Calculul amplificatoarelor cu tuburi

[+_Florin_+]

Domnilor, sa inteleg ca daca proiectam un etaj final cu mai multe tuburi paralel vom avea o redare slaba si proasta a frecv. joase, deoarece Raa va fi mica deci impedanta primarului trafului de iesire va rezulta mica implicit inductanta? Spunea valderama ca inductanta optima ar trebui sa fie pe la 30H ptr un bass energic.

[Depanatoru]

Nu . N-am citit exact ce spune valderama , dar exista o legatura intre impedanta Ra-a a tuburilor si inductanta primarului de care e nevoie . Nu intru in detalii , dar pentru Ra-a mai mic ( tuburi in paralel ) primarul are mai putine spire decat acelasi traf ( ca putere ) pentru Ra-a mai mare , fara sa pierzi din bas desigur . E si un avantaj sa ai Ra-a mai mic , se realizeaza mai usor traful de iesire .

[Vizitator]

Inductanta trafului este importanta in jurul frgventelor minime redate unde valoarea ei determina un anumit Raa sau Ra,pentru paralel SIGUR CA Raa sau Ra scade la jumatate sau mai mult functie de tuburile dispuse in paralel pe final, si implicit inductanta poate fi mai mica la fregventa minim redata in raport cu un sigur tub,peoblema inductantei este sa mai asigure Ra sau Raa necesar la fregventa minim redata.inductanta poate avea si numai 2H dar atunci vom reda corect numai medii superioare si inalte(linearitatea scade foarte mult din cauza inductantei trafului)basca la bass tuburile vor beneficia de o sarcina prea mica in anod(vor inrosi anozi=emisie secundara, se vor uza prematur,etc)Desigur se face un compromis din punct de vedere al inductantei primarului in functie de spectrul fregventelor pe care vrem sa il redea amplificatorul, lampa merge dracu pina in UKW DE REGULA numai trafu de iesire are un cuvint greu de spus si aici intervine arta,calitatea materialelor folosite, geometrie ,design,etc.TRAFUL DICTEAZA LIMITA ATIT JOS CIT SI SUS IN SPECTRUL AUDIO.Daca renuntam la el (trafu de iesire)excludem cea mai importanta limita,folosim si numai cuplaje galvanice si atunci plecam din 0 HZ si mergem pina unde ne permite fizic realizarea cablajului si lampile in sine,construim un operational cu lampa ,de ce nu?nu exista nici o problema trbuie sa asiguram decit curenti necesari sarcini (mai multe lampi in paralel,lampi de curenti mari,sarcini de impedanta mare,etc).Transformatorul nu face decit adaptarea de impedanta de la sarcina la anod(anozi)mai bine sau mai rau in spectrul de fregventa dat cu carente mai mici sau mai mari.Tot ce spune depanatoru mai sus este PERFECT VALABIL, nu ati inteles la ce ma rfeer,nu numai ca basul ramine la fel dar si in partea superioara a spectrului se produce o imbunatatire in situatia descrisa de el

[+_Florin_+]

Multumesc pentru lamuriri, problema ma intereseaza in mod deosebit pt ca incep constructia unui amp de 100W. Schema originala este cu doua KT88 in et final http://www.bonavolta.ch/hobby/en/audio/kt88_6.htm , dar eu vreau sa inlocuiesc finalele cu tuburi paralel 6L6GC alimentate la tensiune mai mica, deci Raa va fi mai mica.De aceea am pus problema aceasta.Exista vreun dezavantaj la varianta cu tuburi paralel , inafara de complicarea montajului?

[blue]

Inductanta trafului este importanta in jurul frgventelor minime redate unde valoarea ei determina un anumit Raa sau Ra,pentru paralel SIGUR CA Raa sau Ra scade la jumatate sau mai mult functie de tuburile dispuse in paralel pe final, si implicit inductanta poate fi mai mica la fregventa minim redata in raport cu un sigur tub,peoblema inductantei este sa mai asigure Ra sau Raa necesar la fregventa minim redata.inductanta poate avea si numai 2H dar atunci vom reda corect numai medii superioare si inalte(linearitatea scade foarte mult din cauza inductantei trafului)basca la bass tuburile vor beneficia de o sarcina prea mica in anod(vor inrosi anozi=emisie secundara, se vor uza prematur,etc)Desigur se face un compromis din punct de vedere al inductantei primarului in functie de spectrul fregventelor pe care vrem sa il redea amplificatorul, lampa merge dracu pina in UKW DE REGULA numai trafu de iesire are un cuvint greu de spus si aici intervine arta,calitatea materialelor folosite, geometrie ,design,etc.TRAFUL DICTEAZA LIMITA ATIT JOS CIT SI SUS IN SPECTRUL AUDIO.Daca renuntam la el (trafu de iesire)excludem cea mai importanta limita,folosim si numai cuplaje galvanice si atunci plecam din 0 HZ si mergem pina unde ne permite fizic realizarea cablajului si lampile in sine,construim un operational cu lampa ,de ce nu?nu exista nici o problema trbuie sa asiguram decit curenti necesari sarcini (mai multe lampi in paralel,lampi de curenti mari,sarcini de impedanta mare,etc).Transformatorul nu face decit adaptarea de impedanta de la sarcina la anod(anozi)mai bine sau mai rau in spectrul de fregventa dat cu carente mai mici sau mai mari.Tot ce spune depanatoru mai sus este PERFECT VALABIL, nu ati inteles la ce ma rfeer,nu numai ca basul ramine la fel dar si in partea superioara a spectrului se produce o imbunatatire in situatia descrisa de el

Valderama, parca untr-un alt topic, punea-i la indoiala Ra/2 in cazul punerii in paralel adoua tuburi !

[Vizitator]

blue nai fost atent cum e formulat. Raa sau Ra este o marime total variabila in functie de schema ,clasa, tensiune de alimentare,etc intrebarea mea era retorica conform punctuatiei.Ra sau Raa din catalog face referire numai la o schema si regim fix de alminteri am postat ceva cu EL34 in mai multe regimuri de alimentare si clase bine precizate ca si exemplu date de catalog TFK sau PHILIPS nu mai stiu.cele doua EL500_509 PL ETC ale tale se afla intro clasa mai speciala care are avantajul ca necesita o impedanta mica a trafului in primar asta nu inseamna ca aceasta impedanta corespunde puteri maxime sau fregventei minime unde se poate transforma intro suprasarcina marind descarcarea de energie pe anozi prea mult peste limita suportata de acestia, dar e treaba ta poti sa crezi ce vrei ,eu nu am nimic impotriva ,am emis o opinie,nu sint dumnezeu,dar nu ma tachina cu prostii ne argumentate intentia mea a fost buna si a venit ca un raspuns la problema expusa de tine.Daca esti dispus sa dai vre_o BERE ceva iti fac un traf de iesire care nu va inrosi anozi, nicicum va limita pur si simplu in banda audio (20HZ_20KHZ) cind vei depasi puterea utila cu coditia sa nu_ii dai infrasunete si nici ultras. sau ceva de genul asta ude traful e pierdut.

[blue]

OK , valderama, aici doar discutam , nimic nu este batut in cuie, orice informatie poate fi valoroasa...

[+_Florin_+]

Am o nedumerire legata de un caz concret, si anume proiectarea unui final PP cu 6 tuburi 6P14 paralel (cate trei pe ramura). Cum e mai indicat sa se aleaga punctul de functionare al fiecarui tub: sa se mearga pe valorile tipice recomandate Ua=250V Ia=41mA sau pe Ua=340V de ex si Ia=30mA? In cazul cu Ua mare se obtine o liniaritate mai buna, sau ce? Alta problema ar fi in cazul in care am dezvolta montajul, punand si mai multe tuburi paralel. Atunci defazorul logic ca ar fi fortat sa debiteze pe impedanta si mai mica pt ca tr sa micsoram corespunzator rez din grilele de comanda ale ramurilor finalului. Intrebarea este daca exista limite in acest sens, adica daca se pot pune de ex cate 5 tuburi pe ramura?

[Vizitator]

Depinde de clasa pe care ti_o propui,pentru a stabili punctul de functionare,sase tuburi finale (trei pe ramura)folosea fregvent MARSHALL cei drept erau de genu: EL34,6L6,KT66 etc.Si EL84(6P14P)pot fi folosite trei pe ramura.Referitor la tensiuni si curenti exprimati de tine (+_florin_+) sint valabili pentru clasa A PP(as zice Ia=48mA la Ua=250V si Ia=35mA la Ua=340V pentru EL84).Tensiuni mai mari(nu pentru a se obtine o linearitate mai buna) se folosesc atunci cind vrem puteri mai mari si in clasa AB2 sau B negativare fixa unde si curenti de mers in gol sint ceva mai mici, punctul de functionare aflinduse undeva pe caracteristica inca rectilinie dar undeva mai jos(la stinga) negativare(fixa) mai mare curent de repaos mai mic.Pe doua EL84 CLASA B PP se pot obtine cca 18_20W in conditii normale (in conditii CRIMINALE Ua=400v Ug2=270v Ia,gol=16_18mA cca 35_40w,socluri calit obligatoriu celelalte textolit s.a.m.d. se strapung in semnal de obicei).Mai multe lampi, cinci etc., nu implica altceva decit o echilibrare mai greoaie a finalului, dar nu_i o chestiune chiar de speriat. PS linearitatea se obtine in principal din desig_nul trafului de iesire,apoi tipul de cuplaje,compensari ,bucle de reactie,etc.,referitor la defazor si impedanta lui acesta poate cobori pina la 10K_20k cu anumite tuburi rezistenta interna ca sursa sau se pot intercala intre el si final repetoare pe catod nemai fiind o problema numarul mare de rezistente de grila sau valoarea lor.

[feri.visky]

Propun sa calculati, de exemplu, un amplificator PP, cu 2xEL84 pe ramura,in final, plecand de la o schema concreta. Ducand calculul de la un cap la altul (incluzand defazorul dar si traful de iesire) ar fi o realizare unica pe acest forum. Dincolo de un exemplu de concretete ar fi si un castig educativ deloc de neglijat...Si poate cineva s-ar apuca sa-l si faca!

[blue]

Ar fi interesant ,o expunere teoretica a modului de calcul poate fi un ghid, exista modele si reguli dar durerea cea mare este transformatorul, aici numarul constantelor poate fi egal cu numarul variabilelor si ma intreb inductia in miez cine o poate determina ? Ca o observatie : majoritatea useri-lor din acest forum evita masuratorile din diverse motive si in felul acesta discutile devin pur speculative !Cum se poate interpreta afirmatii de genul : amplificatorul meu scoate atatia wati, pe o boxa fara specificatii clare, datele se rezuma la tensiunea anodica, un pic de curent si eventual ceva Ra . Foarte putin , cei trei - patru useri care cunosc valoarea masuratorilor nu prea se obosesc sa-i ajute si pe buna dreptate fiindca nu l-i se cere ajutorul. ori cine se ofera sa vorbeasca in desert... A-s plusa cu deschiderea unui nou topic referitor la acest aspect dar nu sant convins de o sustinere...

[+_Florin_+]

Mersi valderama, acum e totul clar. De asemenea ideea lui feri.visky e foarte buna, schema si calculul unui PP cu 2 EL84 pe ramura cred ca va impulsiona pe multi sa abordeze aceasta varianta interesanta pentru ca se obtine o putere destul de mare cu tuburi ieftine la indemana oricui, tensiune anodica mica, traf iesire usor de realizat, etc. Sunt de acord si cu blue, merita deschis topicul sigur va avea succes.

[Vizitator]

Cu acest montaj se poate ataca finale PP de tipul(indiferent de clasa A,AB1,AB2,B.,si indiferent cit de nervoase sau puturoase sint lampile finale): 6P3S,6P3SE,6L6,6L6GT,EL34,KT66,KT88,KT90,KT100,etc.,chiar si G807 si GU50(Furnizeaza minim 50V efectiv pe iesire fiecare ramura inversat,neinversat).Pot posta si aspectul fizic daca considerati necesar,chiar si cablajul.

[Ovidanie]

Un amplificator PP cu 2xEL84 pe ramura propune P. Apostol in cartea 'Scheme de amplificatoare de joasa frecventa" Editura Tehnica, Bucuresti- 1961. Atasez schema, mai tirziu scanez si textul.

 

 

Consider ca e mult mai instructiva abordatea proiectului aici pe forum decit schema in sine.

 

 

 

 

[Depanatoru]

Ca de obicei la schemele copiate de romani e cel putin o greseala , rezistenta de anod a primei lampi R27 nu e legata la + cum ar trebui . Rezistentele din anozii finalelor nu prea au rost , in schimb lipsesc rezistentele inseriate cu G2 care sunt de obicei puse in toate schemele . Posibil si aici e o greseala si rezistentele alea sunt pentru G2 . Poate ne lamureste textul , dar eu zic sa va inspirati dintr-o schema straina calumea