fgbogdan Postat Iunie 29, 2012 Partajează Postat Iunie 29, 2012 incerc sa experimentez niste scheme de transformator elctronic - bazate pe cele de la alimentare halogen. scopul e sa ajung la alimentare pentru filamente si anodica pentru montajele cu tuburi. stiu ca calea SMPS este mai dreapta dar e prea mult pentru mine (pe moment). dar ma bazez pe faptul ca filamentele iau curent cat de cat constant si poate o sa functioneze. am pornit cu schema asta: a functionat ... dar tiuie. cu cat cresc filtrajul - tiuitul scade (presupun ca creste frecventa si eu il aud mai slab) apoi am trecut la asta: si tot tiuie. am schimbat trafo - si daca are secitune mai mare - frecventa de oscilatie urca. ce sa ii fac ca sa ajung peste 22 KHz (macar sa nu il mai aud) din teorie am inteles ca merge la 35KHz ca si etalon am un trafo chinezesc (cu tot cu montaj) ... care nu se aude deloc. montajul e aproximativ la fel (ei mai au niste rezistente de 1 ohm in serie cu tranzistoarele (pe colector si emitor). sa fie de la faptul ca transformatorul chinezesc e impregnat in lac si al meu e "inca" strans cu banda de izolat ? testele le fac cu doua becuri la 12V - 20W puse in serie (trafo e bobinat pentru 24V) piesele sunt recuperate din surse de pc si becuri neon. am un singur DIAC - dar oricum am inteles ca numai la pornire conteaza. tot din teorie scrie ca frecventa de lucru se regleaza din RC de la baza transzistoarelor ... dar degeaba schimb C-ul acolo ca e la fel ... si cu si fara el. Link spre comentariu
Marian Postat Iunie 29, 2012 Partajează Postat Iunie 29, 2012 ...stiu ca calea SMPS... ...presupun ca creste...Tu ai citit ce ai scris? suna tare urat, oare n-ai auzit de notiunea de cacofonie? dein cate vad nici de majuscula n-ai prea auzit, iarta-ma dar...urat mod de a scrie detii ON ( adicatelea la subiect ): Ociloscop ai? Link spre comentariu
fgbogdan Postat Iunie 29, 2012 Autor Partajează Postat Iunie 29, 2012 da, am osciloscop. Link spre comentariu
RockDok Postat Iunie 29, 2012 Partajează Postat Iunie 29, 2012 Incearca cu IR2153, doar aparent complicat. Schema tot pentru Uf si Ua. Atentie cu L3 si mai ales L4. Poate mai bine fara ele si neaparat snubbere pentru D7...D11. Am si cablajul dar fara loc pentru snubberele mai sus amintite. In opinia mea ideal ar fi TOP227 pentru Uf (stabilizare precisa) si IR2153 pentru Ua, alimentat cu intirziere. Vezi download/file.php?id=11440&mode=view sau viewtopic.php?f=28&t=96020&start=60 ,gasesti pe acolo trafo si cablajul. Link spre comentariu
fgbogdan Postat Iunie 29, 2012 Autor Partajează Postat Iunie 29, 2012 mersi RockDok ti-am urmatit posturile de la tuburi ... SMPS o sa fie pasul 2. Link spre comentariu
Dr.L Postat Iunie 29, 2012 Partajează Postat Iunie 29, 2012 @marian -cateodata e mai greu (poate chiar imposibil) sa reformulezi,si sa pastrezi ideea corect. Asa ca nu-i o problema (pana la urma,noi ne gandim la altceva decat trebuie ) Link spre comentariu
fgbogdan Postat Iulie 1, 2012 Autor Partajează Postat Iulie 1, 2012 lasand la o parte DEX-ul ... in urma experimentelor - cu cat cresc intrefierul - creste si tensiunea de iesire ... frecventa insa nu se modifica ... insa se incalzeste trafo (asta e posibil si datorita faptului ca sarcina ramane aceeasi).daca utilizez un trafo sa sursa ATX - pocnesc tranzistorii.cred ca totul e legat si de trafo (adica nu se rezuma la raportul intre numarul de spire dintre primar si secundar),voi incerca sa desfac montajul original (cel de fabrica) si sa utilizez trafo de acolo. Link spre comentariu
fgbogdan Postat Iulie 1, 2012 Autor Partajează Postat Iulie 1, 2012 AM REUSIT ! dupa ce am citit din nou partea teoretica ... http://www.st.com/internet/com/TECHNICAL_RESOURCES/TECHNICAL_LITERATURE/APPLICATION_NOTE/CD00003902.pdf (sper ca e publica) am modificat prin incercari RC din baza trasnzistoarelor si am "urcat" peste 22KHz (adica eu nu o mai aud). ramane sa studiez daca e nevoie de intrefier sau nu si sa bobinez un trafo pentru filamente si anodica pentru a testa stabilitatea. Ma bazez ca flamentele vor consuma constant - astfel incat sa nu am fluctuatii. plaja de acum ... Link spre comentariu
Dr.L Postat Iulie 1, 2012 Partajează Postat Iulie 1, 2012 Problema e ca sursa de mai sus e nestabilizata. Adica tensiunea de iesire e influentata in primul rand de tensiunea de la retea. Nu ca ar fi cine stie ce problema...doar ca pt anodica,trebuie o filtrare la fel de buna ca in cazul unui traf normal de retea!Am modificat unpic titlul,sa fie mai la obiect Link spre comentariu
Vizitator smilex Postat Iulie 1, 2012 Partajează Postat Iulie 1, 2012 Nu necesita intrefier, are condensatoare inseriate cu primarul. Link spre comentariu
Vizitator Postat Iulie 1, 2012 Partajează Postat Iulie 1, 2012 frecventa de lucru Link spre comentariu
fgbogdan Postat Iulie 2, 2012 Autor Partajează Postat Iulie 2, 2012 deci totul depinde de acel mic tor de feedback. Interesant.Eu le-am recuperat din lampi CFL - o sa incerc si cu unul dintr-o sursa atx sau dintr-un UPS. Link spre comentariu
blazeu Postat Iulie 7, 2012 Partajează Postat Iulie 7, 2012 Pe la inceputul anilor '80 (eram student) am pus mana pe un handbook de circuite de putere de la RCA (aveam un coleg cu tata la ICEPRONAV Galati). Acolo era dat calculul convertizorului push-pull, in 2 variante: cu un singur trafo, care asigura atat reactia cat si transferul de putere, si cu 2 trafuri, functiile fiind separate.Traful de reactie lucreaza la saturatie, motiv pentru care frecventa depinde de miez si de numarul de spire (in special pe infasurarea serie cu sarcina. Infasurarile din baze sunt astfel alese ca sa asigure comanda suficienta pentru saturatia tranzistorilor."Transformatoarele electronice", "balasturile electronice" pentru iluminat fluorescent sunt pana la urma tot niste convertizoare autooscilante.In sursele ATX comanda e facuta de un circuit care porneste de la un oscilator (tipic RC), si care comanda factorul de umplere si astfel controleaza energia transferata (functioneaza cu totul altfel!), si nu veti gasi nici un element magnetic dimensionat a lucra in saturatie.Stiu ca e plicticos si greu, insa cunoasterea teoriei ne poate economisi timp si piese defectate in experimente inutile.Succes! Link spre comentariu
fgbogdan Postat Iulie 7, 2012 Autor Partajează Postat Iulie 7, 2012 Stiu ca e plicticos si greu, insa cunoasterea teoriei ne poate economisi timp si piese defectate in experimente inutile.perfect adevarat ! am distrus pana acum un pumn de tranzistori si diode - experimentand trafuri si cablaje. Link spre comentariu
fgbogdan Postat Iulie 8, 2012 Autor Partajează Postat Iulie 8, 2012 prima varianta (functionala) pe placa trafo out pentru 12V si 230V am pus pentru moment becuri - sper sa functioneze si cu redresare. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum