roti dintate

[philiprobz]

o buna parte din subiectul "strungul meu CQ9318" a fost ocupat cu constructia acelor roti dintate si am gasit de cuviinta sa initiez un subiect nou, distinct despre aceste roti. Aici un link deosebit de interesant si cat se poate de explicit din pct. meu de vedere: http://users.picknowl.com.au/~gloaming_agnet/cq9325rev7.html Ce parere aveti despre calitatea rotilor realizate prin acele procedee si despre dificultatea metodelor alese? Personal sunt departe de a considera ca pot realiza asa ceva si cu toate acestea la finalul lecturii am avut impresia ca totusi nu este imposibil. Sunt direct interesat intrucat maine o sa ma pot numi si eu posesor de strung "adevarat" - un hobbymat la care stiu ca lipsesc rotile pt filete si voi fi absolut nevoit fie sa le fabric fie sa le cumpar.

[fenobarbital]

Cea mai mare dificultate o vad in gasirea-confectionarea-adaptarea "fixturii" (adaptor pentru frezare pe strung). Acesta este motivul principal pentru care multi nu abordeaza aceste metode; este intr-adevar deosebit de dificil (din punctul meu de vedere) sa confectionezi un suport in forma de L, cu suprafetele perfect asezte la 90°, care sa mai fie si rigid.

O alta dificultate pe care o vad, este oprirea la fix, repetabila, a adincimii de taiere.

Despre "placa divizoare", pot spune ca este cea mai abordabila si mai precisa metoda la nivel de amator. La prima mea tentativa de roata dintata am desenat in Photoshop si m-am cam chinuit cu imparteala cercului; ulterior am descoperit Splan de la Abacom (progam de desenat scheme electronice) si nu ma mai dezlipesc de el la orice tipar as vrea sa fac. Am testat sa impart un cerc din 15 in 15° si iese perfect. Excel are limitarile lui (cum se pune un punct pe cercul graficului "pie" - nu poti) Autocad este mult prea mult, prea pentru profesionisti.

"commercial involute cutter" (am lapsus) este destul de greu de gasit pe la noi, la dimensiuni lumesti (in schimb e plina piata de freze profilate pentru roti imense), sa astepti 3-4 saptamani pentru una comandata de la asiatici... iti profilezi mai repede un cutit zburator.

Despre materiale, cred ca plasticele tehnice si neferoasele sint prima alegere, cu fonta mai greu.

Ce am mai testat cu succes, a fost sa imi fac blank-uri de HSS rotunde, (pentru zburator) din freze deget sau alezoare.

 

http://www.flickr.com/photos/adriantarce/7827126012

 

Acestea au avantajul ca au deja gaurile de centrare la capete gata facute si astfel se pot fixa in virful de centrare al strungului.

Metoda este cam asa: se ia una bucata freza deget uzata cu 4-5 taisuri, se polizeaza pina la eliminare cit mai circular taisurile. Se strunjeste cu un cutit cu pastila vidia. In timpul strunjirii se folosesc turatii mari si avans cit mai mic. Cam dupa fiecare operatie insa cutitul trebuie reascutit. In plus aceasta metoda te scuteste de folosirea unui universal cu 4 bacuri (daca s-ar dori profilarea rotunda a unui blank cu profil patrat)

Trebuie sa amintesc ca coada (...) unui burghiu de exemplu nu este din HSS si de cele mai multe ori un burghiu uzat, va avea uzuri mari si datorate stringerii in mandrina. Un burghiu de centruire rupt, este uneori prea scurt sa fie indreptat la capete si apoi profilat. De vinzare, blank-uri de HSS circulare inca nu am vazut numai la asiatici.

 

Una peste alta link-ul l-am pus "bookmark", este foarte util si multumiri pentru ca ni l-ai prezentat.

[philiprobz]

Vin cu impresii dupa primele rotite confectionate si cu urmatoarele precizari vis-a-vis de postarea colegului fenobarbital. Suportul in forma de L l-am avut pur si simplu prin atelier si verificat cu echerul inca mai avea cei 90 de grade. e din alumniu asa cum se vede din poze cu o grosime acceptabila dar nu multumitoare. In pozitionarea corecta a rotitei pe suport in vederea frezarii nu am gasit dificultati pentru ca orice abatere survenita de la gaurile si modalitatea de prindere, indoire, le-am corectat din sanie pt ca i-am pastrat posibilitatea de reglaj a unghiului . in planul in care nu se poate face vreun reglaj din sanie se pot adauga distantiere intre sanie si platbanda in forma de U pe care se prinde surubul suport al rotitei dar din fericire nu a fost cazul la mine . Cu oprirea la fix a adancimii de taiere iarasi nu este vre-o preoblema pt ca am "setat" adancimea de taiere dorita din sania transversala si asa a ramas pe intreaga durata a lucrului. am aplicat doar o miscare in plan vertical un du-te - vino . Asa-zisa freza modul e facuta in graba , dintr-o tija de amortizor pt ca asta am avut la indemana . Nu am reusit sa o ascut corespunzator si nici unghiurile nu erau precise. Practic am mers la plezneala si m-a interesat exclusiv daca pot obtine o divizare corecta a rotitei, lucru care s-a si intamplat . Mai departe cu o freza modul cumparata sunt absolut convins ca voi realiza rotite impecabile . Prima incercare a fost cu alumniul . Nu a mers si asta se vede , freza ascutita cu flexul e precum un creion ascutit cu un topor. Plus ca vibratiile nu au fost de neglijat . Intregul ansamblu construit a fost subdimenionat si nu face fata decat la plastic. Materialul plastic folosit de mine nu stiu de unde provine dar pot banui ca e de la un fel de teava folosita in instalatii sanitare industriale. Are proprietati foarte bune, are duritatea necesara fara a fi casant si a fost o placere sa lucrez cu asa ceva. Dupa incercarea cu alumniul era cat pe-aci sa renunt dar nu stiu ce mi-a venit si am zis sa incerc si cu plasticul . E un proces care necesita rabdare si nu cred ca a ramas vre-o injuratura care sa-mi fi scapat. La prima rotita am pierdut mai bine de o ora . a doua rotita a fost mult mai usor pt ca deja stiam ce am de facut . Voi imbunatati ansamblul construit si cu siguranta voi reusi sa fac si rotite din bronz . Dupa terminarea rotilor dintate din plastic le-am probat la lucru. Nu se imbina perefct cu vechile roti dar asta e un aspect pe care il voi remedia . Cert este ca merg foarte bine si pt prima oara am realizat un filet cu pas de 1 de care aveam atata nevoie. Acestea fiind spuse recomand tuturor metoda descrisa pe site-ul de mai sus pentru ca FUNCTIONEAZA si nu doar o utopie. Cel mai important aspect in opinia mea este atentia acordata pozitionarii liniilor de divizare cat mai precis in dreptul dreptul acului folosit pe post de reper.

[Vizitator]

Un suport in "L", este relativ usor de confectionat. Dupa ce s-au frezat, sau strunjit cele doua placi individuale, inclusiv pe laterale, se dau gauri filetate pe laterala uneia dintre placi si gauri de trecere intr-una dintre marginile celeilalte, apoi se fixeaza provizoriu prin tot atatea suruburi, cate gauri s-au prevazut. Se strang suficient de bine intre ele placile, formand un vinclu aproximativ de 90 de grade. Se da cordon de sudura de colt (delta) pe partea interioara a unghiului si sudura in "Y" la exterior, unde in prealabil cele doua placi trebuiesc tesite cam 3x45 grade. Se confectioneaza 2...3 gusee de colt cu unghiuri de 90 grade si se sudeaza la interiorul diedrului format. Suruburile de fixare initiale, se pot scoate, sau nu, dupa dorinta. Se lasa la detensionare naturala, dupa sudura, minimum 4...5 saptamani. Profesional, aceasta perioada este de o jumatate de an, insa 90% din tensiunile interne se diminueaza cam intr-o luna. Cine are cuptor de TT, poate face o detensionare artificiala. Se prelucreaza sistemul tehnologic de prindere pe sania transversala a strungului pentru una dintre placi si se fixeaza reglandu-se paralelismul suprafetei dupa directia Oy, cu ajutorul unui comparator. Se frezeaza acea suprafata, utilizand un cutit zburator si avansul transversal al strungului. Cine are o piatra-oala centrata si fixata pe un ax, poate face si o rectificare a suprafetei. Se demonteaza diedrul si se realizeaza sistemul tehnologic de fixare pe cealalta placa. Se fixeaza in acelasi fel pe sania transversala si se prelucreaza absolut identic cea de a doua fata exterioara a diedrului. In acest moment, cele doua suprafete prelucrate vor fi cu siguranta perpendiculare.

[fenobarbital]

Ai facut "hook radius" la cutitul zburator?In revista Popular Mechanics din Mai 1952 la pagina 204 (se gaseste la liber in "google books") exista un dispozitiv optic cu care se pot verifica usor profile forme si unghiuri prea mici sau prea complexe sa fie masurabile cu instrumente clasice. De la ideea respectiva si faptul ca am un instrument pentru montat filme de 8mm ce sta nefolosit (are proiector cu ecran mat, lentile etc) si in plus ca in vremurile noastre avem webcam-uri si scule de editare pe PC, m-am gindit sa imi construiesc cindva ceva similar cu care sa pot forma si corecta profile de cutite si alte cele. Ce as vrea sa am in plus, ar fi o eventuala montura pe care sa fixez cutitul si sa-l pot prelucra ca la microscop. Sa suprapun peste "umbra" lui conturul a ceea ce vreau sa obtin, sa stiu cind ma opresc din "polizat".Despre suportul L, pot sa spun ca abordasem la un moment dat constructia unuia si l-am verificat la final cu o trusa de echere etalon si cu rigle paralele si nu mi-a placut ce a iesit. Eu vroiam sa sustin piese pe verticala, la freza. Am sa incerc pe un strung mai mare, sau chiar un suport reglabil cu stringere pe surub.

[philiprobz]

intrebare pt domnul radu cnc : la determinarea dimensiunilor unei roti dintate in situatia in care se cunoaste deja modulul acesteia , se introduce in formula de calcul valoarea modulului sau cea strict rezultata matematic deci fara rotunjire la valorile din stas ? bineinteles ca orice opinie si din partea celorlalti useri care au executat in fapt roti dintate e binevenita.

[Vizitator]

Modulul rotii dintate, este intotdeauna luat din sirul de valori standard. Si deoarece diametrul primitiv al rotii este D=mz, vom avea intotdeauna un sir de diametre primitive standard. Acesta este de fapt rolul modulului unei roti dintate. Apoi tinand cont ca pasul pe diametrul primitiv p=πm, rezulta ca oricare doua roti dintate, avand acelasi modul, vor angrena una cu alta, aceasta fiind regula de baza a angrenarii.

[radu cnc]

Modulul rotii dintate, este intotdeauna luat din sirul de valori standard. Si deoarece diametrul primitiv al rotii este D=mz, vom avea intotdeauna un sir de diametre primitive standard. Acesta este de fapt rolul modulului unei roti dintate. Apoi tinand cont ca pasul pe diametrul primitiv p=πm, rezulta ca oricare doua roti dintate, avand acelasi modul, vor angrena una cu alta, aceasta fiind regula de baza a angrenarii.

Fiindu-mi adresata intrebarea citez colegul ola_nicolas.

[Vizitator]

...Sa suprapun peste "umbra" lui conturul a ceea ce vreau sa obtin, sa stiu cind ma opresc din "polizat"...

Este exact principiul masinilor optice pentru rectificarea profilurilor. Asa se realizeaza un profil precis, pornind de la desenul realizat la o scara mult mai mare. De obicei 25:1, 50:1, sau 100:1. Bineinteles ca si piesa va fi marita in aceeasi proportie si suprapusa (umbra) peste desen. In acest mod, o diferenta de 1 mm intre umbra piesei si desen, reprezinta respectiv 0,04, 0,02, sau 0,01 mm. Avand in vedere ca rezolutia ochiului uman este mult mai buna decat 1 mm, rezulta ca va iesi un profil foarte precis.

[philiprobz]

ce parere aveti despre folosirea lexan-ului in confectionarea de roti dintate ? m-am ales cu o foaie de 0,5 mp si cu o grosime de 8 mm de la o cunostinta care monteza "geamuri de protectie" la diferite incinte unde se fac diferite teste . Scopul urmarit este de a asigura o vizibilitate foarte buna dar si protectie la socuri mecanice , termice . - materialul asta e la fel te transparent ca si sticla conventionala doar ca in comparatie cu aceasta nu se sparge . se prelucreaza pe strung foarte bine fara sa se topeasca chiar si la viteze mari de aschiere si nu se faramiteaza . aici un link http://1080signs.com/materials_used/lexan

[alin 105]

Ma indoiesc ca cineva a confectionat pinioane din lexan ca sa spuna concret cum s-a comportat in timp.Pe de alta parte, e foarte probabil ca printre calitatile lexanului -rezistenta mecanica, la socuri, temperatura sa nu se enumere si rezistenta la abraziune-esential ptr un pinion.Un test empiric dar care iti poate face o idee destul de clara e sa smirgheluiesti undeva un coltisor.Daca se matuieste rapid inseamna ca nu are rezistenta la abraziune.

[philiprobz]

In realizarea rotilor dintate fireste ca este foarte important sa stii ce raport de transmisie obtii dintr-un angrenaj cu mai multe pinioane sau cunoscand raportul de transmise dorit cum sa dimensionezi viitoarele roti. O formula simpla si exacta este aceasta pe care urmeaza sa o postez fara alte explicatii halucinante care tin de filozofii matematice inaccesibile amatorilor de rand. Deci pentru un nr. de 4 roti dintate spre exemplu calculul raportului de transmisie este urmatorul : (z1/z2) x (z3/z4) si tot asa in functie de cate grupuri de roti sunt in angrenaj . Postez aceasta formula pentru cei mai amatori dintre noi (si eu printre ei) pentru ca e simpla si usor de folosit. In fapt avand 4 roti dintate , z1 = 50 , z2= 40 , z3 = 60 , z4= 30 obtinem (50/40)x(60/30) iar rezultatul va fi 1,25 x 2 = 2,5 . Deci la o rotatie completa a rotii Z1 , ultima rotita din angrenaj Z4 se va roti de 2,5 ori. Deasemeni am gasit pe net mai multe programele care te ajuta sa calculezi necesarul de roti dintate intr-un angrenaj , lucru foarte util mai ales in cazul realizarii pinioanelor pentru filetarea pe strung . Practic in functie de valorile rotilor pe care le ai sau urmeaza sa le faci si pasul filetului surubului conducator programul iti spune ce filet va rezulta chiar si cu micile erori ce apar atunci cand nu ai pinioanele exacte. Aceste marje de erori nu sunt critice mai ales in cazul filetelor scurte . Cu scuzele de rigoare postez programul care functioneza.

[philiprobz]

Un alt program excelent pentru calculul rotilor dintate. E mura in gura pentru cei care nu s-au lovit vreodata de necesitatea confectionarii rotilor dintate desi pentru o intelegere mai profunda si de lunga durata recomand si pixul pe hartie si calculul elementar. Alaturi de programul postat anterior e cam tot ce trebuie unui amator pentru faza pregatitoare a realizarii acestor roti. http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=& ... 3115,d.Yms

[goguboeru]

In prima postare a lui philiprobz are un link catre un video . M-am mai dus sa vad si alte pagini de ale tipului si am gasit un link dat de el :

http://www.cgtk.co.uk/metalwork/divider

care mie imi pare ca este excelent pt creearea de discuri divizoare rapid si simplu.

Poate fi folosita aceasta metoda de divizare pe toate tipurile de modul de dinti de roti ?

Modulul inseamna forma dintelui si adancimea?

Ca io sunt inca in ceata cu acest termen. Am zis ca o sa aprofundez cand am sa am posibilitatea sa fac roti dintate.

[philiprobz]

Deja am intrat in paine cu freza cumparata si m-am apucat de completarea setului de roti dintate pentru strung. "Fixtura" - vorba unui coleg, pe care am folosit-o la strung pt danturarea primelor rotite am folosit-o si pe masa frezei, prinsa in menghina . Deja lucrurile s-au schimbat semnificativ atat ca durata de executie cat si ca rezultat final. Practic nu am observat cu ochiul liber vreun defect la rotita obtinuta. Am imbunatatit sistemul de divizare care astfel a devenit si mai precis dar si mai repede de schimbat de la un dinte la altul in sensul ca pe o placa de lexan( nu am avut la indemana o tabla mai groasa pt ca asa as fi vrut sa procedez) am transferat divizarea de pe o coala imprimata . Am punctat , am gaurit cu un spiral f mic si mai apoi cu unul de 3 toata placa. Pentru fixarea placii in pozitia dorita am folosit un banal surub de 8 pe care l-am gaurit la interior si am introdus o bila de rulment de 4,5 mm si un resort. Rezultatul a fost unul excelent. Din filmarea atasata se poate observa cat de usor si repede merge treaba  in conditiile in care cu o mana tineam tel mobil pt filmare.  Aici video: