Calculul amplificatoarelor cu tuburi

[Vizitator]

Intrebarea mea de mai sus este evident retorica. Este foarte posibil sau chiar probabil ca raspunsul unora (sau poate al majoritatii) sa fie NU. Se pare insa ca amicului remus68 ii prieste praful, sau poate cine stie il prefera ca substitut pentru auro-lac - a se vedea si topicul "brum". Rog insa un moderator sa ia masuri pentru a face atmosfera respirabila pentru noi, ceilalti.

[remus68]

...ii prieste praful, sau poate cine stie il prefera ca substitut pentru auro-lac . Rog insa un moderator sa ia masuri pentru a face atmosfera respirabila pentru noi, ceilalti.

Masuri impotriva cui ? Daca tu preferi sa consumi ceea ce ai scris mai sus, nu inseamna ca avem cu totii aceleasi preferinte !

[sebi_c]

D-le Ola_nicolas, ti-a luat-o inainte Koren, vezi, http://www.normankoren.com/Audio/Tubemo ... ticle.html , Duncan http://www.duncanamps.com/technical/ltspice.html , Riedel si cine o mai fi in modelarea tuburilor. In acest fel e foarte usor sa-ti faci schema intr-un program Spice si sa vezi cum merge. Daca modelele sunt destul de bine facute, poti verifica un proiect sau face un design interactiv la ceva, destul de eficient.

 

Eu folosesc modele stil Koren si simulator gratis LTspice de pe pagina Linear Technology http://www.linear.com/designtools/software/ltspice.jsp inca din 2002.

[Vizitator]

Documentatia in limba engleza pe care mi-o citezi, imi este cunoscuta - sta printre altele la baza calculului meu. Si eu folosesc CAD-soft-urile online, sau pe cele puse gratuit la dispozitie de anumiti furnizori. Ele sunt insa incomplete, special facute pentru a convinge pe cei exigenti sa le cumpere pe cele profesionale. De aceea m-am si apucat sa rezolv eu insu-mi problema. As vrea insa ca un lucru sa fie foarte clar. Nu vreau sa vand nimic nimanui. Din simpatie pentru cei pasionati (adica asemenea mie) ofer doar prscreen-uri pe acest topic pentru cei care isi manifesta interesul, urmand ca ei insisi sa hotarasca daca merita efortul sa incerce sa le puna in MATH. Deci daca nimeni nu este interesat, pur si simplu consider subiectul incheiat.

[+_Florin_+]

Am o nelamurire in ceea ce priveste punctul optim de functionare al tubului PL84 intr-o configuratie clasica SE clasa A, si anume:

In foile de catalog ale tubului de pe http://frank.pocnet.net/index.html se dau foarte clar 3 puncte posibile de functionare (tensiuni, curenti, rez de g2, de catod,etc). Problema este cu puterea disipata pe grila2. Ei zic asa:

-anode supply voltage Vba = 230V

-g2 supply voltage Vbg2= 200V

-G2 series resistor Rg2=220 ohm

-load resistace Ra = 3.25 kohm

-anode current Ia = 56mA

-GRID no2 CURRENT Ig2 = 2.2mA - cu semnal de atac (intrare) = 0

Ig2 = 9.7mA - cu semnal atac maxim Vi = 5.7Vrms

ceea ce inseamna ca la 5.7V sinusoidal pe intrare se depaseste grav puterea disipata maxima pe g2, adica 200V x 9.7mA = 1.94W ! Ori ei dau Pd max pe g2 Wg2 = 1.75W max. Se mai da puterea de varf pe g2, Wg2 peak = 6W, dar la semnal sinus ori la muzica data tare nu avem doar varfuri de putere, ci depasirea este constanta si de lunga durata. Este intr-adevar un "viciu" al lampii, sau ma insel eu?

[Depanatoru]

Ce-i asa grav ca s-ar depasi cu 10% ? Muzica contine mai putina putere decat sinusul pentru aceeasi amplitudine , mai mult nu ai putea urca fiindca se limiteaza . Mai e si faptul ca e dat 10% distorsiuni , nu prea ai ce cauta acolo pentru hi-fi .

[+_Florin_+]

Pai sa nu se distruga grila Mi s-a parut curios ca ei recomanda un regim de functionare unde se depaseste puterea recomandata tot de ei (fie si cu 10% si doar in conditii de putere maxima). Stiam ca regimul de functionare trebuie ales astfel incat sa fim permanent sub hiperbola de disipatie maxima si pe anod si pe g2 chiar in cele mai grele conditii si de aici nelamurirea.Se pare ca nu e chiar asa, intre timp am studiat si foile altor tuburi, unde observ aceeasi "problema".Oricum, PL84 e o lampa interesanta, ofera aceeasi putere ca EL84 dar cu un Ra mai mic ceea ce e un avantaj.

[sebi_c]

Documentatia in limba engleza pe care mi-o citezi, imi este cunoscuta - sta printre altele la baza calculului meu. Si eu folosesc CAD-soft-urile online, sau pe cele puse gratuit la dispozitie de anumiti furnizori...

LTspice e un lucru minunat, comparabil cu Pspice sau cu Spice din Orcad, chiar mai flexibil si mai rapid in simulare (la circuite complexe, chiar e o problema timpul). Nu se face sa dai cu "toporul" sa spui ca e incomplet sau alte prostii, daca nu esti in cunostinta de cauza. Poate nu sunt asa mari biblioteci, dar te asigur ca nu a fost o problema sa nu gasesc un model. Uneori, in special la tuburi, chiar mi-am produs singur modelele, atunci cand a fost cazul. LTspice e un lucru gratuit care merita toate aplauzele celor care-l cunosc. Permite circuite de o complexitate foarte mare (eu nu cred ca voi ajunge la capat), pe care ar trebui sa dai bani grei la altii sa-ti procuri un asa software.LTspice nu are versiune de proba ca la altii, ci asa e versiunea finala, care isi si face update automat. In esenta are biblioteci pentru componentele Linear Technology, o companie de varf in CI analogice si chiar si in comutatie (poate simula si surse in comutatie). Entuziastii au creat si un grup pe Yahoo, unde poti gasi modele de tot felul.Fata de un program analitic, unde citesti numai valori, aici ai posibilitatea sa faci scheme si vezi curenti, tensiuni, sa faci FFT si cata si mai cate. E un program absolut complet!

[Vizitator]

Regimul de functionare ales astfel incat sa fim permanent sub hiperbola de disipatie maxima si pe anod si pe g2 se refera la punctul static de functionare. In regim dinamic tubul are alt comportament.De altfel ar fi interesant de stiut - atunci cand ai calculat puterea in regim sinusoidal ai tinut cont si de defazajul dintre curent si tensiune?

[+_Florin_+]

Regimul de functionare ales astfel incat sa fim permanent sub hiperbola de disipatie maxima si pe anod si pe g2 se refera la punctul static de functionare. In regim dinamic tubul are alt comportament.De altfel ar fi interesant de stiut - atunci cand ai calculat puterea in regim sinusoidal ai tinut cont si de defazajul dintre curent si tensiune?

Nu am facut calcule foarte amanuntite, mi-am ales doar un punct de functionare din cele trei recomandate de datasheet si anume cel potrivit pentru transformatorul meu de iesire (Ra = 3.25k).In regim static, am tensiunea pe anod 230V, Ug2=200V, Ia=56mA, Ig2=2.2mA, Rg2=220 ohmi si Rk=270 ohmi.De aici am calculat eu negativarea -U = Rk x Ik unde Ik = Ia + Ig2, si mi-a dat -15.7V.Am calculat si Pda = (230V -15.7V) x 0.056A = 12W si Pdg2 = 0.44W Puterea audio de iesire (in anod) zic ei 5.4W la distorsiuni 10% pt o tensiune de atac pe g1 de 5.7Vrms.Treaba e ca in regim dinamic, Ia scade la 54mA iar Ig2 creste la 9.7mA. Aici era nedumerirea.

[Vizitator]

Da, asa se intampla. In regim dinamic pare ca regimul de cc al tubului o ia razna. Nu-i nici-un pericol daca esti convins ca punctul static este bine ales.

[+_Florin_+]

La clasa A,valoarea instantanee a curentului anodic variaza simetric in jurul valorii de mers in gol Io, mai mult sau mai putin, dupa forma si amplitudinea semnalului de atac de pe g1. Astfel, teoretic, consumul anodic este constant indiferent de puterea de iesire. Valoarea eficace maxima a curentului "audio" din anod trebuie sa fie 0.709 din curentul de mers in gol Io la modulatie maxima. Insa distorsiunile sunt enorme! Grila doi se comporta si ea ca un mic anod, deci si consumul ei ar trebui sa fie constant.Treburile o iau razna probabil in limitare sau aproape de aceasta zona, cand Ia scade usor si Ig2 creste, dar in orice moment, suma lor este egala cu curentul de catod.Aceasta este concluzia la care am ajuns.

[Vizitator]

Revin.Nu stiu cum sa fac ca sa nu o iei drept un afront personal, dar vreau sa-ti sugerez faptul ca adaptarea unui etaj de amplificare la un trafo de iesire existent nu este cea mai buna cale de a imbunatati performantele amplificatoarelor. Exista documentatie de proiectare a trafurilor de iesire si chiar posibilitati de simulare a lor in CAD-softuri, astfel incat intotdeauna sa obtii rezultate cat mai apropiate de ceea ce ti-ai propus.

[+_Florin_+]

Nu o iau ca un afront, fiecare e liber sa-si spuna parerea... dar nu vad ce neajunsuri ar putea fi daca un tub final lucreaza pe rezistenta de iesire recomandata (Ra) si in punctul de functionare recomandat de producator (?). Calculul transformatoarelor il visez si noaptea , traful in cauza e calculat si realizat de mine pt a fi superior unuia clasic, ar trebui sa se apropie de unul hi-end ca performante. Are miez de 12cmp inductanta suficienta in primar si 4 secundare intercalate pt o putere de doar 4.5...5W. Ce as putea sa obtin mai mult de la un PL84? Sa maresc miezul la 15cmp, sa-i bobinez primarul cu sarma si mai groasa si eventual sa fac 10 secundare intercalate cu 10 sectiuni primare pe miez "C" ca pe E+I nu ar incapea... deja ar fi exagerat...

[Vizitator]

No comment. Nu a fost decat o parere.