sk24bpo Postat Noiembrie 22, 2016 Autor Partajează Postat Noiembrie 22, 2016 Da, chiar aici in acest topic am pus doua oscilograme, prima cu acest fenomen si a-2-a cu elminarea sa. Sunt tot felul de variante posibile pentru a elimina sau amortiza oscilatia starnita de inchiderea diodelor de redresare dar dupa multe sesiuni de tras cu urechea, am ajuns la concluzia ca este inaudibil fenomenul. In schimb, incarcarea condensatoarelor se simte ! Cu cat condensatoarele sunt mai bune, mai low-esr iar traful mai bun, cu inductanta de scapari mica si rezistenta infasurarilor mica, cu atat incarcarea este mai violenta devenind poluatoare. Polueaza masa, polueaza tot ce e semnal mic. Din acest motiv(plus altele), sunt preferate transformatoarele proaste de genul E+I. Inductanta de scapari tempereaza curentii de incarcare. In audio de multe ori piesele "proaste" sunt mai potrivite ca sa obtii un sunet bun. Electronica analogica este destul de diferita ca cea digitala, uneori chiar se bat cap in cap. Link spre comentariu
Mircea Crisan Postat Noiembrie 22, 2016 Partajează Postat Noiembrie 22, 2016 Da, chiar aici in acest topic am pus doua oscilograme, prima cu acest fenomen si a-2-a cu elminarea sa. Sunt tot felul de variante posibile pentru a elimina sau amortiza oscilatia starnita de inchiderea diodelor de redresare dar dupa multe sesiuni de tras cu urechea, am ajuns la concluzia ca este inaudibil fenomenul. In schimb, incarcarea condensatoarelor se simte ! Cu cat condensatoarele sunt mai bune, mai low-esr iar traful mai bun, cu inductanta de scapari mica si rezistenta infasurarilor mica, cu atat incarcarea este mai violenta devenind poluatoare. Polueaza masa, polueaza tot ce e semnal mic. Din acest motiv(plus altele), sunt preferate transformatoarele proaste de genul E+I. Inductanta de scapari tempereaza curentii de incarcare. In audio de multe ori piesele "proaste" sunt mai potrivite ca sa obtii un sunet bun. Electronica analogica este destul de diferita ca cea digitala, uneori chiar se bat cap in cap. Oare asa sa fie? Link spre comentariu
sk24bpo Postat Noiembrie 23, 2016 Autor Partajează Postat Noiembrie 23, 2016 Nooo, am glumit :-). Era doar un pamflet. Sper ca stiti de gluma :-) Link spre comentariu
Shambala Postat Noiembrie 23, 2016 Partajează Postat Noiembrie 23, 2016 (editat) Imi amintesc cat de mult insista Victor acum cativa ani pt filtrarea CLC. Solutie relativ scumpa si incomoda spatial, dar foarte buna ca rezultate. C2 = 3x sau 4x C1 si ideal ar fi sa asigure suficienta energie pt functionarea amplificatorului macar 1-2 sec. @ turcu_dan - poti pune pe diode C-uri Wima fkp de tensiune mare, sunt de 10-100x mai rapizi decat mkp (mici). Editat Noiembrie 23, 2016 de shambala Link spre comentariu
sk24bpo Postat Noiembrie 23, 2016 Autor Partajează Postat Noiembrie 23, 2016 La un amplificator in clasa B nu se preteaza o alimentare CLC sau CRC din cauza curentilor extrem de variabili ceruti de sarcina functie de programul muzical. Poate ar merge un CRC cu R-ul suficient de mic, in jurul a 0,1-0,2ohm. In fine, nu mai intram in amanunte dar adevarul este ca alimentarea unui amplif de clasa B, atunci cand doresti calitate reprezinta o provocare destul de serioasa. Clasa A chiar daca aparent va avea un riplu mai mare dupa redresare, in realitate este mult mai "docila" si polueaza mult mai putin. Am mai zis-o pe undeva, sunetul la acest montaj si nu numai, cam la orice amplificator cat de cat bun, se cam joaca in alimentare unde conteaza atat banii cat si stiinta. Condensatorii pusi peste diodele de redresare sunt o greseala fantastica ce se repeta mereu chiar si la case mari. Acestia nu fac decat sa mareasca amplitudinea oscilatiei si sa-i scada frecventa apropiind-o de banda audio. Nu inlatura problema, ba mai mult o amplifica. Acolo se folosesc snuberre dedicate, calculate si optimizate la fata locului functie de caracteristicile transformatorului. Treaba buna se face exclusiv cu un osciloscop. Din fericire acest zgomot de comutatie este inaudibil, in general regasindu-se la cateva sute de khz, cativa megahertzi, deci mai bine il lasi in pace decat sa suntezi diodele cu condensatori. Link spre comentariu
turcu_dan Postat Noiembrie 23, 2016 Partajează Postat Noiembrie 23, 2016 Nu-i totul pierdut. Poti taia cablajul pe spate si poti pune rezistente SMD in serie cu condesatorii si ai rezolvat problema. As putea pune rezistente SMD asa cum spui, cred ca fizic s-ar putea rezolva problema, insa nu stiu cum sa calculez valorile rezistentelor....... asta-i problema..... Parca trebuie tinut cont de inductanta transformatorului.... asa cum zice si @RaimondAudio. @shambala - o sa ma uit la ce tensiune sunt condensatorii pt ca nu mai tin minte....... Link spre comentariu
Shambala Postat Noiembrie 23, 2016 Partajează Postat Noiembrie 23, 2016 Daca condensatorii sunt destul de mici (10nF) inghit o parte din oscilatie fara sa o amplifice. Daca sunt mari (0,1uF) da, mai mult strica si in plus lasa sa treaca brum de 100hz. Condensatorii de pe diode sau snubbere trebuie sa aiba Un minim >/= de 2,5 x valoarea tensiunii redresate si filtrate. Link spre comentariu
sk24bpo Postat Noiembrie 23, 2016 Autor Partajează Postat Noiembrie 23, 2016 Din pacate nu este asa. Acolo se formeaza un circuit rezonant paralel LC, din inductanta de scapari a trafului (care de altfel la incarcarea condensatoarelor electrolitice se dovedeste a fi utila, dar aici nu) si capacitatea parazita a infasurarilor. In general avem cam un 30uH paralel cu 200pF. Orice capacitate ai pune, nu face treaba buna. Se pune mai degraba un snubber RC. Ca valoare generala, ca sa faca treaba cat de cat , nu neaparat sa elimine problema, dar macar s-o atenuzeze substantial, recomand un circuit RC cu R=100 ohm si C-ul=10nF. E nevoie de osciloscop daca vrei mai mult... Din fericire acest zgomot nu este prea sesizabil, din contra, deci poate fi usor ignorat mai ales daca este amortizat cu un snubber. Link spre comentariu
sk24bpo Postat Noiembrie 23, 2016 Autor Partajează Postat Noiembrie 23, 2016 Daca totusi un condensator simplu, de valoare mica face treaba, adica atenueaza din zgomotul de comutatie , treaba asta se intampla pentru ca este scazuta frecventa de oscilatie pana in zona de lucru a condensatoarelor din plastic, de dupa redresare, iar acestea le elimina, mai mult sau mai putin. Da, intr-adevar, s-ar putea intampla si asa si pana la urma un fel de rezolvare tot apare. Dar, prin aceasta metoda zgomotul este introdus in masa pe un traseu mai lung sau mai scurt. Mi se pare ca seamana ca un fel de scarpinare in ureche pe dupa cap, sunt inlantuite prea multe fenomene variabile, particulare, de la caz la caz. Un subber actioneaza direct la sursa problemei. Link spre comentariu
Shambala Postat Noiembrie 23, 2016 Partajează Postat Noiembrie 23, 2016 (editat) Fireste ca snubberul este solutia. Si da, ai dreptate, este preferabil un snubber aproximativ unui simplu C. Am sugerat fkp tocmai pt ca lucreaza f bine la frecv. mari (si pt a inghiti un pic mai mult din primul front al oscilatiei de comutare). In toate aparatele de radio si televizoare se montau plachete peste diode (2,2-4,7nF) - "snubberul saracului". Dar acolo era intradevar alt motiv, mult mai important. Fara acei C peste diode, zgomotul de comutatie producea fenomen armonic manifestat printr-o paraiala /baraiala puternica. Nu inteleg cum un C peste dioda introduce zgomot in traseul de masa. Si o intrebare - redresarea cu diode Schottky are frecventa zgomotului de comutatie mult mai mare - spre MHz ? Editat Noiembrie 23, 2016 de shambala Link spre comentariu
sk24bpo Postat Noiembrie 23, 2016 Autor Partajează Postat Noiembrie 23, 2016 Nu condensatorul de pe dioda da la masa zgomotul. El nu face decat sa-i scada frecventa si sa-l amplifice. Abia apoi acest zgomot e dat la masa de catre condensatorul de decuplare al alimentarii DC. Daca retin bine, diodele Schottky reduc frecventa zgomotului, nu o cresc. Link spre comentariu
Shambala Postat Noiembrie 23, 2016 Partajează Postat Noiembrie 23, 2016 (editat) Aha, inteles ideea. Chiar nu stiu partea cu frecventa zgomotului de comutatie la fiecare tip de diode. Caut si eu pe net sa vad ce pot afla. Editat Noiembrie 23, 2016 de shambala Link spre comentariu
hpavictor Postat Noiembrie 23, 2016 Partajează Postat Noiembrie 23, 2016 Varianta economica , doar cu condesator ceramic 10 nF , paralel cu dioda functioneaza OK doar la diode lente . Link spre comentariu
clausnc Postat Noiembrie 23, 2016 Partajează Postat Noiembrie 23, 2016 Folosirea a doua punti. cate una pe fiecare alternanta rezolva echilibrarea imperfecta a bobinelor trafului, necesita curenti la jumatate pe diodele puntilor si masa nu preia zgomotul de pe sarma trafului. Prin folosirea CRC (ca in schita postata anterior) majoritatea problemelor generate de traf si punte nu se propaga mai departe sau sunt atenuate suficient cat sa nu mai conteze; iar ce mai ajunge pe cablaj ramane pe o fata a acestuia care trebuie sa nu interfereze cu semnalul. In partea a doua a alimentarii apar altfel de zgomote in special generate de etajul final. Daca impedanta surselor nu e mica acest zgomot se propaga cu o amplitudine nedorita catre celelalte etaje. Traseele separate minimizeaza acest efect. Multe optimizari tin aici de proiectarea cablajului si rejectiile proiectate in schema. Ma intereseaza doar partea cu rutarea traseelor pentru ca aici nu se mai poate modifica nimic odata intocmit cablajul. Link spre comentariu
Mircea Crisan Postat Noiembrie 23, 2016 Partajează Postat Noiembrie 23, 2016 @Clausnc a pus punctul pe i. Oricum axioma de mai jos este napraznica sau nastrusnica. Ar mai fi ceva cu zgomotul incarcarii... In audio de multe ori piesele "proaste" sunt mai potrivite ca sa obtii un sunet bun. Link spre comentariu
Postări Recomandate