, 2016 Voi incerca, in masura timpului, sa adaug si a treia pereche de finali, asa cum este prevazut in schema originala. In afara lungimii ceva mai mari (aproximativ 20 cm) nu cred ca se complic prea mul cablajul. De asemenea, va rog sa specificati ce alte imbunatatiri (legate de rutare) pot sa mai aduc cablajului prezentat mai devreme. Deoarece partea din mijloc e un pic cam goala, cred ca ar incape perfevt si componentele necesare unei protectii la scurt circuit, protectie de care ati amintit in urma cu cateva pagini. Va rog, daca este posibil sa prezentati o schema care sa contina si protectia. Eu momentan sunt in stadiul de achizitie a componentelor (zilele urmatoare trebuie sa imi ajunga tranzistorii de semnal mic, prefinalii si toti condensatorii, finalii ii am deja, iar apoi voi mai da o comanda pentru rezistente). Un element foarte important care imi lipseste este timpul si tinand cont ca pentru cele doua versiuni de cablaj am lucrat cam doua zile va mai dura ceva timp pana voi avea timpul necesar pentru a face modificarile amintite mai sus si apoi sa trec la executia unui cablaj de test. Sunt sigur, insa, ca tot efortul va fi rasplatit din plin.Toate cele bune! Am gasit niste teste facute acum vreo 3 ani pe o imprimanta cu niste cablaje proiectate pentru un amplificator. L-as critica acum de parca nu ar fi fost facute de mine. Intr-un domeniu unde informatiile nu prea transpira e greu de avansat. (vezi cum autorul proiectului nu vedea greseala pe care ai corectat-o). La acel cablaj mai ai de lucrat pana sa ajungi la nivelul celui realizat deja. In ce program lucrezi cablajul? (din ce banuiesc s-ar putea sa nu te pot ajuta nici daca postezi sursele) Link spre comentariu
Postări Recomandate