Detalii transformatoare de iesire

[adigh]

O masuratoare nerelevanta nu poate bate o gindire buna si logica.

Metoda masurarii unui grup mare de spire cu sublerul de precizie 0,1mm e mai precisa decit masuratoarea unui singur fir cu un micrometru cu o precizie de 0,01mm.

La masurarea unui grup de spire eroarea se imparte. De exemplu daca bobinam 100 de spire eroarea pentru un fir se va micsora de 100 de ori. Iar cu un subler cu o precizie de 0,1mm vom obtine o eroare de 0,001mm adica o masuratoare de 10 ori mai precisa decit cu sublerul.

[Patefon]

.....

O proba simpla demonstreaza cum stau lucrurile. Rezistenta primarului masurata cu ohmetrul arata 200Ω iar cu RLC-metrul arata 672kΩ la 1kHz.

....

 

Felicitari acum poti sa-ti calculezi cele doua componente ale impedantei. Rezistenta si reactanta.

 

Cum dumneavoastra sunteti "Membru exagerat de avansat" sigur nu va fi o problema sa impartasiti metoda si calculul cu muritorii de rand ai forumului. Cert e ca nu aveti nevoie de transformate Laplace.

[adigh]

flomar60, contrar aceea ce crede el ca a demonstrat, de fapt a demonstrat ca masurarea cu micrometrul poate da erori inacceptabile.

Sa facem un pic de aritmetica:  1,0657mm-1,05mm=0,0157mm. Diferenta aparent nesemnificativa.

Acum sa zicem ca bobinam cu fir de 0,2mm o lungime de 40mm. Asta inseamna 200spire. Cu o eroare la capatul bobinajului de 200x0,0157=3,14mm

Undeva se vor incaleca spirele sau vor fi cu spatiu intre ele. Depinde de sensul erorii.

Metoda masurarii grupului de spire e superioara masurarii cu micrometrul

[validae]

Aerul ăla dintre spire, de care marlowe se tot leagă, se poate elimina prin bobinarea strânsă pe dorn.Când măsori cu șublerul, strângi totuși cu oarecare forță fălcile aparatului, astfel nu prea mai rămâne așa mult aer de măsurat. Vă asigur că metoda este cât se poate de precisă, iar pentru o precizie ridicată trebuie dat un număr destul de mare de spire. Cred totuși că oricine e în stare să bobineze strâns pe un creion 50 de spire fără spații sau spire încălecate.....Eu bobinez între 50 - 100 spire (funcție de diametrul sârmei) dacă sunt vreodată nevoit, dar am întotdeauna un micrometru la îndemână de obicei. Pentru a măsura diametrul real,,fără izolație,, sârma se arde în flacără și se răzuiește ușor prin frecare de o muchie ascuțită. Se fac mai multe măsurători în diverse puncte pentru o bună precizie. Se compară media valorilor găsite cu diametrele standardizate cele mai apropiate. 

[Vizitator]

"Metoda masurarii grupului de spire e superioara masurarii cu micrometrul"

 

Firma unde lucrezi asa masoara grosimea sarmei de bobinaj?

 

"bobinarea strânsă" ce inseamna strans? cat intre bacurile micrometrului? sau cat Dorel?

Editat Martie 22, 2016 de Vizitator

[validae]

Ca să vă explic mai pe înțeles, stilul ăsta de scandal pe care-l adoptați nu vă va ajuta prea mult pe forum.....contravine Regulamentului.

Metoda este destinată doar cazului în care nu ai la îndemână un micrometru, nu e o metodă ,,standard,, dar precizia ei se poate dovedi atât matematic cât și practic.

[flomar60]

flomar60, contrar aceea ce crede el ca a demonstrat, de fapt a demonstrat ca masurarea cu micrometrul poate da erori inacceptabile.

Cu tot respectul d-le adigh, am pus in practica metoda agreata de dvs!...asta pentru ca s-a perpetuat-dupa parerea mea, inutil!-aceasta controversa asupra preciziei masuratorii...acum avem cele 2 metode face-too-face si se poate face o comparatie in cunostinta de cauza!

   In ce ma priveste , masuratoarea cu micrometrul este absolut suficienta pentru precizia de care am eu nevoie...

Toate cele bune!

[Vizitator]

Ca să vă explic mai pe înțeles, stilul ăsta de scandal pe care-l adoptați nu vă va ajuta prea mult pe forum.....contravine Regulamentului.

Metoda este destinată doar cazului în care nu ai la îndemână un micrometru, nu e o metodă ,,standard,, dar precizia ei se poate dovedi atât matematic cât și practic.

 

1. Domnule moderator unde vedeti dv scandal in postarile mele? faptul ca raspund unor filozofi de profesie?

2. Perfect de acord, cand nu ai micrometru e buna si asta; exact asa spuneam si eu anterior

 

@flomar: apreciez spiritul dv practic, o masuratoare cu micrometrul e arhisuficient de precisa pentru a bobina un transformator

[vikingul38]

Am citit mai mult de 50 pagini din acest topic sa-mi fac o impresie de acest traf de iesire....nu e usor dar nici imposibil..

 

Fiind si incepatori printre cei care citesc am cateva intrebari :

- cat de prost poate fi un traf de iesire din aparatele vechi de radio - gen Traviata, Eforie 2 sau Darclee ??? - nu s-a amintit deloc acest fapt

- se pot folosi , 2 etaje finale identice la un amplificator stereo - de exemplu am un radio Eforie 2 care merge perfect si nu e ,,obosit'' as putea incropi in el inca o parte din amplificarea finala dupa potentiometru de volum - pentru a rezulta un amplificator stereo???? As putea folosi alimentarea din acelasi traf de alimentare si bineinteles partea finala din alt radio cu ECC 83 si EL 84 si bineinteles traful sau de iesire???.....

 

Cu scuzele de rigoare daca am deranjat....si multumesc frumos......

[romicap]

 Transformatoarele de iesire din radiourile mai sus mentionate au fost construite pentru difuzoarele respective si nu erau deloc proaste, pentru vremea aceea ! 

Se pot folosi doua amplificatoare identice pentru a avea un amplificator stereofonic dar  daca semnalul nu este stereofonic ( Eforie 2 nu cred ca are un discriminator de semnal)

atunci vei avea doar pseudostereofonie . Bate pe Google stereofonie si citeste ce presupune asta !

[nicolaus]

Nu cred ca traful de alimentare respectic duce doua amplificatoare.

[dbalu]

Salut!

Ma tenteaza sa ma avant intr-un proiect de amp pe lampi home-made.

Avand in vedere ca niste transformatoare de intrare/iesire sunt cam scumpe m-am gandit sa modific eventual niste transformatoare pe care le am, as putea face rost de un traf de iesire de la un radio darclee 5. Oare ar fi bun? Am si o nelamurire in ceea ce priveste transformatorul de iesire, si anume cum se face cu secundarul astfel incat sa am o anumita impedanta. Astept orice lamurire si sfat, daca avem colegi care au mai facut/au avut treaba cu amplificatoare pe lampi, le-as fi tare recunoscator pentru niste sfaturi.

 

Merci!

[Vizitator viobio]

Transformatoarele de iesire de la aparatele de radio romanesti au fost concepute sa "cinte" mediocru,multe din ele nu pot reda decit o frecventa minima de 150..200Hz ,in special cele care dotau radiouri cu lungi,medii,scurte,nu se punea accent pe fidelitate.Cine are chef de experimente o poate face,sunetul va fi mediocru de flasneta/trompeta/goarna.Cautati pe net caracteristicile aparatelor de unde vreti sa folositi diferite trafuri de iesire sau de alimentare,o sa va cititi singuri banda audio reprodusa de aceste aparate.In plus,vedeti ca nici trafurile de alimentare nu pot asigura curent suficient pentru filamente sau alimentarea anodica,pentru un SE cu 2XEL84 si 1XECC83 ,aveti nevoie de minim 2,2A pentru filamente si 0,15A pentru anodica.

Editat Aprilie 30, 2016 de viobio

[YO8RNT]

Pentru ca a venit vorba de folosirea transformatoarelor de iesire din radioreceptoare vechi cu lampi, la fel, consider ca cele romanesti sunt in general mediocre. Chiar si cel de "Modern", cu 2 el 84 (PP) este subdimensionat. Cat despre Traviata este mult subdimensionat.  Ceva mai bune sunt cele din Orizont si Tomis.

Exista si transformatoare bine realizate in diverse radiouri straine si voi aminti doar cateva pe care le-am experimentat cu rezultate peste asteptari. In primul rand pentru amplificatoare SE excelent pare a fi cel din Daugava. Infasurarile si conexiunile sunt desenate pe el. (Sa nu vi se para putin puterea lui. Daca aveti unde asculta un Daugava functional va garantez ca va scoate din casa la cei cativa wati.) Are priza pentru grila 2, deci iese un SE UL acceptabil. Final acolo se folosea un 6P3C,  alimentat pe la 230 - 240 v si negativare minus 14v. Pentru cei ce detin transformatorul de Daugava (sau pot face rost), recomand sa fie utilizat cu EL 84, asa cum am facut eu. Transf. are si o infasurare de radioficare care, fie va fi nefolosita, fie o veti folosi pentru o eventuala reactie negativa, dar atentie cu rezistori de valoare mare (10 - 12 ori) fata de varianta ca reactia ar fi luata de pe infasurarea de impedanta mica. Recomand totusi sa nu folositi aceasta infasurare si daca folositi reactie negativa, sa o conectati la cea de impedanta mica. Nu mariti tensiunea anodica peste 250v. Aproape calitativ, dar mai slabut totusi ca realizare,  este si cel din Sakta. Este tot cu priza pentru grila 2.

Un alt transformator bun pe care l-am experimentat este cel din Stassfurt (500/600/700).

Cred ca bune ar fi si Gerufon, Oberon, Rossini, dar nu le-am experimentat.

PP  UL  m-am mai jucat cu un trf de iesire de Symfonia ( Elprom - Bulg.) si pare mai bun si evident mai mare  decat cel din Modern al nostru. Totusi producatorul il coteaza la 9-10w ce mi se pare cam mult pentru marimea lui.

Eu am facut aici referiri doar la radio care au circulat pe la noi in numar mare  si care inca se mai gasesc.

Cat despre realizarea acasa a  unui trf de iesire pentru SE  acceptabil, de 6-7 W,  recomand trf de alimentare din Pacific 4  (Pacific 1 are trf mai mic si nu il recomand). Cel de Pacific 4 are  si cele 4 gauri in tole pentru prindere comoda cu suruburi pe sasiu. Evident, se va desface si pune separat tolele E si I, cu intrefier (doua hartii de scris suprapuse). La bobinare, primarul se va imparti in trei sectiuni, iar secundarul in doua. Secundarul va fi intre cele trei sectiuni ale primarului si apoi sectiunile secundarului se vor pune in paralel. Evident cele ale primarului se vor inseria. Pentru un raspuns bun la joase (inductanta mare) recomand sectiuni mari ale miezului.  Pentru 12 w SE (cu EL 34 de ex)  chiar 16 - 18 cm²

Editat Mai 4, 2016 de costy67

[gg101]

O proba simpla demonstreaza cum stau lucrurile. Rezistenta primarului masurata cu ohmetrul arata 200Ω iar cu RLC-metrul arata 672kΩ la 1kHz.

 

Uneori Z=R si putem spune ca masuram rezistenta.

Cel care masoara trebuie sa stie sa utilizeze aparatul de masura.

 

In alternativ , Z nu va fi nici o data egal cu R pt ca este precum ai spus, exista componente reactive .

Parerea mea este sa te mai uiti o data in manualul aparatului ca sa vezi ca acel R se refera la niste pierderi .... in nici un caz ,nu este vorba de rezistenta in DC a primarului .