feri.visky Postat Martie 30, 2009 Partajează Postat Martie 30, 2009 Asta se numeste un forum eficient si constructiv... si nu in ultimul rand pedagogic... prin exemplu personal!!!Pentru mine asi cere un pic de lamurire pentru priza G2 si acel 43% pentru montajul "ultra-liniar"... am zis bine sper... Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Aprilie 1, 2009 Partajează Postat Aprilie 1, 2009 Priza pentru G2 : avem practic doua bobine legate in serie (primarul) a cate 2144 spire fiecare. De la punctul comun pana la priza de G2 sunt 922 spire (43% din 2144) pentru fiecare infasurare. Configuratia asta specifica la UL este ceva intermediar intre legarea pentodelor ca triode (cu G2 conectat la anod) si schema clasica pt pentode (cu G2 polarizata cu tensiune fixa). In primul caz (conex trioda) potentialul anodului este acelasi cu al g2 si in reg static si dinamic, in cazul al doilea potentialul anodului variaza in regim dinamic iar cel al g2 este fix permanent. In cazul UL, in regim dinamic, valoarea instantanee a tensiunii pe g2 variaza in acelasi ritm cu tensiunea anodica dar are o valoare mai redusa ca aceasta. Astfel g2 se comporta "ca un mic anod" daca se poate spune asa... Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Aprilie 2, 2009 Partajează Postat Aprilie 2, 2009 Iata o varianta de realizare a transformatorului de iesire pt amplificatorul in discutie. Avantajul acestui transformator este simetria perfecta din toate punctele de vedere fata de un transf obisnuit. Ma refer la rezistentele in cc ale celor doua bobine primare (impartite in 6 sectiuni legate incrucisat 3 cite 3) si ale celor secundare (4 sectiuni legate serie-paralel incrucisat). Traful se bobineaza pe o carcasa impartita in doua sectiuni identice. Sectiunea transversala prin carcasa este atasata mai jos impreuna cu schema de legare a infasurarilor. Bobinele primarului sunt desenate cu verde, cele portocalii fiind secundarele. punctul marcheaza inceputul infasurarilor, care se bobineaza toate in acelasi sens. NR DE SPIRE ALE BOBINELOR PRIMARE, NUMARATE DE LA INCEPUTUL INFASURARILOR: bobina1=bobina6=716spire, b2=508+206spire, b5=206+508spire,b4=b3=714spire. NR DE SPIRE ALE BOBINELOR SECUNDARE NR DE LA INCEPUTUL INF: b2=b4=64spire, b3=b1=26+38spire. Pare complicat, dar merita efortul. Scuze pt calitatea imaginii. Primarele se bobineaza cu sarma de 0.22 iar secundarele cu 1.2mm. Link spre comentariu
feri.visky Postat Aprilie 7, 2009 Partajează Postat Aprilie 7, 2009 Sa inteleg ca transformatorul prezentat si calculat este pentru schema in cauza? Ce ar mai trebui calculat, ajustat sau corectat ca sa putem prezenta schema ca "patent"... "Elforum"... si afisat in intregime? Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Aprilie 7, 2009 Partajează Postat Aprilie 7, 2009 Da, este transformatorul schemei discutate, si ar mai trebui verificat prin calcul daca incap infasurarile in fereastra miezului. O sa fac si aceasta operatie. De asemenea ar fi indicat sa-si expuna parerile valderama sau depanatorul (sau oricine vrea) dupa care proiectul poate fi "patentat". Referitor la schema, nu s-a stabilit prin calcul nimic referitor la nivelul semnalului de intrare, amplificarea globala sau pe etaje, factorul de reactie negativa. Link spre comentariu
89-CEC Postat Mai 26, 2009 Partajează Postat Mai 26, 2009 Iata o varianta de realizare a transformatorului de iesire pt amplificatorul in discutie. Avantajul acestui transformator este simetria perfecta din toate punctele de vedere fata de un transf obisnuit. Daca tot se vrea simetrie perfecta atunci si numarul de spire ar trebui identic: NR DE SPIRE ALE BOBINELOR PRIMARE, NUMARATE DE LA INCEPUTUL INFASURARILOR: bobina1=bobina6=716spire, b2=508+206spire, b5=206+508spire,b4=b3=714spire. NR DE SPIRE ALE BOBINELOR SECUNDARE NR DE LA INCEPUTUL INF: b2=b4=64spire, b3=b1=26+38spire. Pare complicat, dar merita efortul. Scuze pt calitatea imaginii. Primarele se bobineaza cu sarma de 0.22 iar secundarele cu 1.2mm. adica infasurarile 1-6 ,3-4 ,si 2-5?Si totusi nu e prea mare diametrul ales pentru infasurari?Si o ultima remarca: Traful se bobineaza pe o carcasa impartita in doua sectiuni identice..............punctul marcheaza inceputul infasurarilor, care se bobineaza toate in acelasi sens. nu trebui totusi sa se bobineze in sens invers cea dea doua sectiune?! Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Mai 27, 2009 Partajează Postat Mai 27, 2009 1. Transformatorul este perfect simetric, nu stiu unde vezi tu nr de spire diferite. Primarul este format din doua sectiuni: de la A(stanga) la V+ avem o sectiune si de la A(dreapta) la V+ a doua sectiune. Prima sectiune este formata din trei bobine legate in serie, adica b3 b5 si b1 iar a doua din b4 b2 si b6 de asemenea legate in serie. B3 si b4 sunt identice 714 spire, b5 si b2 tot identice 206+508s b5 respectiv 508+206s pt b2 adica fiecare au tot cate 714 spire. De asemenea b1 = b6 cate 716 sp. Aici e nesimetria? adica 714-716? nu are nici o importanta ca bobinele serie ale aceleiasi sectiuni primare sa fie identice "la spira", ci fiecare din cele trei bobine ale aceleiasi sectiuni primare sa fie identica la spira cu opusul ei din cealalta sectiune primara. Adica b3 cu b4, b5 cu b2 si b1 cu b6. De la V+ la priza pt g2 (din stanga) avem 716spire (b1) + 206sp (din b5) = 922sp De la V+ la priza pt g2 (din dreapta) avem 716sp (b6) + 206sp (din b2) = 922spdeci iar simetrie, cate 43% fata de V+. Simetria este si din punct de vedere al rezistentei ohmice ale celor doua infasurari primare, deoarece prin amplasarea si modul de inseriere al bobinelor lungimea sarmei de bobinaj este aceeasi pt ambele sectiuni. Unde este nesimetria? 2. Diametrul sarmei de bobinaj este rezultat din calculul pe care l-am detaliat mai sus, prin doua variante de calcul din care una este postata pe forum la "calculul transformatoarelor". In plus, supradimensionarea diam cond. are doar efecte pozitive, singurul dusman fiind spatiul de bobinaj din fereastra tolelor. 3. Atata timp cat fazarea bobinelor se face corect la conectarea lor in serie (paralel) nu trebuie bobinat in sensuri diferite. Link spre comentariu
felixx Postat Mai 28, 2009 Partajează Postat Mai 28, 2009 In plus, supradimensionarea diam cond. are doar efecte pozitive, singurul dusman fiind spatiul de bobinaj din fereastra tolelor.Gresit.Daca faci un calcul ai sa vezi pierderile in infasurarile primare ce cresc odata cu cresterea conductorului de bobinaj.Deasemenea nr. de straturi devine mai mic si astfel va trebui sa refaci tot calculul.Pierderile in primar + pierderile in secundar nu trebuiesc sa depaseasca 8%....cel putin pentru un SE.O valoare in primar in jurul +3...4% maxim pentru miezuri de calitate va face ca echilibrul intre P si S sa fie unul bun. Link spre comentariu
felixx Postat Mai 28, 2009 Partajează Postat Mai 28, 2009 M-am exprimat gresit..... Tinand cont de aceeasi fereastra,cresterea dimensiunii conductorului de bobinaj duce la un nr. mai mic de straturi,respectiv spire pe strat.Reluand calculul se poate observa un procentaj de pierderi mai mare in primar.....pierderi in infasurari.La SE,un procent de 8% ar fi oarecum ok,primarul fiind cuprins intre 3-4% max. pentru un miez de calitate.Daca este mai mic de 2% exista posibilitatea ca diametrul conductorului sa se reduca,crescand nr. de spire pe strat si astfel reducerea straturilor P cu....sa spunem 2,insa inaltimea miezului va trebui sa creasca pentru a mentine Fs mica.Sunt foarte multe variabile de care trebuie sa se tina cont;un calcul complet are peste 50 de formule si nici un transformator nu este perfect....chiar daca el se numeste Tamura sau Tribute,cu miez amorf,permalloy sau siliciu orientat de densitate mare.Daca iese peste 4% ar fi de preferat alegerea unui miez mai mare sau unul cu fereastra mai larga...de ex. miez C. Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Mai 28, 2009 Partajează Postat Mai 28, 2009 Odata cu cresterea diametrului conductorului scade rezistenta ohmica a acestuia care reprezinta tot pierderi. In curent alternativ se manifesta si ceva efect pelicular adica cresterea rez conductorului odata cu frecventa si cu scaderea diametrului conductorului adica pierderi mai mari la diam mai mic si frecv mai mare. In plus, diametrele alese pentru transformatorul in cauza nu sunt mari deloc si sunt calculate dupa cum am mai spus conform "calculului transformatoarelor" expus pe acest forum. Literatura de specialitate recomanda de asemenea o incarcare a conductorului cu o densitate de curent sub 2A/mm patrat, ideal 1...1.5A/mmp. Cine vrea poate sa faca un calcul si sa se convinga cam ce diam rezulta. Link spre comentariu
blue Postat Mai 28, 2009 Partajează Postat Mai 28, 2009 Efectul pelicular nu are o pondere prea mare in spectrul audio, parerea mea este ca se poate neglija, mai degraba pierderile rezistive scad randamentul si dezadapteaza transferul de energie primar-secundar. Observatile lui fellix sant de finete si intuitie , oricum un transformator de iesire nu este reusit din prima executie ,dupa calcule poate fi OK, dar doar masuratorile valideaza calitatea . Un mic artificiu : se poate mari progresiv diametrul conductorului la infasurarile periferice ... Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 28, 2009 Partajează Postat Mai 28, 2009 M-am exprimat gresit..... Tinand cont de aceeasi fereastra,cresterea dimensiunii conductorului de bobinaj duce la un nr. mai mic de straturi,respectiv spire pe strat...Daca iese peste 4% ar fi de preferat alegerea unui miez mai mare sau unul cu fereastra mai larga...de ex. miez C.Domnule fii amabil si explica_te in ceea ce priveste:"cresterea dimensiunii conductorului de bobinaj duce la un nr. mai mic de straturi",parerea mea este ca:,cresterea dimensiunii conductorului de bobinaj duce la un nr. mai MARE de straturi(pt. acelasi nr. de sp.),si intradevar la mai putine spire pe strat.De altfel as mai spune ca, cu cit straturile sint mai inguste de latime raspunsul la fregvente inalte este mai bun si pierderile mai mici,situatia trafului calculat de +_Florin_+ beneficiind de straturi relativ inguste.In ceea ce priveste fereastra sau miezul forma lui sint perfect de acord.Rezistenta ohmica a primarului in CC in situatia SE are o importanta capitala asa cum bine a sesizat +_Florin_+,aceasta rezistenta marind sau micsorind cimpul magnetic pe traf in repaos ceea ce inseamna presaturatie mai mica sau mai mare in miez.Un nivel de presaturatie mare dicteaza dupa sine un itrefier gros,care la rindul lui duce la un cuplaj slab,cuplaj slab inseamna pierderi mari.In situatia de contratimp nemaiexistind presaturatie sau mai bine spus cei doi vectori magnetici in repaos anulinduse reciproc,nu mai exista prepolarizare pe miez sau vectorul de prepolarizare pe miez este dictat de diferentele parametrilor lampilor finale si implicit este minuscul sau lipseste cu desavirsire,ca si intrefierul de altfel. Link spre comentariu
mișa Postat Mai 28, 2009 Partajează Postat Mai 28, 2009 Valderama, cred ca e o gresala de exprimare la felixx. Alta ar fi problema. Cum adica cresc pierderile prin marirea diametrului conductorului? Evident discutam pe un caz real, cu fereastra limitata a transformatorului, unde trebuie sa ai loc si de secundar. Nu discutam de situatii teoretice unde pe un miez de 10cm2 bobinam sirma de 1m diamertu. Felixx, care ar fi smecheria?Si hai sa nu mai discutam de efectul pelicular in audio.... sa lasam acest subiect pentru alte forumuri, si pentru alti useri. (pentru care nu am calificativ) Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 28, 2009 Partajează Postat Mai 28, 2009 Valderama, cred ca e o gresala de exprimare la felixx. Alta ar fi problema. Cum adica cresc pierderile prin marirea diametrului conductorului? Evident discutam pe un caz real, cu fereastra limitata a transformatorului, unde trebuie sa ai loc si de secundar. Nu discutam de situatii teoretice unde pe un miez de 10cm2 bobinam sirma de 1m diamertu. Felixx, care ar fi smecheria?Posibil,Pierderile scad !, ideea este sa mai atingem L_ul necesar fregventei minime redate.In ceea ce priveste efectul pelicular +_Florin_+,cred ca a exagerat putin de amorul artei,putin cam dura aprecierea a la "misa". Link spre comentariu
mișa Postat Mai 28, 2009 Partajează Postat Mai 28, 2009 Da... Amorul artei... si eu il am... Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum