Sursa PC ATX modificata pentru alimentare Etaj Final 2

[Marian]

Ok pana aici am inteles, dar ar mai fi o nelamurire ( si imi cer iertare daca par atat de noob ), dar acel raport de transformare ce reprezinta in situatia de fata, sau mai bine zis cum se aplica? adica spre exemplu la SMPS ridicator de tensiune pentru alimentarea unui amplificator cu tda7294 de la acumulatorul auto, am facut cam asa: in primar 2 infasurari de cate 8 spire pentru cate 12V fiecare, si pentru a sti cat trebuie sa dau in secundar am impartit tensiunea dorita in secundar la cea din primar si obtineam un raport de transformare, si erau 2x25V pentru secundar ceea ce inseamna ca raportul de transformare era 25/12=2,08, am rotunjit la 2,1, si deci pentru secundare am stabilit un numar de spire de 8*2,1=16,8, am dat 2x17 spire si tensiunile obtinute au fost ok.Acuma, asadar in situatia de fata cum aplic acel raport? adica daca iau valoarea sugerata de @smilex mai sus de 1,7 ar insemna ca cele 38 de spire din primar se impartesc la acest raport si se obtine un numar ( 22 ) din cate inteleg din mesajul lui @smilex acesta reprezinta numarul de spire pentru totalul de 60V in secundar, asa este sau sunt eu total paralel?

[Vizitator smilex]

In mod normal, ai 310Vcc dupa filtrare. Astia se impart in doua la semipunte, deci 155V pe primar trafo daca ignoram caderile de tensiuni. Dar tensiunea variaza pe condurile de filtraj, pe retea, pe condul inseriat cu primarul, pe saturatia tranzistoarelor la diferiti curenti. Daca pui cele mai dezavantajoase variante minime si maxime ajungi la 100-170V pe primar. Iar tu in secundar ai nevoie de minim 60V orice ar fi in primar. Deci la cea mai dezavantajoasa tensiune primara de 100V trebuie raport 1/1,7. Daca tensiunea e mare (170V) vei avea impulsuri de 100V in secundar, dar CI va scadea umplerea pentru asigurarea celor 60Vcc. Chestiunea se regleaza automat dar se poate anticipa umplerea la 140V in primar, de exemplu. Raportul tensiunilor dintre cea stabilizata si varful impulsului este egala cu factorul de umplere. Adica la 140V vei avea varf de 82V in secundar cu stabilizata de 60V adica o umplere de 73%. La 100V va fi 100% (teorie, exista deadtime), iar la 170V va fi 60%. Umplerea se va micsora pentru un nr. spire mai mare in secundar, sau se va mari cu mai putine. Poti opta pentru regimuri diferite prin alegerea altui raport, dar el trebuie anterior cunoscut pentru calculul inductantei de pe tor. Deci fa cum poti/crezi traful si mai vedem. Nimic nu e batut in cuie, daca apreciezi alte tensiuni de alimentare, actioneaza in consecinta asupra raportului. Se poate 1/1,8 pt. 235-240Vca retea sau 1/1,5 pentru 200Vca sau cum crezi si poti. Dar practic, calculand valorile caderilor de tensiuni pe toate componentele, trebuie sa te inscrii cu minima posibila in primar/secundar la o umplere avand deadtime-ul prevazut in PDF-ul integratului pentru acel condensator folosit in oscilatorul CI.Nu se pune situatia nestabilizatei in care varful incarca un cond de filtraj, acolo raportul de transformare coincide cu cel al tensiunilor continue obtinute (si alimentare). Aici coincide cu cel al impulsurilor obtinute. Stabilizarea prin tor e alt regim.

[Marian]

Inca o data ma simt dator vandut fata de tine @smilex pentru inca o explicatie care m-a scos din ceata ( se adauga in print la arhiva de pdf-uri ).Ok acum am inteles cum sta treaba si de unde ai luat acel 1,7 ca raport la valoarea Uprim minima de 100V, asadar cu un raport de 1/1,7 am nevoie pentru 60V in secundar de 38/1,7=22,35 spire, sa zicem deci 2x12 spire pentru secundarele de 2x30V, si cred ca va fi loc judecand dupa primele 18 spire date pentru prima parte din primar.

[Vizitator smilex]

Fa-l, spune ce obtii, spune maxima de retea apreciata si calculam torul.

[Marian]

Am facut traful, am dat la primar 2 infasurari de 19 spire, prima dedesubt si cealalta deasupra, cu 2 fire de 0,8mm in paralel, iar la secundare 2 infasurari de cate 12 spire cu cate 4 fire de 0,8mm in paralel, a ajuns chiar la fix, nu au iesit toate straturile exact ca o bobina de dif asa cum doream eu dar sunt multumit de rezultat, infasurarile sunt facute strans, izolatia intre infasurari este ok, asa ca ar trebui sa fie bine, iata o poza:

 

Acum nu ramane decat ca maine sa il montez la loc pe placa si dupa ce termin de modificat controller-ul pornesc sursa si verific tensiunile in gol fara redresare, stabilizare si alte chestii apoi mai vedem.

[Vizitator smilex]

Deci sa presupunem 250Vca alimentare maxima si consum minim. Varful tensiunii este 352Vcc sau 176 V pe primar. Putem presupune 6V pierderi pe componente si ajungem la clasicul 170V. Conform raportului de transformare (1/1,58) inseamna 107,6V valoarea impulsului in secundar, sa zicem 107 dupa redresare. Stabilizata fiind de 60V (dupa tor), umplerea e de 56% la 250Vca alimentare si consum minim. La 200Vca si consum maxim (300W) vom avea un varf de 282Vcc sau 278V daca presupunem ca se pierd 2V pe redresare si inca 2 pe termistor. Capacitatea de filtraj este de 235uF iar undeva la 250V pentru 300W exista un consum de 1,2A. Asta inseamna un riplu pe filtraj de 51V (in 10ms). Ramanem cu o minima pe alimentare de 227V. Impartita la 2 inseamna 113,5V disponibili care sa genereze pentru 300W curenti de 2,6A pe rand prin tranzistoare. Uitandu-ma prin PDF-ul KSE13007 vad sa saturatia e sub 1V la 2,6A. Consideram 113V ramasi. Acum, daca presupunem ca umplerea va tinde catre 100%, inseamna ca pentru fiecare conductie, condul de 1u inseriat cu primarul va admite un curent de 2,6A. Frecventa oscilatorului fiind de 27,5kHz (PDF+RC), perioada este de 36us deci 18us pentru fiecare tranzistor. Un cond de 1u, cu 2,6A prin el in 18us va avea un riplu de 46,8V reprezentand excursia de tensiune pentru conductia fiecarui tranzistor, adica fata de 0V pe el la mijlocul conductiei un +/-23,4V. Cei 23,4V determina 89,6V minim disponibili pentru traf in primar, adica un impuls de minim 56,7V. Deci minima de 60V nu se poate asigura la 200Vca alimentare.Asta ca sa vezi de ce nu e bine sa te grabesti cand construiesti ceva.Nu inseamna neaparat rebobinare. Valoarea condului de 1u se poate mari la 2,2u in care caz vei avea o excursie de 21,2V deci 10,6V care se scad din 113,5, adica 103V pentru primar si 65,2V impuls in secundar. Daca scadem diodele avem 63,2 deci 95% umplere pentru o stabilizata de 60V, care inseamna 47,5% pentru fiecare tranzistor. Ori din graficul PDF TL494 privind umplerea in functie de RC se poate aprecia un maxim de 45% pentru 1n+20k. Adica si cu 2,2u esti un pic sub limita, CI nu asigura cei 47,5% necesari.Pentru 45% ar fi nevoie de un impuls in fata torului de 66V sau 68V inaintea diodelor, pe secundar. Adica 104,3V in primar, 114,9V cu condul de 2,2u, 115,5V cu tranzistor, 231V minima pe filtraj, 282V varful, 202Vca inaintea puntii si 204Vca cu termistorul. Teoretic 204Vca este tensiunea minima pentru care mai poti asaigura stabilizarea.Exista niste lucruri de care poti insa sa mai tii cont. Condurile de filrtaj nu au un riplu de 51V, descarcarea lor nu se face in 10ms ci mai putin, semisinusoida ce urmeaza ajunge la tensiunea condului mai repede (am mai vb.). Nici condul de 2,2u nu sta toata perioada ci 90% din ea datorita deadtime-ului, deci si acolo riplul e mai mic cu 10%. In compensare exista insa pierderi pe traf, care n-au intrat in calcul. Cred insa ca e ok si la 200Vca, daca doresti poti mari filtrajul, dar 2,2u e cam obligatoriu. Fa modificarile care le consideri, eu as opta pentru doar 2,2u. Se poate si 28-29V stabilizati. Asta in ideea ca te satisface o minima de 200Vca. Chiar si cresterea frecventei la 30-35khz poate fi o obtiune, riplu mai mic pe 2,2u (nu cine stie ce).

[Marian]

Mda, stiam eu ca a fost prea usor acel calcul empiric al meu legat de numarul spirelor pentru secundare ca sa mai fie si valid...adevarul constat ca este mult mai elaborat/complex/complicat, dar nu-i bai, problema nu ar fi inconvenientul de a rebobina in sine ci mai degraba lipsa spatiului necesar pentru mai multe spire de aceea o a fac asa cum ai zis, marind consul din primar la 2,2u si eventual mai apoi si filtrarea din primar.Aici in zona tensiunea maxima la retea ajunge undeva in jur de 240Vca, mai rar 245Vca, iar vara aceasta se mentine relativ permanent peste 220Vca, iarna insa datorita consumului de energie ridicat ( multe sisteme mai mult sau mai putin improvizate de incalzire ) tensiunea scade si sub 200Vca la retea, ajungand uneori la 180 chiar, asta stiu ca si anume complica si mai tare calculele deoarece ramane o tensiune minima destul de mica pentru primar, extrapoland din detaliile date de tine ar insemna undeva la 75 poate 77V ceea ce insemna un raport de transformare de aproximativ 1/1,3, ori nu am unde sa dau atatea spire pe acel traf si ca sa folosesc unul mai mare nu ar fi loc pe placa, si nici nu vreau deoarece nu s-ar mai numi sursa ATX modificata ci mai degraba o improvizatie, pana la urma ampliful meu este compensat pentru variatiile ramurilor de alimentare deci chiar daca tensiunile vor scadea pana si pe la +/-25Vcc la o retea foarte slaba nu imi fac griji, si din cate am observat in schema protectiei tale aceasta ar actiona pe la 22V deci m-as inscrie in grafic.LE:Cred totusi ca voi reface traful, sau mai bine zis voi folosi altul, am gasit 2 trafuri ceva mai mari pe care le-as putea totusi adapta ca sa aiba loc pe placa acolo unde este locul lor, unul este recuperat dintr-o sursa AT si pe el scrie: SKS-4230, are fereastra de bobinare ceva mai mare, cam pe la 8,5mm fata de 7mm pentru EI33 ( dinstanta dintre miez si bara trafului ), inaltimea suportului insa este aceeasi cu a EI33, si are o sectiune a miezului de 144mm^2 ( fata de 130mm^2 pentru EI33 ). Si cel de-al 2-lea traf este recuperat dintr-un monitor CRT ( de la sursa lui ), pe el scrie LE-130, pe acesta nu l-am desfacut inca, insa din cate observ pare a avea o sectiunea ceva mai mica decat EI33, fereastra de bobinare probabil aceeasi insa este mai inalt ceea ce permite mai multe spire pe acelasi rand, pe care imi sugerezi sa-l folosesc?

[Vizitator smilex]

Calculul se refera la o singura componenta la tensiunea la care are loc trecerea in stare blocata. Pentru o dioda poti aprecia 0V. La 30V (invers) este deja blocata anterior. Sa zicem 30p dupa grafic. Ar veni 150-220p pentru fiecare cu 10 ohmi, sau 2x(330-470p+ 4,7) pt. cele doua infasurari. Puterea disipata e mica datorita frecventei si a capacitatilor mici. Se poate nu pe cablaj ci direct pe diode daca folosesti patru. Fac precizarea ca metoda de calcul e empirica, dar de cateva ori am incercat ajustarea in vederea minimalizarii oscilatiilor si n-am obtinut mare lucru in plus, asa ca am abandonat si am ramas la ea.Foloseste de AT, celalalt poate fi cu intrefier (flyback). Vezi sa ai sectiunea cel putin identica. Ai putea sa cauti un EE33 dintr-o sursa. Marime pe orizontala identica, spatiu dublu.

[Marian]

Avantajul celui de AT este ca se potriveste la fix in gaurile de pe cablaj si are loc in spatiul alocat fara a fi necesare modificari, nu stiu insa in ce masura diferenta de aproximativ 1,5mm mai mult ca si fereastra de bobinat ar putea fi suficient, nu ramane insa decat sa incerc, si din cate spui se pare ca acesta este mai bun si pentru ca are sectiunea mai mare, ok pai avand in vedere ca alt traf mai mare nu am ( era bine sa fi gasit un EE33 ). Ca si raport de transformare avand in vedere datele de mai sus crezi ca este suficient 1/1,3 sau mai bine 1/1,2?

[Vizitator smilex]

Usor, ca s-a complicat putin.Stii frecventa de lucru a trafului nou?La 180Vca ai un varf de 253V, fara punte si termistor 250V, cu vreo 50V riplu o medie de 225 care pentru 300W necesita un curent estimat de 1,33A si deci un riplu concret pe filtraj de 56V, adica o minima alimentare de 194V, o jumatate de 97V cu un riplu pe 2,2u de 22V deci o minima pe traf de 86V. Cum ziceam, ai nevoie de 68V impuls minim in secundar. Raportul trebuie sa fie 1,26. (incorect am scris 1/1,5 e primar/secundar) Dar cate spire?...

[Marian]

Controlerukl la acea sursa era tot K7500 insa nu pot afla la ce frecventa lucra deoarece atat Ct cat si Rt lipsesc de pe placa ( au fost scoase )...asadar mna problema...

[Vizitator smilex]

Am modificat anterior.Ce sectiune au cel nou si cel vechi?

[Marian]

Pai EI33 pe care l-am bobinat aseara are sectiunea de 130mm^2 iar asta de pe sursa AT pe care l-as folosi are 144mm^2.PS: Spirele pentru secundare la un raport de 1,26 ar fi 38/1,26=30,15, unde 38 este numarul spirelor din primar, asadar ar trebui sa realizez 2 infasurari de cate 30 spire in secundar.

[Vizitator smilex]

Daca miezurile ar fi din acelasi material, ti-ar permite scaderea la 35-36 spire, dar daca crezi ca-ti ajunge spatiu, eu as ramane la 38 cu 30 in sec. 30 in total, cu mediana la 15. Am calculat pentru 60V.

[Marian]

Se pare ca SKS-4230 este insasi numele schemei acelei surse AT si nu miezul trafului ( desi era inscriptia pe izolatia galbena a trafului, am gasit aceasta schema si comparandu-o cu ceea ce inca se mai afla pe placa am gasit ca ar corespunde relativ identic ( spun relativ deoarece nu am stat sa verific totul, insa partea de control si de forta corespunde intr-adevar identic ), atasez aici pdf-ul:

 

 

PS: Ce bleg am fost la faza cu secundar 2x30 spire, normal ca este asa cum spui tu, 30 de spire pentru toti cei 60V, doar ca uneori mintea imi mere mai greu