Detalii transformatoare de iesire

[ioannis]

multumesc foarte mult pentru raspuns valderama!!!! acuma am inteles foarte clar!!!

[+_Florin_+]

Am o intrebare referitoare la calculul trafurilor de iesire ptr clasa B. Care curent anodic Ia se ia in calcul: cel de mers in gol care e mult mai mic (cls B) sau cel consumat de tuburi la modulatie maxima, asa cum ar fi logic? Multumesc.

[Vizitator]

Curentul efectiv la putera nominala pt fiecare ramura.De regula se foloseste in calcul o densitate de curent ceva mai mica pe mm2 de sectiune cupru, 1_2A /mm2(preferabil 1A/mm2),asta ar insemna cca 0,18_0,25mm CuEm pt EL84 (atentie la sectiuni mici ale miezului acest diametru CuEm creaza probleme,preferabil E14_E16 12_16cm2 la E+I)sau 0,28_0,35mm CuEm pt EL34 (E20 sau mai mult sectiune 20_30 cm2)pentru infasurarile anodice,desigur aici apare si un compromis legat de fereastra tolelor,pachetul de tole este bine sa aiva o sectiune ceva mai mare (saturinduse mai greu in fregventa si necesitind un nr. de spire ceva mai mic in aceasta situatie)sau sa fie cu fereastra largita sau sa fie C sau dublu C ,TOROIAL, unde nu prea mai apar probleme de fereastra,desigur si E+I se poate lucra dar cu atentie la grosime izolatii intre straturi si infasurari sectiunea coductorului grosimea materialului carcasei,etc astfel incit sa nu depasim sectiunea ferestrei.Datele sint orientative,date mai exacte vor rezulta dupa alegerea clasei si tensiuni de alimentare anodice a etajului final(Tensiunea anodica dictind Raa,tensiune mai mica anodica Raa mai mic,tensiune mare anodica Raa mai mare).

[+_Florin_+]

Multumesc valderama, incerc sa calculez traful de ies de la amp cu care imi tocesc nervii de mai mult de o luna de zile cautand cea mai buna varianta. Am ales varianta mai neobisnuita a PP-ului clasa A cu cate 6 finale 6P14 pe ramura. Am vrut sa vad cum ar iesi traful si in cazul clasei B unde puterea ar fi pe la 110W si mi-ar trebui un miez de 32cmp conform calculului clasic. Am un miez ale carui tole au 32mm latimea lamei centrale dar mi se pare mie ca grosimea pachetului ar fi cam mare, 10cm. Crezi ca e vreo problema cu asta? Si zici ca pot sa incarc conductorul cu 1A/mm patrat la tolele astea eventual la unele mai mari de 32? In ce priveste bobinajul o sa caut un compromis optim cum ai spus. O sa vad cate spire incap pe un rand (functie de grosimea sarmei) apoi decid in cate sectiuni impart primarul si secundarul (cat mai multe) si daca incap in fereastra. In final o ultima intrebare: am auzit ca lampile in cls B cica NU MAI SUNA A LAMPA datorita distorsiunilor specifice clasei de funct si topologiei asemanatoare cu a amplif tranzistorizate suna ca tranzistorii. O FI ADEVARAT SAU E VREO GOGOASA? Ca daca e adevarat renunt urgent la clasa B!!!

[zal]

Asta înseamn? tole E16, unele E25 ar fi indicate, cu un pachet de 6,5cm grosime. A?a iese carcasa mai u?or de bobinat. Ideal? e una p?trat?.

[d2134]

am auzit ca lampile in cls B cica NU MAI SUNA A LAMPA datorita distorsiunilor specifice clasei de funct si topologiei asemanatoare cu a amplif tranzistorizate suna ca tranzistorii. O FI ADEVARAT SAU E VREO GOGOASA? Ca daca e adevarat renunt urgent la clasa B!!!

Suna maidegraba a megafon de gara. Alea mergeau in clasa B.

[Vizitator]

Toate formatiile mari de Rock care se respecta cinta si astazi pe amplificatoare cu lampi care sint nici mai mult nici mai putin in CLASA B ,de ce oare? or fi timpiti n_au aflat de tranzistori, cine stie?.Referitor la tola aparent este vorba de E16(latime fereastra 16mm,in aceasta situatie grosimea pachetului de tole ar trebui sa fie undeva 32_48mm adica 1_1,5 din latimea libei centrale a E_ului (rar se uziteaza 2, daca ar fi un traf de retea nu ar fi probleme prea mari de grosime pachet tole)ceea ce ar insemna cca 10_15 patrati. in aceasta situatie cred ca iti incap infasurari pentru cel mult doua finale pe ramura(daca traful va fi realizat ingrijit),adica patru in total.Diametrul sirmei pt doua finale pe ramura in primar ar fi minim 0,22mm CuEm recomandat 0,28mm CuEm in secundar 0,7_0,8mm CuEm pentru 4 infasurari in paralel,sau alte diametre in functie de configuratie secundar.La o,22 nu vei avea probleme de fereastra, la o,28 insa trebuie rigurozitate maxima.Lampa suna a Lampa a ce ati vrea sa sune???.zal are dreptate.

[+_Florin_+]

Stim ca impedanta primarului unui traf de iesire este compusa din: reactanta inductiva a bobinei ( XL ), rezistenta "reflectata" de sarcina din secundar (Rref) si rezistenta ohmica a conductorului de bobinaj (Rohm). Deci XL creste cu frecventa, Rref la fel (difuzorul e tot o reactanta inductiva). Daca XL= 6.28 x f x L ma intereseaza in ce masura se modifica sau nu inductanta L odata cu cresterea frecventei, adica daca miezul de fier are permeabilitate variabila functie de frecventa de lucru modificand astfel inductanta?

[Vizitator]

Difuzorul este marcat ca impedanta pentru gama de fregvente de lucu, adica daca avem un marcaj de 8 ohmi si vom masura rezistenta in CC vom constata cca 7 ohmi (la Z= 4 ohmi in CC cca 3,5 ohmi)de unde se deduce o componenta Xl cca 1 ohm.Z_tul acestuia fiind relativ constant in gama de fregvente conceput sa lucreze(sa luam cazul unui difuzor de bas, Z_tul acestuia va varia de la 7 ohmi pt 0Hz la 8_8,5 ohmi la 2000HZ,problema acelor 0Hz nu se pune in practica fregventa lui de rezonanta fiind undeva 30_70Hz,astfel variatia Z ar fi cca 7,5_8,5 ohmi),numai la frgventa de rezonanta(fr) si in jurul ei se produce o scimbare majora de impedanta(la fr impedanta creste mult) in acest fel se poate determina chiar fregventa de rezonanta a difuzoruliui.L in principiu nu se modifica ,atit ca la puteri si fregvente superioare miezul feromagnetic incepe sa se satureze mai usor sau mai mult functie de tipul materialului, orientare ,sectiune etc.,slabind (limitind progresiv)transferul de energie primar_secundar.Permeabilitatea este egal? cu raportul dintre induc?ia magnetic? ?i intensitatea câmpului magnetic.se noteaza cu ? .Ea are valori diferite pentru diferite materiale,la acelasi camp magnetic: ? =B/H sau B= ?H. Permeabiliatea magnetica absoluta se exprima in weber/ampermetru (Wb A*m) sau henry/metru (H/m).se noteaza cu ? .Ea are valori diferite pentru diferite materiale,la acelasi cimp magnetic. permaeabilitatea magnetica relativa a materialului si se noteaza cu ?r ,?r este o constanta de material,fara unitate de masura.Materialele feromagnetice precum:fierul ,cobaltul ,nichelul , gadoliniul si aliajele lor.Ele au permeabilitate magnetica relativa mult mai mare decat unitatea ,ajungand la valori peste 100000.

[+_Florin_+]

Multumesc inca odata valderama pt explicatii. Mi-am propus sa studiez si sa inteleg in amanunt transf de iesire si modul lor de calcul ca sa-mi dau seama cum se ajunge la formulele expuse in diverse lucrari. Deduc eu ca impedanta primarului este SUMA celor trei componente amintite ( Zp=XL + Rref + Rohm ) iar R reflectata este rez din secundar x raportul de transformare ( Rref=Rs x n ). Care ar fi cea mai potrivita (precisa) formula pt a afla inductanta primarului presupunand ca stim permeabilitatea relativa a miezului? Nu stiu in ce masura se poate aplica formula clasica pt bobine cu miez pt ca primarul e bobinat in multe sectiuni alternate cu sectiuni ale secundarului si nu stiu daca e acelasi lucru.

[Vizitator]

Rref asa cum ai botezato{rezistenta "reflectata" de sarcina din secundar (Rref) si rezistenta ohmica a conductorului de bobinaj (Rohm). }as numio Zp(impedanta primar plus rezistenta in CC a infasurari primare) si ar fi egala cu produsul Zs(impedanta sarcina plus impedanta infasurare secundara)si raportul de transformare la patrat adica:Zp=Zs X n2,cu alte cuvinte ca si exemplu sa presupunem ca avem un trfo de iesire cu raport n=25,5 sa zicem ca are 200 ohmi in CC primarul secundarul in CC 0,5 ohmi si 1,5 ohmi in CAAF(CURENT ALTERNATIV DE AUDIOFRGVENTA) la 15KHz ,secundar total ar veni 2 ohmi sa zicem ca incinta ar avea impedanta de 8 ohmi.In situatia descrisa am avea Zs= 8+2=10 ohmi de unde ar rezulta

Zp=25,5X25,5X10=650X10=6500 ohmi.Xlp(reactanta inductiva a infasurari primare in apropierea frgventei minim redate)ar fi

6500-200=6300 ohmi ,sa presupunem ca ne propunem sa redam minim 30Hz L=Xlp/2Pi X 30=33Henri(de obicei trfurile comerciale au 10_15 Henri,de aici si lipsa acuta de bass,ele mergind corect de la 80_100Hz in sus,din aceste motive se folosesc si cuplaje slabe capacitati de cuplaj relativ mici pentru anu face posibila aducerea pe grila de comanda a etajului final fregvente prea joase la care Xl ar deveni prea mic si astfel am depasi puterea disipata de anod).Daia spunem undeva pe forum ca este o problema la bass mai ales la SE clasic ,fiind necesare spire multe in primar pentru a obtine cei 33 henri,spirele multe la rindul lor duc la o rezistenta mare a primarului in CC,inductanta mare de scapari(saturatie mai rapida datorita caderi mari de tensiune la bornele primarului)ar necesita intrefier ceva mai mare care la rindul lui slabeste cuplajul si inductanta si asa mai departe. Un trasformator pt SE clasic este practic ARTA COMPROMISULUI,La PP CLASA A o serie intreaga de inconveniente dispar si cel mai important este ca cei doi vectori de curent in repaos care traverseaza infasurarile primare se anuleaza reciproc ca si cimp(nu necesita intrfier) ,deci nu exista presaturatie a miezului in repaos ca la SE.,La PP nemeivorbind de simetria perfecta a celor doua semialternante,de ce se intimpla cu distorsiunile armonice generate de fiecare tub etc.

[+_Florin_+]

Am inteles cum stau lucrurile,insa nu stiu precis ce reprezinta rezistenta in CAAF a conductorului secundarului.Este cumva vorba de efectul pelicular,adica cresterea rezistentei ohmice a conductorului odata cu frecventa?E vreo formula de calcul?

[Vizitator]

Treaba nu_i chiar atit de filozofica, se poate merge si pina acolo,dar orice infasurare chiar daca are numai zeci de spire si mai e si cu sirma groasa in in curenti de audio fregventa in special fregvente superioare mai benefiiciaza si de un Xl progresiv cu fregventa cei drept nu prea mare(de ordinul zecimilor de ohmi sau chiar ohmi )care se adauga la rezitenta in cc a ifasurari si ambele se inseriaza cu sarcina.Pe uni o sa_i cam doara ce o sa spun mai jos dar asta e!,poate se intelege ceva?.De exemplu uni vad ca folosesc trafuri de RUBIN de iesire pt EL84(6P14P)care au deja in cc pe secundar cca 2 ohmi (parca 149sp cu 0,45mm)basca Xl secundar pe la inalte ,basca inductanta mica in primar ce dracu sa scoti pe ele maxim 2W si aia chinuiti fara Bass cu inalte mediocre, numai zic de saturatie parca are 200_300 OHMI in CC primarul corespondent a 10_15Vcc pe primar ELECTROMAGNET CURAT la sectiunea AIA,mai vorbesc si de 5_6W,poate PMPO,nu zic pe EL84 SE se poate obtine 5W sinus dar in comditii speciale si nu cu trafuri de cadre si rubin(cele din urma fiind valabile doar ca functionalitate dar lipsite total de orice performanta).Dca vrem 4,5_5W din EL 84 SE (stoarcem tot ce poate da EL84 intradevar si avem si calitate)trebuie cam 10_15 patrati E14_E16 sirma mai grosuta pe primar 0.22_0,28 mm CuEm(pt saturatie mica adica rezistenta mica CC si fara intrefier sau cu intrefier minuscul ca grosime_ca doar avem sectiune!!! nu??),secundare multiple, bobine ca lumea si atunci se schimba calimera,ne apropiem de adevar. Cam asa stau lucrurile pe la SE daca nu vrem doar sa ne jucam de_a lampa.

[doru3160]

salut,poate inoportunez cu intrebarea mea,dar daca nu deranjeaza prea mult as dori sa aflu de ce sunt asa o varietate de traf-uri de iesire(ma refer la nr de spire)cand in discutie e acelasi tip de lampa(de ex eu incerc sa fac un PP cu EL 34)si am cules de pe forum si nu numai o multitudine de scheme,(in incercarea mea de a-mi face temele inainte de a pleca la drum)aprox identice,deci in discutie e aceeasi schema, cu aceeasi lampa,cu aprox aceleasi tensiuni de alimentare,cu aprox aceeasi putere de iesire,cu aceeasi impedanta la iesire,si sa zicem cu acelasi traf de iesire ultraliniar.Intreb deoarece dupa mine ar trebui sa existe un singur tip de traf pt tubul respectiv,in configuratia data,atata timp cat schema abordata e aceeasi,si parametrii luati in calcul sunt identici. In cazul descris,pt aceeasi putere(50W)am gasit traf de iesire cu sectiunea de 20cm2 care are in primar si 2x1800 sp CuEm0,35,dar si 2x1260 sp CuEm0,35,ca sa nu mai zic,ca din calculele facute de mine dupa modelul de calcul gasit aici pe forum,imi da o alta valoare pt nr de spire.Din ce-am citit pana acum am vazut ca sunt destui membri cu cunostinte vaste in domeniu si sper sa nu ofensez prea tare cand pun intrebarea asta.Multumesc anticipat.

[Vizitator]

Daca discutam de o schema data cu un Raa dat si o sarcina precisa vom avea un raport de transformare sigur si atit.Acum depinde unde dorim sa utilizam amplificatorul,la chitara bas,una solo,voci,auditii Hi_Fi,etc.,banda de fregventa acoperita este diferita cea mai pretentiosa treaba fiind auditia Hi_Fi(Probabil ca despre asta este vorba),pentru aceasta din urma situatie numarul de spire din primar poate varia intro plaja foarte larga in functie de cit de jos ca fregventa redata vrem sa coborim si de ce sectiune de miez dispunem si cu ce geometrie si parametri miez lucram,desigur un numar exagerat de mare de spire va crea probleme in redarea fregventelor inalte,din cauza acestor situatii apare diversitatea de solutii reclamata de tine.Daca ar fi fost vorba de o fregventa fixa sa zicem etajul final de linii 15625 Hz atuci numarul de spire nu ar fi variat prea mult depinzind doar de caracterul miezului si sectiunea lui."Modelul de calcul gasit aici pe forum"poate fi perfect valabil(daca umblam la "inductia in fier"sau "fregventa minima de taiere" datele problemei se modifica substantial) la urma urmei este un model nu inseamna ca nu este bun sau este singurul model.Experienta care se poate cistiga bobinind o serie de transformatoare de iesire cit si latura artistica care se va inbunatati de la o lucrare la alta va avea un cuvint greu de spus(va influenta mult rezultatele obtinute).Mai mult decit atit, daca doua persoane diferite(cu principii si experiente diferite) ar pleca la contructia a doua transformatoare de iesire folosind aceleasi date de plecare, in final dispuse pe rind in acelasi montaj am constata diferente.