Traf sudura cu primar si secundar din alumniu

[TESSLA]

Eu nu sunt un specialist in domeniu, dar nu mi se pare ok curba....sau poate, cum spunea cineva mai sus, sunt putine date ca sa poti desena o curba. Eu cred ca o curba corecta ar trebui sa arate cam asa:

[em2006]

@em2006, dar curbele de la pag. viewtopic.php?f=210&t=127661&start=30#p1096588, le-ati vazut (am inclusiv curentul de scurtcircuit)?...

Scuze, am vazut graficul, dar in loc sa vorbesc de curentul de scurtcircuit, masuratoare pe care chiar eu am solicitat-o,m-am apucat sa-i barfesc pe cei care au postat inainte, au cerut masuratori, apoi nu le-au mai comentat...Deh, varsta...Deci, ce ar mai fi fost de adaugat in postul meu anterior referitor la conditiile ce impun caracterul pronuntat cazator al caracteristicii externe,un prim aspect suplimentar se refera la raportul maxim admisibil intre curentul de sudare si curentul de scurtcircuit.In cazul sudarii manuale cu electrod invelit acest raport e limitat superior, intrucat un curent de scurtcircuit relativ mare provoaca o crestere a pierderilor de metal prin improscare sub forma de stropi, perturba atmosfera de protectie din zona de sudare, provoaca agitatia baii de metal, toate acestea putand duce la scaderea calitatii sudurii.Valoarea curentului de scurtcircuit nu se vede prea bine in grafic, nu e caroiat. Aprecciat la ochi in desenul postat, eu vad 105A, respectiv 140A. Era de preferat tabel cu valori.Oricum, cu cate valori avem, nu prea avem ce grafic sa facem. Cu doar aceste valori, desenat la scara si caroiat cat de cat, aspectul ar fi cel din desenul atasat.PSSigur acestea sunt valorile curentilor de scurt?Nu cumva sunt mai mari?Cu raportul dintre curentul de lucru si cel de scurt considerat in aceste conditii, n-ar trebui sa fiarba baia.In general se admite ca valoare maxima raportul Isc/Isud=2 (sau mai mic).Cat a fost tensiunea de scurtcircuit, sau daca nu s-a masurat, care au fost conditiile de scurt (lungimea si sectiunea cablurilor de la borne care s-au pus in scurt)?

[pusu]

...Sigur acestea sunt valorile curentilor de scurt? Nu cumva sunt mai mari?Cu raportul dintre curentul de lucru si cel de scurt considerat in aceste conditii, n-ar trebui sa fiarba baia.In general se admite ca valoare maxima raportul Isc/Isud=2 (sau mai mic).Cat a fost tensiunea de scurtcircuit, sau daca nu s-a masurat, care au fost conditiile de scurt (lungimea si sectiunea cablurilor de la borne care s-au pus in scurt)?

Raspuns: Da, categoric acestea au fost valorile curentilor de scurt circuit.Tensiunea de scurt masurata la bornele trafului a fost de 0,5V.Lungimea cablurilor de sudura este de 4m cablul de masa si 6m cablul de cleste electrod.Sectiunea cablului sper ca zic bine (eventual le verific maine), 35mm^2.

[em2006]

@pusu

Atunci, mie mi-e clar ca traful e foarte bun, cel putin din punctul de vedere al pantei dintre valorile Imax si Iscurt.

Mai ramane alegerea optima a electrozilor.

 

@tesla=

...sau poate, cum spunea cineva mai sus, sunt putine date ca sa poti desena o curba. Eu cred ca o curba corecta ar trebui sa arate cam asa:

Acuma depinde la ce scara desenezi, dar oricum, in exemplul dat panta caracteristicii e pre mica, iar curentul vad ca tinde la infinit, or el trebe sa taie abscisa mai devreme, pe o valoare finita, raportul intre curentul de scurt si cel de lucru nu trebe sa fie prea mare, tocmai asta-i schepsisul surselor cu caracteristici cazatoare.

 

Mai degraba asa:

 

N-am la indemana un desen cu caracteristici la un traf industrial, dar ceva asemanator am postat relativ recent aici:

 

viewtopic.php?f=210&t=60109&start=15#p1077295

 

E vorba de un convertizor rotativ de sudare, folosit tot pt sudare cu electrozi inveliti.

 

 

In urma cu cativa ani am mai avut cu cineva o discutie similara si am inceput un articol pe care l-am postat aici.

dar n-am mai continuat pentru ca nu a mai existat interes pt subiect.

[pusu]

Atunci, mie mi-e clar ca traful e foarte bun, cel putin din punctul de vedere al pantei dintre valorile Imax si Iscurt.Mai ramane alegerea optima a electrozilor.

Da, multumesc foarte mult, o intrebare la care n-am primit raspuns:Bobina de netezire daca o bobinez cu aluminiu, isi va face treaba?Ptr. d-ul Tessla, nu e bun graficul dvs intrucat si tensiunea si curentul tind la infinit. Curba trebuie sa intersecteze atat abscisa cat si ordonata. Postez o imagine:

[em2006]

Bineinteles.Cum am retinut ca preferi miez deschis (parca asa am citit in ceva discutii anterioare), ea nu se va satura niciodata, indiferent cate spire pui, acesta e avantajul, iar ca dezavantaje, pt a obtine inductanta mare trebe multe spire, iar faptul ca miezul nu e inchis poate produce perturbatii electromagnetice in jur (totusi carcasa trafului ecraneaza si ea). Eu cred totusi ca e mai convenabil un miez inchis (UU, UI, EE,EI,etc) pentru ca nr de spire se reduce considerabil, iar pericolul saturatiei se inlatura daca se prevede intrefier, care se mareste la nevoie.

[pusu]

Dar intrebam daca bobinat cu aluminiu isi face treaba...

[em2006]

Iar eu, un post mai sus am raspuns "Bineinteles" .DA, drosselul bobinat cu aluminiu isi face treaba foarte bine.PSAm gasit discutia unde iti exprimai preferinta pt miez I.

...Eu sunt adeptul bobinei de netezire numai pe miez I. E mai simplu din toate punctele de vedere. Se pot adauga sau scoate spire (nu mai trebuie lasate nici prize) fara a fi nevoie de nicio demontare a carcasei de pe miez

Sunt de acord ca "Se pot adauga sau scoate spire". Dar de ce sa scoti?Adauga cat mai multe sa obtii inductanta cat mai mare, limitarea e data mai mult de criteriul economic.Nu se va satura!Sau, daca crezi ca e vreun risc, care ar fi acela? Hai sa ne gandim!Te gandesti poate la dinamica sursei (viteza de raspuns), sudorii foarte buni mai sesizeaza asta cand intr-adevar se intampla, dar eu nu cred ca practic se va obtine o inductanta atat de mare incat sursa sa devina prea lenta... Parerea mea.

[Vizitator pisica matache]

Rezistivitatea cuprului este 1,72·10-6 Ω·cm;a aluminiului 2,82·10-6 Ω·cm .La aceeasi lungime a conductorului si la aceeasi sectiune,conductorul de aluminiu, va avea rezistenta ceva mai mare ,fata de cel de cupru,mai exact de 2,82/1,72 ori mai mare.Cam asta ar fi singura diferenta datorata folosirii aluminiului...diferenta reflectata in incalzirea mai accentuata comparativ cu cuprul.

[pusu]

Iar eu, un post mai sus am raspuns "Bineinteles" .

DA, drosselul bobinat cu aluminiu isi face treaba foarte bine.

 

Da, scuzati. Totul imi este clar acum. Multumesc tuturor colegilor ptr generozitate. Stima tuturor!

Ma duc multumit sa-mi pun un pahar de vin.

[Vizitator pisica matache]

Am gasit discutia unde iti exprimai preferinta pt miez I.

...Eu sunt adeptul bobinei de netezire numai pe miez I. E mai simplu din toate punctele de vedere. Se pot adauga sau scoate spire (nu mai trebuie lasate nici prize) fara a fi nevoie de nicio demontare a carcasei de pe miez

Sunt de acord ca "Se pot adauga sau scoate spire". Dar de ce sa scoti?Adauga cat mai multe sa obtii inductanta cat mai mare, limitarea e data mai mult de criteriul economic.Nu se va satura!Sau, daca crezi ca e vreun risc, care ar fi acela? Hai sa ne gandim!

Folosirea I-urilor cred ca e cea mai dezavantajoasa solutie,pentru a obtine o anumita inductanta.Va necesita un nr mare de spire comparativ cu solutia U plus I,cu intrefier,de exemplu. La aceeasi sectiune ,pentru a obtine aceeasi inductanta,va trebui folosita o lungime mai mare de conductor,ceea ce inseamna pret mare,greutate mare,rezistenta mare ce implica pierdere de putere mare.Orice alta solutie e mai avantajoasa decat realizarea inductantei pe un miez I.

[pusu]

Rezistivitatea cuprului este 1,72·10-6 Ω·cm;a aluminiului 2,82·10-6 Ω·cm .La aceeasi lungime a conductorului si la aceeasi sectiune,conductorul de aluminiu, va avea rezistenta ceva mai mare ,fata de cel de cupru,mai exact de 2,82/1,72 ori mai mare.Cam asta ar fi singura diferenta datorata folosirii aluminiului...diferenta reflectata in incalzirea mai accentuata comparativ cu cuprul.

Da, am tinut cont de asta si am majorat sectiunile atat in primar 8mm^2 cat si in secundar 6x8mm^2. Nu se incalzeste chiar daca am sudat cam 20 de electrozi de 3,25. S-a incalzit putin la vreo 50 gr C in timpul testelor de scurt circuit. Tot azi am masurat si curentul de mers in gol. Este de 0,5A.

[em2006]

Referitor la drossel:Problema incalzirii nu se pune, se poate micsora densitatea de curent, oricum la aceste aparate se merge pe densitati mari.Mai mult, in anumite limite o rezistenta serie mai mare ajuta, in doua directii: Impedanta bobinei va fi mai mare, in curent alternativ este radical din R patrat plus X patrat (R=rezistenta ohmica, X=inductanta), deci dpv al filtrarii e bine, apoi, o rezistenta serie cu arcul face caracteristica mai cazatoare.Problema e intr-adevar a pierderilor prin caldura in rezistenta ohmica a bobinajului, cu implicatii in valoarea randamentului.

...Tot azi am masurat si curentul de mers in gol. Este de 0,5A.

Excelent.PSTocmai voiam sa intreb daca ai avut grija la executarea carcasei exterioare si la jugurile de strangere, am vazut ca e montat pe un schelet metalic, ma gandeam la riscurile efectelor curentilor turbionari.Dur dupa ce am vazut valoarea curentului de magnetizare... nu mai intreb.Una peste alta, e un aparat reusit.

[pusu]

... eu am avut in intretinere prin anii '78-'80 astfel de trafuri, erau trifazate, se deplasau 3 bobine, erau primele aparate cu care am avut contact ca stagiar, adevarate bijuterii. Echipamentele erau Arcos-Italia, dar am avut si rusesti.

Doresc de prin 2005 sa fac un astfel de transfirmator, v-am si trimis pe siteul dvs la aceea vreme niste intrebari si bineanteles ca in imensa dvs generozitate mi-ati si raspuns. N-am mai finalizat lucrarea din lipsa de timp. Acum insa vreau sa-i dau drumul.Bobinele secundare se conecteaza in Y, redresate, si netezire cu o mica bobina in vederea sudarii.Intrebare: Pentru un curent maxim de sudare de 150A, sectiunea pe coloana este suficienta de 30cm^2?

[pusu]

Referitor la pagina precedenta, cand am zis 30cm^2 pe coloana, am avut in vedere uratoarele:

Puterea nominala a trafului trifazic: Sn=150A x 23V tensiuna de arc = 3450KVA

Puterea nominala pe coloana: S1=Sn/3=1150KVA

=> Aria coloanei = S1^1/2=33,9cm^2

Putin fortata densitatea de curent in special la taieri cand se vor folosi cei 150A si pe o durata de timp relativ scurta parca ar cam merge.

Iar in regim normal de sudura cu electrozi de 3,25 (100A...120A) s-ar obtine o arie a coloanei de cca 30cm^2.

Rog cunoscatorii se verifice socotelile precedente si sa se pronunte. Tolele sunt de calitate.