Sursa PC ATX modificata pentru alimentare Etaj Final 2

[Vizitator pisica matache]

Mie frica de stabilitate. Nu cea aparenta, atinsa uzual, ci de inimaginabilul care se va petrece.

Cum se manifesta instabilitatea unei surse?In ce ar putea consta situatiile neprevazute care pot afecta stabilitatea?Te referi la cazul particular,alimentarea unui amplificator audio,sau in general?

[Marian]

@smilex, referitor la valorilo inductorilor deci poate ca pana la urma ceea ce am gasit eu pe net referitor la acest aspect era corect, ceva de genul 10x=10*10^x unde "x" este dictat de cifra de dupa 10 si ar fi 102=10*10^2=10*100=1000u/1mH, doar ca mie mi-au rezultat doar 200 asadar poate ca am gresit eu in masuratoare cine stie...

[Vizitator smilex]

Nu te poti baza pe nici o inscriptie. Vei avea un L-metru odata, dar scula asta facuta corect, arata relativ precis (depinde de calcule) pentru interesul actual. Insa nu e ceva cu care sa masori asemeni unui voltmetru, de exemplu. Adica nu poti avea asemenea pretentii. E mai mult informativ.Pentru torul tau, poti consulta si PDF-urile de la Micrometals. Ti-ar putea folosi.Ca tema incepe de aici: viewtopic.php?f=41&t=76798&start=195#p968042Daca consumatorul scade tensiunea, CI o va creste marind umplerea. Instabilitatea se va manifesta prin cresterea prea mare (vorbim chiar si de zecimi volt), CI realizeaza si va scadea umplerea, tensiunea scade prea mult, va creste umplerea, etc. Se ajunge intr-un punct in care ba e prea mica, ba e prea mare, CI nu se poate echilibra undeva. De multe ori acea instabilitate se traduce prin fluieraturi, tiuituri, zumzete, etc, in zona audio pentru ca ritmul cu care incearca CI sa intervina este de o frecventa mica (comparativ cu a sursei). O sursa perfecta e silentioasa. Nu zgomotul conteaza, dar ne intoarcem la acele umpleri maxime care pot depasi Bmax, si la alte solicitari, toate periculoase. Sursa se poate arde nu datorita consumatorului mare, ci doar datorita instabilitatii. Ca sa nu mai vorbim ca ele se pot accentua (mai ales cu un ampliu audio care extrage curent haotic) si nimanui nu-i convine sa aiba tensiune pulsatorie la iesire. De aceea CI trebuie sa raspunda la variatia tensiunii, dar nu oricum, ci dupa niste reguli. Regulile le formeaza reteaua RC, sau mai bine zis, caracteristica amplitudine-frecventa (caracteristica Bode) pe care reteaua o impune CI-ului. Ce ziceti de asa ceva? Umplerea de max 0,4 pentru a da timp demagnetizarii sa elibereze toata energia inmagazinata, astfel incat sa reia ciclul de la zero amperi. In acelasi scop si configuratia cu p-MOS, energia se elibereaza rapid pe tensiune mai mare. Umplerea realizata este proportionala cu viteza de atingere a curentului, deci cu Lx. Prin alegerea corespunzatoare a valorilor, cu un voltmetru se poate citi inductanta in real, adica 2V pot reprezenta 200uH sau 2mH, de exemplu, depinde de rezistorul din sursa MOS.

[Vizitator smilex]

Sau asa ceva:Neaparat 3845 pentru 50% umplere si 10-12V bine stabilizati. Frecventa oscilatorului undeva la 100kHz, a iesirii la 50kHz. Daca impedanta voltmetrului e suficienta, ar trebui sa fie relativ liniar 0-1mH. Pentru 1mH ar trebui sa arate 1V, iar sutele de milivolti arata sutele de uH. Pentru asta, se regleaza frecventa corespunzator cu o inductanta etalon. Eventual se poate un selector la 1n pentru 10n si 100n astfel se poate masura 10mH si 100mH cap scala (in acest caz trebuie marite cateva conduri). Probabil cea mai buna liniaritate se obtine pe partea de inceput a domeniului, adica pe valorile mai mici asa ca ar fi bine ca etalonul sa fie undeva la 100-300uH pentru valorile din schema. Teoretic, ar trebui sa aiba o precizie buna si pe zeci de uH. Poate ca ar tine si cu un 555, nu stiu ce dv/dt are.

[Marian]

Revin cu rezultatele promise la testele sugerate de @matache, am pus mai bine la punct montajul cu mosfetul ca si comutator si m-am folosit de generatorul meu de curent constant si am testat 3 dintre variantele de nr de spire sugerate ( nu am avut timp pentru mai multe ca am avut altceva de rezolvat azi ): 10 spire; 14 spire si 22 spire cu sarma de 0,8 pe torul ala galben cu alb la dimensiunile: d=14mm; D=27mm si I=11,5mm, rezultatele arata cam asa:-La 10 spire am obtinut 6uH ( 9,9uH adaugand in calcule 0,5V pentru caderea de pe dioda ).-La 14 spire am obtinut 11,7uH ( 16,8uH cu 0,5Vf adaugati )-La 22 spire am obtinut 43uH ( 52uH cu 0,5Vf adaugati ).Acum astept rezultatele reale masurate de tine @matache pentru a compara si a sti in ce masura montajul este exact, oricum mosfetul isi face treaba foarte bine, la fiecare varianta de nr spire am repetat testul de multe ori si de fiecare data tensiunea a fost aceeasi ( cu diferente de maxim cateva zeci de mV ).

[Vizitator pisica matache]

Ce valori am obtinut eu,folosind puntea ...10spire-13 micro,14 spire-22micro,22 spire-49micro.Ar fi fost interesante si rezultatele obtinute la un nr mai mare de spire,42-60 spire,unde inductanta e mult mai mare.

[Marian]

Se pare ca marja de eroare este cu atat mai importanta cu cat valoarea inductantei masurate este mai mare, si ( cred eu ) ar putea fi cauzata de tensiunea Vf de pe dioda luata eronat de catre mine, si nu stiu alta metoda de a testa chestiunea asta in afara de a folosi o alta dioda de acelasi tip inseriata pe +12V la sursa si care sa incarce un condensator de aceeasi valoare, masor ce tensiune exacta am inaintea diodei si ce este dupa ea pe condensatorul de incarcare, este corect asa sau altfel trebuie verificata caderea asta de pe dioda?PS; Dupa ce rezolv treaba asta cu tensiunea ce pica pe dioda voi testa si cu mai multe spire sa putem compara cu ce ai masurat tu @matache.

[Marian]

Mi-am facut ceva timp si-am pus si de-un PCB pentru montajul de testat inductante al lui @smilex, nu mi-am batut capul cu dimensionarea cat mai mica a placutei, nu trebuie sa fie ceva profi, important este ca functioneaza. LE: Am verificat asa cum spuneam mai sus care ar fi caderea aceea Vf inseriind o dioda identica pe iesirea +12 a unui ATX, care apoi incarca un cond de 4,7u si am gasit ca in acest mod caderea de tensiune ar fi de 0,34V, apoi am refacut calculele luand aceasta tensiune in vedere si la varianta cu 22 de spire rezultatul a fost de 49uH adica exact cat ai zis tu @matache, la numarul mai mic de spire insa valorile obtinute sunt totusi mai mici decat ai masurat ceea ce sugereaza ca la inductante mici marja de eroare este mai mare, o sa testez si cu numere mai mari de spire la fel cum ai facut tu si vedem ce obtin.

[Vizitator smilex]

Dar torul, l-ai facut?

[Marian]

Inca nu, deoarece n-am avut timp, ieri au fost altele pe plan personal de rezolvat iar azi sarbatoarea asta de Sfanta Marie si nu am vrut sa ma ingrop iarasi prea mult in componente si placi si cabluri si...si de toate, o sa dau maine 60 de spire pe torul ce intentionez sa-l folosesc si apoi testez cu montajul ala cam cat as avea acolo apoi mai vedem.PS: La multi ani tuturor celor care'si serbeaza onomastica azi ( daca sunt ), multa sanatate si...si cam atat ca daca esti sanatos deja ai tot ce-ti trebui.

[Vizitator smilex]

Asa-i, eu am uitat. La multi ani mariane! Si tuturor.

[Marian]

Salutari.Revin la proiectul asta dupa o pauza necesara din motive personale, si intrand in posesia unei punti de masura LC m-am apucat de torul de pe iesire, stiind ca am nevoie de 300uH am dat pe el pentru verificare 22 de spire la care am obtinut 48uH, amu dupa calculele mele ar fi trebuit aproximativ 68 de spire pentru cei 300uH, adica: 300/48=6,25 acesta fiind raportul inductantei; 6,25/2=3,125 acesta fiind raportul spirelor care am inteles din spusele voastre ca este jumatate din celalalt, asadar 22*3,125=68,75 spire; Pana aici toate bune, am dat fara sa numar exact cred vreo 80 de spire ( poate mai mult ) si am obtinut o inductanta de 0,633mH ceea ce sugereaza 633uH, ideea e ca indepartand doar cateva spire inductanta se reducea mult ( peste 50uH ), am ajuns la 0,307mH la un numar de 56 de spire asadar vin cu 2 intrebari:-De ce calculul acela nu a fost corect? adica de ce au fost nevoie de doar 56 de spire in loc de 68...-Si care este explicatia faptului ca indepartand doar cateva spire ( maxim 10 ) inductanta scadea si cu 100uH? sa inteleg ca si anume cresterea este oarecum logaritmica?PS: Sper ca s-a inteles ce vroiam eu sa spun?

[Th3_uN1Qu3]

Inductanta = Al*nr spire^2. Asta sper ca te lamureste. Parametrul Al il poti afla din foaia de date a miezului. Mai multe informatii: http://www.diygallery.de/DIYsites/inductor.html

[Vizitator pisica matache]

l-De ce calculul acela nu a fost corect? adica de ce au fost nevoie de doar 56 de spire in loc de 68...-Si care este explicatia faptului ca indepartand doar cateva spire ( maxim 10 ) inductanta scadea si cu 100uH? sa inteleg ca si anume cresterea este oarecum logaritmica?

Raportul inductantelor este egal cu raportul spirelor,la patrat.Daca la 22 spire ai 48 micro,calculezi astfel:300 micro imparti la 48 micro;obtii 6,25.Extragi radical si obtii 2,5 pe care il inmultesti cu 22 spire.Obtii 55 spire,exact cat ai determinat tu practic.In felul asta poti afla nr de spire primar/secundar la un traf,daca cunosti nr de spire a unei infasurari.Daca nu-l cunosti si traful iti permite,bobinezi o infasurare,ii masori inductanta si din calcule afli nr de spire a celorlalte infasurari necunoscute.De multe ori intereseaza doar raportul de transformare;imparti inductanta primarului la cea a secundarului,apoi extragi radical si afli chiar raportul de transformare.Cu ceva exercitiu,te vei obisnui cu aceste masuratori.

[Marian]

Mda, intelesesem eu ceva dar nu intelesesem bine, neatentia bat-o vina... Ok pai atunci nu-mi ramane decat sa dau 2 infasurari de cate 55 de spire cu sarma suficient de groasa sa suporte consumul dorit apoi masor si mai vedem.PS: Multumesc tare mult @matache pentru lamurire, suna tare interesant ce spui si deloc complicat