adrian_pic Postat August 25, 2012 Partajează Postat August 25, 2012 Poate oferi cineva mai multe date despre cum ar trebui sa fie traful de iesire din schema de mai jos? Merita abordata aceasta schema? (ma gandesc ca se poate utiliza fara probleme 6H13C) Link spre comentariu
zal Postat August 25, 2012 Partajează Postat August 25, 2012 400 reprezintă Ra a acelui trafo? Personal nu aş merge pe această schemă din cauza condensatorilor electrolitici folosiţi, sînt exact veriga slabă (calitativ). Şi cond de semnal mi se par mici. Link spre comentariu
adrian_pic Postat August 25, 2012 Autor Partajează Postat August 25, 2012 Condensatorii de cuplaj se pot mari de la 47nF la 470nF fara problema (banuiesc ca este o schema veche). Condensator MKP de 100uF /400V nu costa o avere. In boxe de multe ori la filtre nu sunt pe medii conzi MKP dar cand nu-i vedem nu ne "zgarie" auzul. Deci Eu zic ca un 100uF MKP nu reprezinta problema decat din punct de vedere al gabaritului. Link spre comentariu
carageae Postat August 25, 2012 Partajează Postat August 25, 2012 Eu am facut schema lui Flemming Madsen, cu anodica de 420V si Ra de 600 ohmi. Am folosit un electrolitic nou de 47 uF si nu mi s-a parut sa sune rau...voi reveni cu detalii cand ma intorc din vacanta...am promis de mult, am suspendat temporar acel proiect din cauza unor probleme la alimentare.Autorul recomanda 20uF MKP, eu am pregatite niste condensatoare pentru motoare...din alea mari, nepolarizate. Dar asta cand voi face ultimele retusuri, ca sunt mari si impiedica accesul la componente. Link spre comentariu
adrian_pic Postat August 25, 2012 Autor Partajează Postat August 25, 2012 Eu eram interesat de "cum trebuie sa arate" traful de iesire. Link spre comentariu
carageae Postat August 25, 2012 Partajează Postat August 25, 2012 Eu eram interesat de "cum trebuie sa arate" traful de iesire....si eu am facut o trimitere indirecta catre o schema destul de cunoscuta de cei interesati de aceasta configuratie, in care e descrisa si realizarea unui traf pt. o configuratie asemanatoare...cred ca e suficienta si regula de trei simpla pentru a modifica valorile pentru 400 ohmi, daca valoarea asta e corecta pt. PSF ales.Mai exact e vorba de acest articol:http://www.fva.is/~flemming/hsakram/int ... gasine.pdfConfirm ca schema functioneaza bine, nu am facut inca masuratori, dar sunt sigur ca se obtin cel putin 3-4W in conditii decente de auditie. Traful a fost realizat aproximativ ca acolo, de fapt am scos niste spire de pe un traf existent, bobinat de mesterul lui Dj Dog, raportul de transformare e din schema lui Madsen, doar ca la mine numarul de spire e cu vreo 20-30% mai mare. Trafurile mele au cam 10cm2 si tola e de UPS...cu intrefier o foaie de hartie de 80g/m2, aprox. 0,1mm.EDIT: În schema lui Madsen referinta sarcinii e fata de masa, in afara de faza schimbata cu 180 de grade e vreo diferenta in realizarea transformatorului de iesire pentru aceasta schema? Eu inclin sa cred ca nu, dar daca cineva stie mai mult si vrea sa ne spuna si noua cred ca ar fi util...sau imi poate scrie mp daca asta deranjeaza pe autorul topicului. Link spre comentariu
blue Postat August 26, 2012 Partajează Postat August 26, 2012 Schema lui Madsen este un SRPP ce lucreaza in clasa A iar SEPP prezentat de adrian pic in general se seteaza pt AB1. Cuplarea transformatorului la masa sau la +Ea este d.p.d.v a curentului alternativ indiferenta, condensatorii de filtraj reprezinta un scc. pentru aceasta componenta (daca se respecta anumite reguli) Link spre comentariu
tobi Postat Septembrie 10, 2012 Partajează Postat Septembrie 10, 2012 traful de iesire poate fi un toroidal de 50W cu 2x115 V in primar si 2x15V in secundar, raportul fiind 7,6 cu legarea in paralel a bobinelor din primar si secundar. Link spre comentariu
adrian_pic Postat Septembrie 10, 2012 Autor Partajează Postat Septembrie 10, 2012 Un traf de iesire cu Ra mic este mai usor de facut si avand si condensator => miezul folosit va fi mai mic. Eu doream doar niste date despre cum ar trebui sa arata un astfel de traf si nu cautam sa improvizez un traf de iesire. O alta nelamurite ar fi diferenta intre SRPP si SEPP. Link spre comentariu
blue Postat Septembrie 10, 2012 Partajează Postat Septembrie 10, 2012 Un traf de iesire cu Ra mic este mai usor de facut si avand si condensator => miezul folosit va fi mai mic. Eu doream doar niste date despre cum ar trebui sa arata un astfel de traf si nu cautam sa improvizez un traf de iesire. O alta nelamurite ar fi diferenta intre SRPP si SEPP.SRPP si SEPP sint montaje push-pull cu tuburile alimentate serie d.p.d.v al c.c. si paralel fata de c.a.Pt SEPP nu este nevoie de defazor fiindca tubul configurat ca generator de curent constant este defazat cu 180 de grade fata de cel ce preia semnalul de amplificatSRPP-ul necesita un defazor clasic dar exista niste complicatii legate de amplitudinea celor doua semnale defazatePrimul lucreaza in clasa A, al doilea in AB1 deci randamente diferite, principalul avantaj pt cele doua situatii este dat de impendanta de iesire mica iar ca dezavantaj major tensiune dubla de alimentare Link spre comentariu
adrian_pic Postat Septembrie 10, 2012 Autor Partajează Postat Septembrie 10, 2012 deci se pare ca mai calitativ este SRPP nu? SEPP doar cantitativ . Link spre comentariu
mila Postat Septembrie 11, 2012 Partajează Postat Septembrie 11, 2012 Un traf de iesire cu Ra mic este mai usor de facut si avand si condensator => miezul folosit va fi mai mic. Eu doream doar niste date despre cum ar trebui sa arata un astfel de traf si nu cautam sa improvizez un traf de iesire. O alta nelamurite ar fi diferenta intre SRPP si SEPP.SRPP si SEPP sint montaje push-pull cu tuburile alimentate serie d.p.d.v al c.c. si paralel fata de c.a.Pt SEPP nu este nevoie de defazor fiindca tubul configurat ca generator de curent constant este defazat cu 180 de grade fata de cel ce preia semnalul de amplificatSRPP-ul necesita un defazor clasic dar exista niste complicatii legate de amplitudinea celor doua semnale defazatePrimul lucreaza in clasa A, al doilea in AB1 deci randamente diferite, principalul avantaj pt cele doua situatii este dat de impendanta de iesire mica iar ca dezavantaj major tensiune dubla de alimentareVitzavercea Link spre comentariu
blue Postat Septembrie 12, 2012 Partajează Postat Septembrie 12, 2012 Asa este, multumesc pt atentionare Link spre comentariu
franzm Postat Septembrie 12, 2012 Partajează Postat Septembrie 12, 2012 ..dezavantaj major tensiune dubla de alimentare Plus tensiunea filament-catod, efectul capacitatii filament catod. Link spre comentariu
blue Postat Septembrie 12, 2012 Partajează Postat Septembrie 12, 2012 De regula exista doua infasurari izolate intre ele de Uf ce alimenteaza sectiunile de tuburi Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum