Sursa PC ATX modificata pentru alimentare Etaj Final 2

[Vizitator smilex]

30,5kHz.Sa nu spui ca ai bobinat 2x22spire...Cate spire are traful in primar?

[Marian]

Nu, normal ca nu, doar acum am fost tzara mai bleg in acea afirmatie, aseara am dat 2x12 spire in secundarele alea

[Vizitator smilex]

Trebuie sa maresti nr. spire din primarul noului traf cu 1,05-1,06 pt. 28kHz.Ai toate datele sa te apuci de lucru si sa testezi sursa fara redresare.

[Marian]

Traful avea 38 de spire initial, impartit in cate 19 dedesubt si deasupra, adica prima infasurare pe suport si ultima, din ceea ce spui inseamna ca trebuie sa dau 20 cu 20.PS: Ar mai fi o chestie nelamurita in schema 6, reteaua RC dintre pinul 2 si referinta, R11 si C3 despre care ai zis atunci cand mi le-ai sugerat ca le vom calcula mai tarziu, ce valori trebui pus la ele?

[Vizitator smilex]

Reteaua de compensare se calculeaza in functie de inductanta torului (si capacitatea de filtraj) care la randul ei se calculeaza in functie de raportul de transformare si maxima de alimentare ce determina un maxim de toff pentru care se alege o inductanta care genereaza aprox. 20% variatie de curent fata de curentul preconizat maxim.Adica inca nu stiu. Testeaza fara, oricum n-ai inca stabilizare, merge pe umplere maxima.

[Marian]

Ok am inteles, multam de info, asa voi face.Tocmai ce am terminat traful ( care pana la urma am descoperit ca este EI40 4mH ) si maine dupa-amiaza il voi testa ( de dimineata sunt plecat ), am dat la primar 40 de spire in 2 parti, 20 dedesubt prima infasurare si inca 20 deasupra secundarelor ( ultima infasurare ), iar la secundare am dat 2 infasurari de cate 16 spire folosind raportul de transformare de 1,26. A fost loc suficient pentru toate infasurarile si de data asta mi-au iesit mult mai bine din punct de vedere estetic. Asadar revin maine cu rezultate la teste.

[Vizitator smilex]

Exista totusi o problema. Traful e conceput pentru o anumita tensiune cu o anumita umplere. Adica tensiune mica cu umplere maxima sau tensiune mare cu umplere minima. Daca il testezi fara stabilizare, vei avea tensiune aproape maxima cu umplere maxima. Ar fi fantastic daca ai putea alimenta sursa cu 180-190Vca (traf sau autotraf) ca sa nu depasesti inductia maxima in miez (si asta ar fi trebuit verificat la Umax si umplere max., dar nu se cunoaste materialul). Oricum ar fi recomandabila alimentarea prin traf, ca sa te poti baga si cu osciloscopul daca e cazul.

[Marian]

Ok am inteles si ma conformez, improvizez din 2 trafuri de retea un montaj de traf separator cu aproximativ 180Vca disponibili pentru alimentarea sursei doar ca i anume curentul nu va fi unul stralucit avand in vedere ca momentan cel putin nu detin niste trafuri foarte mari, dar nici nu cred ca este nevoie de mult curent pentru ca nu pun sarcini pe iesire.

[Marian]

Revin cu rezultate la primele teste, am terminat de bobinat traful aseara, si pentru o cat mai buna fixare a spirelor am dat pe fiecare strat de infasurare cu lac de unghii ( in lipsa de email merge si asta ), intre fiecare rand de infasurare am dat deasemenea cate un strat de leucoplast pentru izolare, capatul I al miezului l-am fixat de sectiunea E atat cu lac de unghii cat si cu leucoplast, lipind apoi si sportul de miez tot cu lac si s-a intarit foarte bine vad, am dat pe traf 40 de spire la primar si 2x16 spire la secundare.

 

Am terminat de efectuat modificarile sugerate de @smilex cu mentiunea ca la pinul 1 al controlerului in loc de montajul cu semireglabil pentru citirea tensiunii am pus 1 rezistenta de 1k la masa, potentiometrul P1 de 5K de la divizorul din pinul 16 l-am setat la jumatatea cursei in prealabil, si dupa montarea trafului pe placa am combinat 2 trafuri de retea de puteri medii cu iesiri multiple astfel incat am obtinut un montaj de traf separator cu o tensiune la iesire de 173Vca, am inlocuit siguranta cu un bec de 100W/220V si am alimentat placa si am obtinut in secundare 50-0-49,5, asadar o diferenta de 0,5V ( asta m-a cam dezamagit, dar nadajduiesc ca diferenta va fi compensata prin redresare si filtrarea ulterioara, oricum nu mai desfac traful ), am pus si osciloscopul atat in primar cat si pe una din ramurile secundarului si iata ce am gasit:

 

Primar traf, 50V/DIV; 10uS

 

 

Unul din secundare, 20V/DIV; 10uS

 

 

Ceva opinii?

[Vizitator smilex]

Testul este informativ, nu releva mare lucru. Poti sa te joci cu tensiunea in pinul 4 sa vezi si modificarea umplerii. Ti-ar trebui si o sarcina, cat tine traful tau. Dar in principiu ar trebui sa mergi mai departe. Mai tarziu putem calcula torul, daca nu te incumeti sa o faci singur.Nu poti folosi vopsea sau lac in speranta ca va merge. Trebuie sa-i cunosti proprietatile electrice sau electromagnetice. Probabil nu e cazul tau, dar exista lacuri care reactioneaza nesatisfacator la regimuri termice mai tari, sau lacuri care distrug izolatia de pe conductoare. De asemenea, pot fi izolatoare termic iar ventilatia are de suferit. Sau permeabilitatea magnetica a lor sa influenteze. Trebuie sa folosesti lucruri dedicate, sunt concepute cu un scop, altii se ocupa cu studiul lor si sunt chiar priceputi in asta.Leucoplastul nu este testat electric. Personal nu pot recomanda folosirea lui. Orice material panzat este folosit in bobinare in ideea impregnarii in lac anume, lacul urmand a fi izolatorul, nu banda in sine. Sau e contractibila termic si impregnata. Din experienta pot spune ca orice material de genul asta nelacuit acumuleaza umiditate. Sigur ca incalzit si ventilat situatia se imbunatateste, dar toate lucrurile au rostul lor. Se poate folosi clasica banda PVC, ieftina, testata si cu performante foarte bune pentru alimentarea de la retea. Exista si benzi bune conductoare termic, altele bune izolatoare, depinde de scop.Nu vorbesc despre cazul asta, ci in general. Nu se pot folosi dupa aprecieri empirice materiale. E ca si cum ai pune un tranzistor acolo, pentru ca se potriveste capsula. Cel putin asa ar privi comparatia unul dintre cei ce studiaza astfel de probleme.

[Marian]

Legat de lacul de unghii folosit, nu l-am dat in straturi atat de importante incat sa existe posibilitatea afectarii ventilatiei, straturile aplicate sunt foarte subtiri, nu pot spune ca i-as cunoaste proprietatile electrice sau electromagnetice ca as minti, insa izolatia de pe conductoare nu este afectata de el, sunt convins ca nu e cea mai stralucita ideie insa am luat in calcul ceea ce am stiut eu si mi-am asumat eventualele riscuri folosindu-l devreme ce nu aveam nimic altceva mai bun, acum ramane de vazut cum se va comporta pe termen lung, daca va fi ok va mai fi folosit, daca nu atunci nu-l mai folosesc, las infasurarile asa, lac dedicat habar n-am de unde sa iau si nici nu cred ca mi-as permite.Despre leucoplast insa lucrurile nu cred ca stau la fel de abstract ca si la lac, am testat personal capacitatea de izolare a sa care este una suficient de buna, leucoplastul este impermeabil intr-o oarecare masura, rezista cu brio la temperaturi ridicate si l-am folosit cu succes in mai multe trafuri de aceea l-am folosit stiind ca sunt totusi intr-o macar minima cunostinta de cauza. In concluzie pot afirma ca am invatat destule de la tine incat sa nu merg pe orbeste si sa-mi asum riscuri inutile, in acelasi timp sunt constient ca afirmatiile tale sunt cat se poate de indreptatite si ma simt dator sa iti multumesc pentru corectii si bunele intentii insa eu unul nu-mi permit investitii in ceea ce reprezinta logistica maruntisurilor dedicate pentru acest scop ( lac de specialitate, banda de teflon de specialitate, platbanda de cupru pentru ecranari, si alte asemenea detalii ), nu realizez asemenea surse in serie si evident nu le pot comercializa astfel incat situatia financiara nu-mi permite blocarea a niste bani pe lucruri ce foarte rar le-as folosi, prefer sa investesc in sanatatea mea ( stii la ce ma refer ), asa ca n-am decat sa sper ca aparentele mele improvizatii vor fi ok.Lasand filosofia la o parte, o sa ma apuc de montat si restul componentelor din schema, pun redresarea, filtrarea si teste cu sarcina vor trebui facute abea dupa ce torul va fi calculat si adaugat deoarece montajul ala de traf separator nu poate oferi suficient curent pentru a sustine aceste teste si direct de la retea nu as dori sa alimentez fara stabilizare din motivele sugerate de tine anterior, ramane sa vedem ce-i de facut cu torul, sa-mi spui cam care ar fi modalitatile de calcul ( mi-ar placea sa invat eu sa fac acest calcul desi stiu ca e greu fara L-metru ) apoi il realizez practic si-l montez si mai vedem.

[Vizitator smilex]

Deci plecam de la datele Np=40sp, Ns=2x16sp, Upmax=170V, f=27,5kHz.Pentru a calcula inductanta (pe tor) pe o singura ramura de alimentare, trebuie sa tinem cont de variatia de curent ce apare in ea. Configuratia echivalenta este cu doua diode si mediana. Cea mai simpla si curata referinta este tensiunea de iesire, intrucat ea va fi constanta: 30V. Inductanta va avea cei 30V la borne in momentul off, datorita autoinductiei generata de energia inmagazinata la ton (diodele care in ton au adus curentul de la secundar, in toff pun la masa, prin secundar, acel capat al inductantei). Asadar energia inmagazinata in inductanta va genera la toff, 30V si un curent descrescator (pe masura ce se evacueaza energia) cu o anumita variatie, ∆I. ∆I este proportional cu timpul, adica cu toff, care este cel mai lung atunci cand ton este cel mai scurt, adica la tensiunea maxima de 170V. Cum spuneam, echilibrul gasit de CI va respecta o umplere data de raportul tensiunilor dintre stabilizata si cea de varf care ataca inductanta. Pentru 170V si raportul de transformare aferent, avem in secundar 2x68V, fara dioda, 2x67V. Perioada unui ciclu complet e formata din cele doua comutari succesive ale tranzistoarelor si inseamna doua impulsuri redresate, cate unul pentru fiecare tranzistor. Perioada este 36,4µs deci pentru un impuls este de 18,2µs. Umplerea este 30/67 la 170V in primar, adica 45%. E cea mai mica umplere posibila si va acea loc la acea tensiune maxima. Ca timp, inseamna 8,2µs adica 10µs pentru toff. Ei bine, inductanta trebuie aleasa astfel incat sa permita o variatie de curent dorita in 10µs la tensiunea de 30V. Uzual se alege ∆I ca fiind 15-25% din curentul maxim, sa zicem 20%. Alegem deci ∆I=1A (I=5A) pentru cazul de fata. Conform relatiei L∙I=U∙t, avem L=(U∙t)/∆I=30∙10/1. Am exprimat timpul in µs pentru a obtine inductanta in µH. Deci 300µH. Si per total, doua astfel de inductante pe tor. Conductor pentru 4-5A si spire destul de multe, cat mai bine cuplate dar si izolate. S-ar putea sa fie un pic dificil.E de asemenea dificil sa construiesti inductanta fara L-metru. Poti face asa: cauti cel mai mare tor (ca fereastra) pe care il ai in doua culori, imi dai culorile si dimensiunile iar eu reproduc inductanta (daca am torul) si iti spun cate spire ai nevoie, in speranta ca avem acelasi material. Aici putem care ajutorul tuturor celor care au tor ca al tau si L-metru, putem aprecia mai bine daca sunt mai multe date. Exista si alte solutii.Recitind, inclin sa fac o paranteza offtopic (scuze pt. asta). Daca presupunem tensiunea maxima in primar si umplerea de 0,45, un consumator ivit brusc (se intampla in audio si nu numai) va scadea tensiunea cu cateva zecimi iar CI va compensa prin marirea umplerii pana cand curentul stabilit poate sustine consumul, dupa care se revine la 0,45 (asta teoretic, practic va fi un pic mai mare compensand pierderile) cu variatia aferenta ∆I. Deci, in cazul tau, la 2A consum mediu, prin inductanta trece un curent care la ton creste de la 1,5 la 2,5A iar la toff scade de la 2,5 la 1,5A, variatie 1A. Consumatorul de 5A aparut, necesita crestere 4,5-5,5A cu scadere 5,5-4,5A. Asta se realizeaza cu aceiasi umplere (teoretic) dar trecerea de la media de 2A la media de 5A se face marind temporar umplerea, sunt cateva impulsuri cu umplere mai mare. In acele momente, traful incaseaza o umplere mare cu tensiune mare si exista posibilitatea ca sa se depaseasca inductia maxima. Depasirea inductiei maxime admise duce la distorsionarea formei, incalzirea trafului, cresterea curentului prin tranzistori si posibilitatea distrugerii lor. De aceea este bine a proiecta un traf pentru o variatie de tensiune cat mai mica. Nedepasirea Bmax presupune un miez mai mare cu mai multe spire deci o inductie aleasa mai mica. Multi sunt nemultumiti (inclusiv eu) de rezultatele unor softuri care dau niste solutii exagerate pentru trafuri, acolo se merge in cealalta extrema. Eu plec de la premisa de a nu depasi 0,1W/cm³ putere disipata in miez prin alegerea inductiei, dar la o variatie de Umax =2∙Umin ar trebui verificata si depasirea Bmax pentru Umax si umplere 0,9 (0,45 pt un tranzistor) sau cat se obtine cu deadtime-ul. Adica concret, ar trebui sa verifici daca cu 170V si 16,4µs la acel nr. spire, depasesti Bmax admis (mie imi da 0,48T). De obicei Bmax e undeva la 0,32T, depinde de material (eu am depasit-o intotdeauna, dar am incercat cu cat mai putin). Sigur ca asta presupune accesul la PDF-ul materialului miezului. In cealalta extrema se afla alegerea unui numar de spire pentru tensiune maxima, umplere maxima, inductie maxim admisa si sectiune. Ca exercitiu, daca presupunem Bmax=0,32T, ar trebui sa avem aici un numar de 60 spire in primar, la miezul asta. Sau unul mai mare cu mai putine spire. Numai astfel este imposibil a depasi Bmax in orice conditii imaginate, pentru orice variatii de sarcina. Situatia nu e chiar atat de grava practic, acele variatii de umplere ca timp mediu ocupa doar o parte din total si nu toate cu umplere maxima, spun doar ca problema exista si riscul de asemenea, insa cu totii putem vedea in exploatare solutia "economica", si e relativ fiabila. Aici mai intervine si calitatea retelei de compensare RC a amplificatorului de eroare care intervine in viteza de raspuns a sursei, si a carei importanta pare ca nimeni nu o baga in seama. Si tot ca paranteza fac precizarea ca alegerea unei variatii (∆I) mari duce la scaderea nr. impulsuri cu umplere mare anterior pomenite, adica un raspuns mai rapid al sursei, dar si la o variatie de inductie (∆B) mai mare in miezul torului (de obicei pulbere de fier) deci putere disipata mai mare, si un riplu mai mare la iesire. Alegerea unei variatii mici inseamna o inductanta mare, pierderi mici in miez, raspuns slab cu umpleri mari dar riplu bun. Avantaje si dezavantaje.

[Marian]

Eram constient ca modificarea asta nu are cum sa fie simpla in ciuda a ceea ce s-a spus prin primele pagini ale acestui subiect, insa constat ca este poate chiar dezarmant de complicata, si probabil asta este diferenta dintre o sursa care merge si una bine proiectata.

 

In fine, sa revenim la discutia de fata, cel mai mare tor de care dispun momentan ( singurul de acele dimensiuni ) este recuperat dintr-o sursa AT, era folosit in acelasi scop deci ar trebui sa mearga, dimensiunile ar fi:

d=21mm

D=38,5mm

I=11,5mm

 

Atasez si 2 poze cu el, 3 din laturile sale sunt galbene ( interiorul, exteriorul si partea de sus ), iar cea de jos este alba, imaginile vor ilustra mai bine acest aspect:

 

 

 

Sa vad ce pot face si cu masurarea inductantei care vad totusi ca-i ceva foarte important, frustrant este faptul ca CI-ul din schema propusa de @miticamy este din cate se pare destul de ieftin dar nu se gaseste la magazinele de la care cumpar de obicei si sa fac o comanda doar pentru acest CI nu se pune problema...am mai gasit si alte scheme care se ocupa de masurarea inductantelor in acest fel, dar nu stiu in ce masura sunt de incredere, in fine mai vedem...

[Vizitator pisica matache]

Am gasit un tor identic ca dimensiuni,tot in doua culori.La 18 spire cat am pe el,am masurat 29 microH.Acum poti calcula cate spire trebuie bobinate pentru 300 microH,tinand cont ca raportul inductantelor este egal cu patratul raportului nr de spire...

[Vizitator tyc]

La 270u ,bobinate pe un tor mai mare ,de abia au incaput ...1,2mm