Schema pentru gard electrificat

[Demeter Denes]

Multumesc frumos  pentru raspuns , atunci   apuc  de treaba , nu stiu ce stilp va folosi proprietarul pentru ca locuieste departe de mine  si el va instala gardul dar    , voi transmite  recomadarile primite .

[Demeter Denes]

Revin iar cu o intrebare:Am  un comdenzator de pornire motor  de 30uf pe care  scrie 450 v ac. Condenzatorul acesta daca incarc cu 450 volt dc, oare rezista  si la tensiune dc?

[validae]

Dacă înmulţiţi tensiunea de 450Vac cu 1,41 vedeţi la ce tensiune continuă rezistă acel condensator...

[Demeter Denes]

Multumesc pentru raspuns atunci ridic tensiunea dv pina la 500 volt,  iar am invatat ceva de la dumneavoastra .

[emill_sorin]

Vin  din nou cu o mica problema . 

Ultimul gard pe care l-am făcut a fost cu partea de final făcută după schema clasica  , iar in loc de bt151 am folosit un BTA41-800 . Totul a funcționat foarte bine cam 4-5 ore , după care nu a mai dorit sa dea impuls. 

Am măsurat BTA și era băgat în scurt intre T1 și G . Plus că cablajul a fost întrerupt de la T2 .  

Eu mă gândesc doar că a fost de slabă calitate triacul ( am 380v pe un condensator de 39 uF)

E posibil sa nu lucreze bine schema în condițiile în care am folosit triac in loc de tiristor ? 

[Demeter Denes]

Si eu am patit citeva ori ca a facut citeva impulsuri  si dupa aia sa oprit.  Consumul crescuse pina la 0.9A  si  asa a ramas   dar nu a fost strapuns nimic.Am oprit alimentarea  am conectat iarasi si tot asa   sa oprit dupa citeva impulsuri, odata era problema cu traful de inalta tensiune , iar la un alt  caz, a trebuit sa modific frecventa invertorului. Incearca  si cu alt tiristor   La mine la ultimul aparat  cu o bobina auto si condul 30 uf incarcat la tensiune 580 volt, DC  scinteia de inalta tensiune ,Rosie ,lunga cam 4 cm, si groasa cam 3.4mm a sarit de mai multe ori la masa si la  plusul in partea secundara a montajului , dar nu sa defectat nimic chiar daca facea asta ore in sir. Daca ai facut montajul asta si la alta data si a functionat atunci trebuie verificat montajul componente , PCB -ulLsau nu cumva e prea multa aglomeratie  pe acolo si impulsurile ajung si acolo unde nu trebuie, Cind merge  verifica in intuneric  placa , poate sunt descarcari si acolo unde nu trebuie sa fie..Parerea me e ca ca montajul  de gen CSU  functioneza mai stabil daca minusul alimentari nu este conectat cu minusul  parti secundare al invertorului. Trebuie verificat daca dupa un anumit timp de functionare sa nu incalzeasca nimic excesiv .Daca da ,trebuie verificat/ modificat  frecventa si factorul de umplere al semnalului de comanda al invertorului.AM obtinut si tensiune peste 600 v DC pe condul 30uf dar aici consumul este  deja 0.4A la 12 volt ...Folosesc diacul DB3 , si BT145-800  .   Am folosit  la invertor IRF 740. Irf630B,IRF540 si a functionat  cu toate fara probleme.Diodele de dupa traful invertor am pus 4 buc Ba159 ,consumul de peste 1 amper  la  functionare normala la acest montaj e prea mare. Daca confectionezi un traf  pe miez de ferita, cauti frecventa , si factorul de umlere optima  poate sa fie si mai mic comsumul dar trebuie acordat timp pentru a gasi dupa indicatile lui validae sigur poti sa obti consum sub 0.5 amper.

Editat Martie 29, 2021 de Demeter Denes

[emill_sorin]

Acum 1 minut, Demeter Denes a spus:

Si eu am patit citeva ori ca a facut citeva impulsuri  si dupa aia sa oprit  consumul crescuse pina la 0.9A  si  asa a ramas   dar nu a fost strapuns nimic.

Consumul 0.9 evdestul de mic.  Eu am un maxim de 1.6A maxim și 1.2 mediu în stare de funcționare normală . Aparatul a funcționat acasă în teste cam 3 ore și pe gard cred că 5 ore . Am observat că ledul de după diac funcționa , dar nu mai darea scânteie. Acum mă gândesc dacă sa put tot bta41 , că mai am câteva din același lot sau sa folosesc un bt151. Sau 152

[sesebe]

Eu zic ca poți pune tot de ala și dacă pica măcar știi ca nu se potrivește la schema asta. 

Intrebare: aveți pus vre-un snuber în paralel cu thyristorul sau triacul? Este obligatoriu pt ca exista chiar în catalog un parametru ce specifica viteza maxima de creștere a tensiunii la borne atunci cind se blochează. 

[validae]

Triacul mai puternic cere un curent de comandă mai mare în poartă, trebuie ţinut cont de asta când schimbaţi triaci.Mie nu mi s-a ars sau străpuns vreun triac de genul BTA41-800 până acum.Am avut cazuri doar la triaci de genul BT151, dar nu am mai folosit aşa ceva de atunci.Când semnalaţi o problemă de genul ăsta, puneţi şi schema folosită şi valorile folosite, altfel nu avem cum bănui ce cauzează problema.

@emill_sorinFaptul că s-a întrerupt cablajul la T2 cred că a cauzat defectarea triacului.Traseul de forţă trebuie îngroşat, curentul în impuls e foarte mare, sunt practic ca nişte scurtcircuite controlate acolo.

[emill_sorin]

Acum 8 minute, sesebe a spus:

Eu zic ca poți pune tot de ala și dacă pica măcar știi ca nu se potrivește la schema asta. 

Intrebare: aveți pus vre-un snuber în paralel cu thyristorul sau triacul? Este obligatoriu pt ca exista chiar în catalog un parametru ce specifica viteza maxima de creștere a tensiunii la borne atunci cind se blochează. 

Am pusă rezistență de 33Ohmi și un condensator de 0.47ud la 1000v , și o dioda de 6A 

[emill_sorin]

Acum 1 minut, validae a spus:

Triacul mai puternic cere un curent de comandă mai mare în poartă, trebuie ţinut cont de asta când schimbaţi triaci.Mie nu mi s-a ars sau străpuns vreun triac de genul BTA41-800 până acum.Am avut cazuri doar la triaci de genul BT151, dar nu am mai folosit aşa ceva de atunci.Când semnalaţi o problemă de genul ăsta, puneţi şi schema folosită şi valorile folosite, altfel nu avem cum bănui ce cauzează problema.

@emill_sorinFaptul că s-a întrerupt cablajul la T2 cred că a cauzat defectarea triacului.Traseul de forţă trebuie îngroşat, curentul în impuls e foarte mare, sunt practic ca nişte scurtcircuite controlate acolo.

La baza este aceeași schemă , doar cu modificările propuse de dumneavoastră.  ( Pe partea de final ) la schema de jos am pus și o rezistență de 1.2k 5w pe intrarea de plus iar după diac am pus motanul cu rezistență de 100Ohmi și led. C1 îl am de 22uf și rezistență de la intrarea in diac compusa dintr-un potențiometru de 1M și o rezistență de 470 ohmi.

cablajul unde a cedat avea cam 3 MM și era în linie dreapta. 

[validae]

Eu între punte şi triac am pus întotdeauna o rezistenţă de circa 1k/5W ca să nu scurtcircuitez redresorul în momentul impulsului de descărcare a condensatorului.Schemele evoluate opresc invertorul în momentul impulsului de descărcare, tocmai în acest scop.Fără rezistorul de limitare, există riscul ca triacul să rămână ,,blocat,, din cauza faptului că deşi condensatorul s-a descărcat, invertorul livrează continuu oun curent de încărcare, ce uneori reuşeşte să menţină tiracul în conducţie.Cred că e exact cazul colegului @Demeter Denes căruia după un timp, nu îi mai apar impulsuri de descărcare....iar asta mi s-a întâmplat şi mie până m-am prins de ce.După ce am pus rezistor între punte şi condensator, nu mi s-a mai blocat niciun electrificator.

 

[emill_sorin]

Rezistor de am pus , mâine mă uit sa vad exact de cât  , cred că de 820 ohmi la 5w . 

Bănuiesc că am greșit , deoarece la ieșirea din punte , am pus condensatorul de 0.47 și rezistență de 0.33 , precum și rezistență de 1M și diacul , iar după am pus rezistență de 5W și care merge in triac . Pe ce am mai realizat înainte am pus rezistenta direct pe ieșirea din punte.  

Am incercat sa desenez puțin 

[Demeter Denes]

Interesanta problem asta cu  rezistenta  intre alimentare si triac , au adus multe aparate defecte tot pe baza acestui schema a lui CSU  CU NE 555  ,traf invertor cu  traf conventional 9 sau 6volt/230 v ac si cu descarcare capacitiva diac thiristor. Au fost  exemplare la care au fost pus acest rezistor la altele nu .Si ce este interesant pentru mine , este faptul ca proprietari aparatelor au zis  ca vor  reparatia aparatelor cu orce preti, pentru ca ambele au functionat ani de zile fara intrerupere impecabil .Eu nu am folosit aceasta metoda , pentru ca rezistorul este in serie cu alimentarea condenzatorului deci acesta  poate fi incarcat  numai prin acest rezistor ,iar pentru incarcarea condenzatorului avem la dispozitie un anumit interval de  timp care nu pote sa fie orcit de lunga.Deci cu cit e mai mare valoarea acestei rezistente cu atit va fi mai mic curentul de incarcare , deci si timpul de incarcare va fi mai mare...asta  numai parerea mea Am rezolvat problema asta  cu modificarea frecventeui si a factorului de umplere al semnalului de comanda al invertorului.Poate e in legatura  si cu  frecventa de descarcare    ... nu sunt sigur de asta dar orcum a disparut pentru mine problana si nu a revenit,Si invertorul a functionat intre 5 volt si 14 volt...evident cu  putere mai mica a la tensiunea mai mica...Nu vreau sa contrazic pe nimeni numai am semnalat o observatie  din partea mea, in legatura cu aceasra problema.La shema asta e mult mai recomandabil folosirea feturilor in loc de tranzistor.Iar la schema asta  ,la siteul  de unde provine montajul, explica si acolo ca trebuie  "jucat" cu valorile R1 si R2  pentru a regla semnalul invertorului pentru o functionare  cit de cit  optime , iar aceste valori difera  de la un traf la alta.

Editat Martie 29, 2021 de Demeter Denes

[validae]

Dacă secundarul trafului invertor are o rezistență suficient de mare, rezistența dintre punte și triac poate lipsi, asta e explicația că schema poate funcționa și fără rezistență.Așa cum spuneam înainte, problema rămânerii triacului înconducție după descărcarea condensatorului se evită cel mai elegant prin blocarea funcționării oscilatorului când apare impulsul de comandă, dar asta se poate doar dacă impulsurile sunt date de un circuit care sincronizează impulsul cu oprirea oscilatorului.Schema simplă de oscilator de relaxare cu diac nu poate opri oscilatorul decât cu niște modificări aduse schemei.Practic s-ar putea prelua o parte din impuls și trimite la oscilatorul cu 555 pentru a-l bloca scurt timp când condensatorul se descarcă.Cum nu mai construiesc electrificatoare nu m-am mai ocupat de problemă, dar există scheme care fac asta și nu sunt complicate.

Mai jos am pus  o schemă cu descărcare capacitivă destinată folosirii pe o bobină de inducție auto.

Se observă că are două oscilatoare, cel de jos comandă tranzistorul invertorului, iar cel de sus dă comanda impulsurilor de descărcare, dar prin intermediul unei diode trimite același semnal oscilatorului invertor pentru a-l bloca pe timpul impulsului de descărcare.Astfel posibilitatea blocării tiristorului sau triacului dispare.

http://diyelectronicsprojects.blogspot.com/2012/09/capacitor-discharge-ignition-circuit-cdi-circuit-diagram.html