Calculul amplificatoarelor cu tuburi

[Vizitator]

Nu, fii atent! nu te grabi! textul spune ca cele doua triode functioneaza in serie in CC si in cascada din punct de vedere al CA,adica tensiunea de anod a primei triode este furnizata sau culeasa din catodul celei de a doua sectiuni(triode) adica de acolo culege 65_90v (sau ma rog cit o fi)si prin rezistenta de sarcina aferenta alimenteaza anodul primei triode.In rest cam ai dreptate un rahatel patru finale pt. 20w pp si negativare fixa si 300v alimentare?putere preamica pentru 4XEL84 si negativare fixa iar aia cu 10Hz si minus 1dB=GOGOASA ABSOLUTA (sau cine stie ?poate o fi +1db la 10Hz,ca ma umfla si risu) cind o zbura porcu!!!!!!!!!!!!!! m_am uitat la date traf (asa si asa),pe aia cu 50Hz tind sa o cred.100khz cu 1db ma las dracu de trafuri, inseamna ca am pierdut timpu de pomana(povesti de adormit copii!!!!),poate daca avea 200sp(total) in primar si 7sp in secundar si cine stie ce miez?.

[Depanatoru]

Da , asa scrie , dar nu cred ca am mai vazut o asemenea schema . Cat de liniar poate fi un ECC83 alimentat cu 90V printr-o rezistenta de 150K ? Asta daca functioneaza intr-adevar , aici ar fi buna o simulare .

[Vizitator]

Acesta ar fi cel mai performant etaj final care se poate realiza cu doua EL84, de remarcat impedanta mica a trafului de iesire cam 1/4 din cit se uzziteaza_n conditii normale ,putera mare 15W rated,30W on peaks.Linearitate de ne_atins cu alte configuratii,distorsiuni inmasurabile la 8W in spectrul 30Hz_30KHz , sub 1% totale la 15W in acelasi spectru.Din experienta mea nimic mai bun nu se poate face cu doua EL84.Probleme ar fi ca foloseste un numar mai ridicat de componente pasive si transformatorul de retea are doua infasurari pt tensiune anodica distincte.Recomand constructia sub forma de doua monoblocuri.E88CC poae fi ilocuit si cu alta dubla trioda ajustind valoarea rezistentei din catodul primei sectiuni astfel incit sa prindem cei 65_70V in catodul celei de adoua sectiuni.6n1p nu prea arfi de inlocuit cu altceva,dar ma rog cu putina imaginatie se poate.

[mișa]

Cum se impart sectiunile la traful de iesire pentru amplificatorul asta?

[Vizitator]

Ca la orice alt transformator in schema prezentata este autotraf asa cum se vede cu mediana la masa,poate fi traf normal(cu izolare galvanica,in cazuil de fata nu serveste la nimic) dar tot cu mediana din primar la masa secundarul ,secundar,un capat la masa si altul la reactie, am ales versiunea de autotraf adica jmatate secundar inseriat cu jumatate primar si asa mai departe pentru ca imi place mai mult sarcina apare in mod diferential,la infasurarea primara contribuie si numarul de spire al infasurari secundare etc., sigur si aici pot aparea sectiuni intercalate(indiferent de versiune autotraf sau traf) primar secundar este recomandabil sa fie facut in doi galeti.cam asta ar fi principiul sau asta

[feri.visky]

Mai, mai, cum fugiti voi de niste calcule simple, un exmplu concret dus pana la capat...In plus, si schema de mai inainte a ramas in coada de peste, colac peste un alt... peste, iata ca a aparut o alta schema, cu alte explicatii fugare... ne duse pana la capat... cred...Nu ma intelegeti gresit, dar mult nu inseamna si MULT, mai ales ca titlul topicului este: Calculul amplificatoarelor cu tuburi!(Ciugulind de colo, colo nu inseamna ca ne hranim consistent)...

[Vizitator]

Probabil ca inaintea calculelor ar trebui stabilite principii ,astept o schema in alb,sint dispus sa facem si calculele necesare ei,(schema noua ca si principiunu nu am gasito pe forum din aceasta cauza am prezentato,sau ma rog poate nu am cautat suficient )nu vad ce mare brinza sar putea calcula,ce am prezentat dateaza de prin ani 60 si este o culme a performantei si astazi pt tuburi in audio, pe deasupra este perfect functionala si performanta,nu este insotita de explicatii pt ca nu este cazul este o schema practica si nu teoretica explicatiile pot fi regasite in a15 .pdf eu nu ciugul si consider o ofensa si o jignire aceasta exprimare si consider ca nici ceilalti participanti pe forum nu sint GAINI,referitor la consistenta ,am practicato vro 20 ani la rind si la alt timp,poate fi luata ca si postulat.il astept pe domnul feri.visky cu o schema in alb si un caiet de sarcina(unde sa fie detalii referitoare la tuburi uzitate clasa propietati materiale feromagnetice daca e cazul ,parametri urmariti si ma rog date de imput autput impedante de intrare, iesire, cite si mai cite considera dumnealui),eu am desenat destul astazi.

[mișa]

Valderama, la o aranjare de genul asta ma gindeam pentru transformatorul amplifului propus de tine.

[Vizitator]

Este o aranjare mai mult decit OK avind in vedere ca numarul de spire nu va fi prea mare.Eu prefer de regula patru secundare grupate paralel serie pentru acest amplificator,mai scade ceva impedanta interna a infasurari secundare in curent de AF,teoretic ar trbui sa fie "0"(in practica nu se poate) sau cit mai apropiata de "0"(realizabil prin cresterea numarului de infasurari secundare grupate in paralel).fiecare infasurare SECUNDARA are un Xl propiu la o fregventa data (acest Xl este variabil fct. de fregventa si se inseriaza cu sarcina,producind o atenuare progresiva pe sarcina in raport cu fregventa)cind sint dispuse mai multe infasurari in paralel devine Xl/n(n=nr. infasurari) raspunsul la frgventele superioare din spectrul audio raminind mai constant ,aceasi bucla de reactie facindusi si mai bine traba spre capatul superior al benzi.La PP clasic folosec fregvent 8(opt)infasurari in paralel pe secundar si in CC rezistenta lor intera devine foarte mica in acest fel(desigur necesita tole cu fereastra ceva mai mare,sau sectiune mai mare pentru a permite si izolatii decente intre infasurari primare si secundare).

[mișa]

Pai si in cazul asta pot fi legate in paralel secundarele. Eu ziceam ca principiu de stratificare. Evident poate fi extins numarul de straturi de secundare intercalate in primar si legate in paralel. Personal cred ca in ACEST caz nu e nevoie.

[mișa]

Valderama! Cum s-a ajuns si de ce la o impedanta atit de mica a transformatorului de iesire? Ma intereseaza de fapt cum calculez impedanta de iesire pentru alt tip de lampi finale? Poate am sa experimentez asa ceva.

[Vizitator]

Cam asta este formula de baza: Output impedance Z of a transformerless circlotron where each stage is a single triode with plate impedance of Rp and voltage gain of ? is defined by the formula

Z = Rp / (2 + ?)

The tubes best fitting the circlotron concept belong to the regulator pass-through type:6AS7, 6C33C, 6C19P. An amplifier with one 6AS7 dual triode per channel (Rp = 600 Ohm, ? = 2) will have a Z of 150 Ohm - sufficient to drive high-impedance headphones. Driving loudspeakers requires paralleling output tubes, and in practice. Sumar spus cam 1/4 din Raa PP normal.uitate si tu aici http://en.wikipedia.org/wiki/Circlotron#History sau http://circlotron.tripod.com/ (ai si un tabel cu impedante pt diverse tuburi)cauta pe net vei gasi documentatie in prostie,poti sa faci schema postata(sau alta care sa urmareasca acest principiu) vei avea surprize placute.La mine este un pic mai mare Z 2k2 pt ca am un regim de tensiune un pic mai ridicat care modifica usor parametri tuburilor finale,nu suport tensiuni mici i_mi place sa lucreze un pic mai intepat de altfel si 6n1p este dusa la limita(mai indicata ar fi 6n6 pe aceasta pozitie dar mai am putine si le tin pentru alte scopuri),dar asa(curenti mari)sunetul e BESTIAL.numi place la schema ta defazorul cu o suta k in anozi si rezist din grila de 100k, practic defazorul are sarcina cam grea prefer rapoarte 1/5 sau 1/10 daca se poate adica R anod (catod)defazor 10k_30k si Rg1 finale 100k_470K,cind alegerea nu_i prea adecvata suna lesinat si flasc (nu mai are nerv)spe puterea nominala.Folosesc ca si design alte combinatii impedante si cuplaje ma obligat viata.

[mișa]

Nu prea cred ca e real ce scrie acolo.(serios vorbesc, nu doar din spirit de contradictie) Eu sunt omul masuratorilor. Daca am sa construiesc asa ceva cred ca trebuie sa fac propriile mele masuratori. Oricum am dibii mari referitor la impedanta mica a transformatorului din schema prezentata de tine. (Nu zic ca nu e OK, zic doar ca am dubii) Daca o sa fac experimentul, o sa fac masuratori.... Mai vorbim.

[Vizitator]

Daca ai dubii asupra unui patent "Tapio Köykkä filed on September 2, 1952; Finnish Patent 27332 granted on November 10, 1954; improved version was filed on September 30, 1955, Finnish Patent 29642 granted on April 10, 1958. "la 50 de ani de la lansare nu stiu ce as mai putea spune???.dar in pcl86 si pl84 configuratia din tv_uri mai vechi ai incredere,acelasi lucru se intimpla si acolo cu impedanta.

[mișa]

Da, am dubii. Esti sigur ca sunt mai buni ca mine?