roti dintate

[philiprobz]

  Trebuie sa repar un ATV la care axul principal al transmisiei are dantura aproape stearsa . Sa dau jos axul din cutie ar fi cam ultima solutie deci va trebui sa gasesc o metoda de imbinare a axului cu pinionul urmator din transmisie si care sa reziste . In trecut am "inaltat" fiecare dinte cu sudura dupa care am polizat cu un biax cu pietre de diamant canalul danturii si am ajustat inaltimea dintilor tot prin polizare dar e o solutie care nu ofera rezistenta in timp. Cateva luni tine minunea dupa care dantura se strica din nou. Va cer ajutorul in identificarea unei solutii practice de imbinare a axului cu urmatoarea piesa din transmisie care de fapt este si un ansamblu reductor. M-am gandit la doua solutii : Una ar fi practicarea a doua canale de pana diametral opuse pe axul in cauza si folosirea a doua pene care vor intra jumatate din inaltimea lor in ax iar jumatate in pinionul cu dantura interioara. Cea de-a doua solutie ar fi practicarea unei gauri in centrul arborelui si filetarea acesteia urmand ca in acest orificiu sa infiletez un surub pe care la un capat  sa fie executata o dantura identica cu cea pe care axul a avut-o initial. Astfel surubul devine corp comun cu arborele si mai departe intra in pinionul cu dantura interioara. Dimensiunile imortante ale pieselo sunt urmatoarele: arborele are 20 mm diametru exterior iar inaltimea danturii este de 3 mm. Sunt 6 dinti pe arbore si fireste tot atatea canale interioare pe piesa cealalata. Daca optez pentru varianta cu surub va trebui sa iau in calcul un diametru de doar 17 mm pentru ca atat ramane din arbore si sa practic un filet corespunzator. Va exista riscul real de forfetare a surubului . Sensul de rotatie al arborelui nu determina desfiletarea. Acum vine intrebarea care are legatura cu subiectul acesta, ce tip de dantura este aceasta si cu ce as putea sa o reproduc pe un ax  ?  Atasez si foto cu piesele    

Editat Septembrie 26, 2014 de philiprobz

[Ion_Bumbu]

Daca e arborele canelat din ultima foto tot prin sudura.

Sint electrozi  speciali de incarcare.

Asta insa ar insemna sa nu dai arborele jos.

Cel mai simplu e sa folosesti electrozi de inox , cu codificare E312.

Depun un material de calitate si cu rezistenta mare.

Peste asta se poate suda cu un electrod destinat incarcarii daca vrei rezistenta mare.

Cauta la Ductil un catalog de electrozi si vezi ce gasesti.

 

 

 

Grig

Editat Septembrie 26, 2014 de Ion_Bumbu

[philiprobz]

Daca cineva a danturat cremaliere si stie cum se calculeaza pasul acesteia il rog sa posteze. Cremaliera pe care vreau sa o fac este modul 1.5 si din cateva formule gasite pe net mie mi-a iesit un pas liniar de 4.716 mm. Nu sunt foarte sigur deoarece e posibil sa fi incurcat termenii diametral pitch cu pitch diameter si de aceea mai bine  intreb. 

[89-CEC]

http://www.metallmodellbau.de/GEAR-CUTTING.php

http://www.graessner.at/upload/3780914-Download-Katalog-ZahnstangeRitzel-Zahnstangen-deutsch-englisch.pdf

[Vizitator]

Pasul cremalierei se calculeaza foarte simplu: p=πm_n/cos(β) unde m_n ete modulul normal, β este unghiul de inclinare al danturii, π=3,141593. Pentru angrenaje cu dinti drepti β=0 si rezulta p=πm_n. Deci pentru m_n=1,5 rezulta p=4,712 mm. Tie nu ti-a iesit bine, pentru ca ai aplicat formula de la pasul surubului diametral pitch, care are intotdeauna un unghi β≠0.

[philiprobz]

Bine ca am fost pe aproape pt ca aveam de gand sa rotunjesc valoarea oricum la 4.7 sau cel mult 4.71 in momentul executiei.  Multumesc de raspunsuri.

Editat Noiembrie 12, 2014 de philiprobz

[Vizitator]

Daca danturezi cremaliera pe freza, atunci poti sa folosesti un cutit "zburator" profilat pe dimensiunile modulului m_n=1,5, fixat intr-un dorn cu con metric sau morse, montat direct pe axul principal orizontal al frezei si asigurat cu o consola port-bucsa. Sculele ilustrate in lincurile de mai sus (cutite "piepten") sunt mult prea scumpe pentru foarte rarele ocazii cand ai de confectionat o cremaliera. Cremaliera se va fixa in bride, direct pe masa masinii, daca este mai lunga, sau in menghina plan - paralela daca este suficient de scurta. Se va alinia astfel incat suprafata de danturat (inclusiv suprafetele laterale) sa fie paralela cu directia de deplasare a mesei. Pasul se va masura cu un comparator gradat in microni, care se va aduce in contact cu suprafata de referinta la fiecare operatiune in parte. Dupa fiecare deplasare cu un pas, masa se va bloca pe directia de deplasare in vederea prelucrarii. Se poate face prelucrarea dintr-o singura trecere cu avans manual, sau se poate folosi avansul mecanic, caz in care se lasa 4... 5 zecimi pentru finitie. Pentru cazurile obisnuite, cea mai indicata este metoda la "gata" cu avans manual. Metoda cu trecere de finitie, este mai laborioasa, trebuind sa indexam de fiecare data pas cu pas. De aceea se va folosi doar la angrenajele de precizie.

[philiprobz]

Voi folosi direct o freza modul  cu dorn si penseta cm3 de care dispun si pe care am mai folosit-o la danturarea unor pinioane . Din pacate cremaliera va fi din doua bucati deoarece frezarea se va face pe verticala adica cu cremaliera in picioare prinsa in menghina cu  cale de sprijin .

[Vizitator]

Freza disc-modul, sau deget-modul pentru danturarea rotilor dintate, nu este adecvata danturarii cremalierei, care are flancurile dintilor drepte (suprafete plane) Cremalierele se fabrica de obicei cu freze "piepten", asa cum se vede in linkurile puse de 89-CEC. Avantajul acestor freze "piepten" este acela ca executa mai multi dinti la o singura trecere. In lipsa unor astfel de freze, se poate utiliza freza disc unghiulara cu unghiul de deschidere de 20 de grade, sau cutite zburatoare profilate special.

[Vizitator]

Freza disc-modul, sau deget-modul pentru danturarea rotilor dintate, nu este adecvata danturarii cremalierei, care are flancurile dintilor drepte (suprafete plane) Cremalierele se fabrica de obicei cu freze "piepten", asa cum se vede in linkurile puse de 89-CEC. Avantajul acestor freze "piepten" este acela ca executa mai multi dinti la o singura trecere. In lipsa unor astfel de freze, se poate utiliza freza disc unghiulara cu unghiul de deschidere de 20 de grade, sau cutite zburatoare profilate special.

Unghiul "de deschidere" este unghiul intre flancurile unui dinte a cremalierei si este de 40 de grade adica de 2 ori unghiul de angrenare.

[philiprobz]

Daca e vorba de flancuri drepte atunci clar ca voi profila un cutit zburator de asa maniera. 

[philiprobz]

Am nevoie din nou de ajutorul vostru pentru danturarea unui pinion de motocicleta. Cu privire la pasul lantului, m-am documentat si stiu exact ce dimensiuni are acesta, este vorba de un lant cu pasul de 500. Asta inseamna ca rolele au diametrul de 10 mm, iar distanta dintre axele rolelor este de 15,875 mm. Cunoscand nr de dinti ai pinionului pe care vreau sa il danturez si anume 41, vreau sa aflu care va fi diametrul exterior al discului ce urmeaza a fi danturat. Pinionul vechi este atat de uzat incat nu pot aproxima cu suficienta precizie ce diametru exterior a avut  initial. Asa la ochi se pare ca ar fi fost 215 mm dar nu pot sa merg la ghici pentru ca apare riscul deteriorarii lantului. Danturarea intentionez sa o fac cu o freza deget de 10 mm (corectati va rog daca gresesc) cu discul prins in masa rotativa . Aici intervine din nou o problema pt ca nu stiu cat de adanc sa intru cu freza . La urma, intentionez sa intru din nou in spatiul dintre dinti cu o freza un pic  mai mare pentru a realiza degajarea specifica care seamana cu profilul evolventic in cazul rotilor dintate. Nu stiu daca este corect ce am spus. Din auzite de pe la frezori mai batrani am inteles ca se procedeaza asa. Din ce am citit si inteles de pe site-urile straine danturarea pinioanelor e o chestiune mult mai complexa decat ce am descris eu dar nu as vrea sa ma complic ci doar sa obtin informatii practice chiar daca sunt rudimentare.   

Editat Mai 5, 2015 de philiprobz

[bcristian]

http://www.renold.com/UploadedFiles/Brochure_Sprockets.pdf

[philiprobz]

Multumesc. Am sapat mai adanc pe net si am mai gasit tabele complete cu dimensiunile pinioanelor ( sprocket) cat si formulele de calcul. M-am si apucat dupa aceea sa dreg pinionul din fata care  si el era stricat . L-am incarcat cu sudura mig mag dupa care al trecut la frezare . Sudura nu a fost facuta ca la carte si au ramas ceva goluri dar una peste alta pinionul este perfect functional, nu agata si nu intinde lantul. Cateva luni bune sunt sigur ca o sa tina.

[area51]

Anul trecut am ratat, la strunjire, cota interioara a unei piese simple simple cilindrice. Adica diametrul interior a iesit mai mare. Am decis sa "salvez" piesa incarcand-o pe interior cu sudura prin procedeul FCAW (sarma de sudura cu flux la interior). Dupa incarcare piesa s-a inrosit si am racit-o in apa, urmand sa fac corectarea diametrului interior. Asa am crezut eu, numai ca incarcatura de sudura a devenit atat de tare incat nu am reusit sa fac ajustarea propusa si piesa respectiva a trecut in mod ireversibil in baza de rebuturi.

 

In cazul tau vad ca ai dus pana la capat frezarea, si se pare ca fara probleme. In ce masura sudura poate influienta calitatile unei piese? Ma gandesc la aspectul asta avand in vedere ca rezultatul este o structura metalica compusa din doua materiale diferite (mai mult sau mai putin) care suporta si influenta termica a procesului de sudare propriu-zis. Ce trebuia sa fac astfel incat sa pot prelucra piesa dupa sudura?