Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

IR2153--cum l-ati folosit


Vizitator

Postări Recomandate

Costy atat pe topicul asta cat si altele, au confirmat necesitatea inductantelor dintre redresare si filtrare, care cam sunt obligatorii, daca le bobinezi pe acelasi miez pe amandoua atunci e obligatoriu sa fie in antifaza, nu se poate altfel, si deci inceputul uneia sa fie la redresare, si al celeilalte sa fie la condensatori, adica una in sens inversa fata de cealalta, si asta pentru ca realizezi o sursa simetrica, cu tensiune pozitiva si negativa fata de masa, daca spre exemplu faceai o sursa cu 2 iesiri pozitive atunci nu mai aveai nevoie de conectare in atifaza, ci erai obligat sa le legi pe amandoua in acelasi sens.

 

Cand masurati tensiunea de iesire a acestor surse simple, este de preferat sa o faceti cu o sarcina cat de mica pe ele, cateva zeci/sute de mA acolo, si asta pentru ca asa cum puteti observa pe osciloscop, tensiunea din secundar este destul de zgomotoasa, zgomotul asta se poate transmite si la iesire si multimetrele ieftine pot fi influentate in mod negativ ( adica pot fi pacalite ), gasiti o tensiune aparent mare in gol, fata de cea in sarcina. Cu o mica sarcina pe iesire acel zgomot se cam inchide pentru ca nu are prea multa energie il el, si deci ceea ce masurati este mult mai aproape de adevar. Evident ca masurand iesirea cu osciloscopul este mult mai precis, si zgomotul ala nu mai conteaza, te intereseaza palierul.

 

Diferente in sarcina fata de in gol sunt inevitabile la sursele nestabilizate, caderi de tensiune apar inca de la bornele de legatura la retea ( nu pe ele, ci ce ceea ce urmeaza ), filtru EMI, NTC, redresare, filtrare ( riplu ), pierderi in conductie directa pe tranzistori, pierderi chiar si pe trasee daca sunt subdimensionate, pierderi in miezul trafo si pe infasurari ( probabil pe infasurari este caderea predominanta ), pierderi pe redresare, si pierderi chiar pe inductante, constand din pierderi in miez si pe conductor daca nu este corect dimensionat ( si rar se intampla asta ), dar in inductante mai apare un fenomen care cauzeaza o diferenta importanta diferenta intre tensiunea in gol si cea in sarcina, este intrarea in CCM a ei ( a inductantei ) acolo unde tensiunea de la iesire este dictata de produsul dintre Vin in inductanta si umplere. IR2153 are un timp mort minim impus destul de mare, si asta reduce tensiunea de la iesire, in prezenta inductantei.

Link spre comentariu

Inductanta aia nu ai fazat-o bine cu ambele inceputuri puse la diodele din redresare, pui un inceput la punctul de plus venit de la diode si un sfarsit de la cealalta infasurare la punctul de minus plecat de la diode

Sa fii atent si la fazarea secundarului la traful bobinat de tine ca se va comporta la fel daca nu legi bine infasurarile

 

 Infasurarile trafului au fost bobinate toate intr-un sens.

La tensiunile secundare fazarea infasurariilor am facut-o: sfarsitul primei infasurari cu inceputul de la a doua infasurare,

Link spre comentariu

Da, fazarea la traf e ok daca ai facut asa cum zici mai sus

Asa e cum spune @marian ciocurile alea de la comutatie pot pacali aparatul de masura mai ales in gol

Tin minte ca la prima sursa testata cu acest IR2153 aveam in gol, masurat cu aparatul, 2x80vcc. In momentul in care am pus pe fiecare traf atx, de la punctul GND cate o rezistenta de 10k catre capetele infasurarilor mari, mi-a scazut tensiunea in gol la aproximativ 2x60v, apoi am observat pe osciloscop spike-uri mari la comutatie si dupa ce le-am mai domolit cu snubberul in primar a fost ok 

 

@XAN77 cand zici de scurtul acela dintre spire, te referi la schema facuta de mine ?

Daca da, inseamna ca e protectia merge chiar bine, mai ales ca scurtul a fost in primar, deci intarzierea prin inductanta din secundar este anulata daca scurtul a fost direct pe primar. Eu mizam la scurtul din secundar mai ales pe inductanta de dupa redresare care mai intarzie putin, timp cat sa se amorseze tiristorul simulat cu bc-urile alea

Editat de maxente
Link spre comentariu

Da, fazarea la traf e ok daca ai facut asa cum zici mai sus

Asa e cum spune @marian ciocurile alea de la comutatie pot pacali aparatul de masura mai ales in gol

Tin minte ca la prima sursa testata cu acest IR2153 aveam in gol, masurat cu aparatul, 2x80vcc. In momentul in care am pus pe fiecare traf atx, de la punctul GND cate o rezistenta de 10k catre capetele infasurarilor mari, mi-a scazut tensiunea in gol la aproximativ 2x60v, apoi am observat pe osciloscop spike-uri mari la comutatie si dupa ce le-am mai domolit cu snubberul in primar a fost ok 

 

 

Da, am uitat si eu am pus cate o rezistenta de 10K din gnd la + respectiv -, dar dupa redresare si filtrare, nu am pus direct pe traf.

S-a strecurat o greseala in calculele pentru traf si am bobinat mai multe spire, am recalculat si voi rebobina traful apoi vad ce iese.

Link spre comentariu

@XAN77 cand zici de scurtul acela dintre spire, te referi la schema facuta de mine ?

Nu la schema ta mă refer, dar nu cred că contează. Am făcut un montaj de test cu 2153, doar de curiozitate, cu protecția în pinul 1 cu tiristor din BC-uri și tor bobinat cu 2x50 spire. I-am conectat extern un traf din ATX nemodificat, ca prim test, apoi un ETD39 de la miva pe care l-am bobinat în diverse combinații, funcție de sarcină, ca să văd cît duce ferita aia de 2 lei, la propriu 2 lei.

Link spre comentariu

Sa inteleg ca ferita aia nu e buna de nimic ?

Eu am facut o sursa cu IR2153 cu traf ETD39 bobinat de mine si luat de la miva, e chiar ok. Cu o pereche de IRF840 am setat protectia la 550w

Sursa merge chiar bine pe un amplificator Yamaha

Carcasele alea de trafuri ETD mi se par foarte ''strong'' fata de plasticul chior de pe carcasele de la TME si care au pret foarte mare fata de miva. Eu n-as zice ca sunt varza trafurile

Asta e sursa cu miezurile si carcasa luate de la miv. Clemele de prindere le aveam din alta parte

Posted Image

Editat de maxente
Link spre comentariu

M-am exprimat aiurea probabil. Am vrut să zic că chiar costă 2 lei, nu că atîta face. E chiar bunicică ferita aia. Păcat că au doar ferite măricele. Mie îmi mai trebuie şi un E22 sau 25.

Link spre comentariu

Am rebobinat traful, si am aceleasi simptome, dar ceva nu imi este in clar.

Cum nu am lucrat cu osciloscop, nu prea stiu cum ar trebui sa functioneze, dar, cand pun pe pini trafului, fie ca este in gol fie ca este in sarcina, isi schimba doar forma de unda, nu si tensiunea, desi, in sarcina pe bornele de iesire, dupa redresare,filtrare tensiunea scade de la 90v la 25-30v, tensiune masurata cu osciloscopu,.

Pe fiecare brat am 900uf o rezistenta de 10k si un condensator nepolarizat 470n/63v.

Redresarea este facuta cu 4 diode duble, fiecare dioda dubla este folosita ca simpla.

Deci, de ce ramane tensiunea de pe bornele trafului neschimbata si la bornele de iesire scade drastic? 

 

L.E. Diodele sunt cele din link

http://www.onsemi.com/pub_link/Collateral/MBRB20200CT-D.PDF

 

L.L.E.

Am depistat o problema ciudata.

Am mai facut masuratori cu osciloscopu si am constatat urmatoarele.

 Am demontat inductanta sa nu mai aiba legatura cu, condensatori.

Am pus masa oscului pe masa secundarului si pe oricare din cele doua ramuri am unda, daca pun bornele oscului pe capetele trafului,deci ignor mediana nu am unda deloc.

Sigur greseala la bobinare.

Cum am bobinat.

1. Am bobinat mai mult de jumatate din primar ca sa se aseze sarma frumos, apoi am bobinat secundarul, avand mediana clar trebuia 2x14 spire, si ca sa fiu sigur ca am tensiuni egale pe ambele ramuri am facut asa:

Am masurat necesarul de conductor, apoi l-am indoit de la jumatate,l-am infasurat pe pinul trafului ce corespundea GND, apoi am bobinat cu ambi conductori in paralel 14 spire, si de acolo am venit cu fiecare conductor la pinul lui, aici sa fie problema? dar din cate imi aduc aminte am mai bobinat o sursa asa si nu au fost probleme., deci de ce nu am semnal cand pun oscu pe extremitatile infasurari secundare? 

Editat de costyy86
Link spre comentariu

Cele doua secundare, trebuiesc inseriate, iar tu le-ai pus in paralel. Daca ai punte de masurat inductante, sau chiar cu un simplu bec, puteai elucida misterul. La o fazare corecta, becul se aprinde atat intre mediana si capete, cat si intre capete. La fazare incorecta, ca la tine, becul se aprinde intre mediana si capete, nu se aprinde intre capete. Vorbim totusi de surse in comutatie, de sute W, nu suntem la sectiunea incepatorilor.

Smilex a postat cam tot ce trebuie in materie de teorie, in ce priveste SMPS. Trebuie doar citit si inteles, macar strictul necesar. Dar daca doriti sa faceti surse ca ...., ale carui  surse functioneaza, dar el nu stie de ce, e alegerea voastra.

Editat de giongiu
Link spre comentariu

 Dar daca doriti sa faceti surse ca ...., ale carui  surse functioneaza, dar el nu stie de ce, e alegerea voastra.

 

Fiind delogat, am citit fara sa vreau postarea ta, ma mai maninci mult de partea dorsala?

Chiar nu ai chef sa incetezi?

Sa vii sa iti iei lectii de la mine cum se realizeaza A-Z un smps de 5kW care functioneaza corect cu toate protectiile, am explicat pe acel topic mutat de Marian la pubela.

Da, si totul fara teorie, sa crapi de ciuda!

Link spre comentariu

off topic 

Interesant, este ca ori ce subiect ,se transformai in haos ,si contradicti  oftopice 

on topic 

Eu urmaresc (citesc )acest subiect,de cand sa infintat, si nu am reusit sa inteleg , cum se bobineaza acest transformator de la 0 .

Cu toate ca eu probabil  no sa fac vreodata asa ceva  ,dar asa pentru cultura generala  as fi curios sa-l inteleg cum fazezi ,primar fata de secundar .

Editat de pop_ady44
Link spre comentariu

Propun lui Marian sa faca un topic separat pt aceasta tematica.@ Pop: cu cunostintele de liceu nu se poate imagina procedura?Ma indoiesc ca la "totul despre surse" nu este prezentata problema.Cred insa ca topicele scurte, pe tematici punctuale, sant mult mai usor de urmarit.

Link spre comentariu

Nu are legatura fazarea primar fata de secundar.

Primarul este primar, si este separat de secundar(e)

Secundarele trebuiesc inseriate fazat pentru a obtine o tensiune simetrica +/- fata de masa, dupa redresare si filtrare, preferabil sa fie bobinate bifilar, adica ambele fire simultan, pentru a nu avea diferente intre infasurari deoarece circumferinta ferestrei de bobinaj creste simultan cu numarul de spire (se ingroasa).

Bobinezi numarul spirelor in secundar iar apoi le legi in serie ca in attachment.

Eu asa bobinez secundarele la sursele mele (alea care nu stiu cum functioneaza)...

Nu exista un milivolt diferenta intre rail-uri.

teoretic pentru un mai bun cuplaj electromagnetic, bobinezi jumatate din primar, apoi secundarele si peste ele cealalta jumatate deprimar.

Practic, depinde ce inductanta de scapari vrei sa aibe traful, se pot bobina si primar linga secundar, distantat, bobinaj pe "galeti".

Intre primar si secundar(e) traful trebuie sa aibe o infasurare "ecran", data la masa.

 

Posted Image

Posted Image

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări